GEORGE GEACAR

eu. zise el
imersiunea
ea nu e acasa lucreaza peste program
are nevoie de bani
sa dea la doctori sa-i salveze copilul.
un amanunt biographic desigur.
eu ascult haendel. chitara si flaut
am in gat vorbe tandre
n-am decat sa mi le spun daca-mi face placere
totul depinde de mine.
logic: sunt zeu.
sunt in plasa unui destin vreau sa spun
care tinde sa faca din mine un zeu
sau cam asa ceva: niste moaste.
imersiunea
zice ca vine in camera mea sa-si schimbe
turatia vietii
intra pe usa cum se varsa cerneala in sticla cu lapte
umbla intr-un sarcofag de piele si oase
prostii. sunt tanar si nu ma pricep la nimic.
creierul traieste
cu cateva secunde inaintea mainii
sau piciorului drept. pe cind mana
paralizeaza de indoiala
el exploreaza deja pulpele domnisoarei jeannette.
un voyeurist
ce mai! de unde stiu toate astea? trag cu urechea:
"asa deci. da' cum de sta acolo?
'ce ca a descoperit vatra unui foc foarte vechi.
da' ce mai vrea?
prin rabdare si penitenta sa aprinda iar focul.
si cum?
'ce ca sta in intuneric si se gandeste
'ce ca emite scantei"
imersiunea
inima cui bate si ea cum poate
in blindajul de frig?
inima ta. a mea adica. asa m-am obisnuit
sa vorbesc despre mine.
plansetul cui se aude in univers?
se-aude plans de copil.
nu e ud a baut laptele
si totusi plange si plange.
plange si plange la marginea universului
iar inima bate in blindajul de frig
camasa noua
camasa noua numarul treizeci si trei
acum carpa de sters pe jos gresia!
camasa noua carouri albastre si albe
cumparata o data cu un serviciu de cafea
pentru o iubita din liceu care n-avea sa fie a mea
ci a unui maistru de la fabrica din orasel
astazi merg sa-mi cumpar o camasa noua
de ziua mea. ma voi intoarce schimbat
ce energie imi va transfera materialul niciodata purtat!
cu camasa cea noua am s-o iau de la capat
am sa ma simt atemporal in plina noutate si aventura
pe strada mirosind a zapada dezghetata si a pamant rascolit
creierul meu incalzit va gandi literatura
va cugeta intr-o limba moarta va evoca
pe profesorul de latina
un tip cu barba simpatic
cutia lui neagra dreptunghiulara
pe care intr-o zi l-am rugat s-o puna sa cante
(el a ras si mi-a spus
ca e o geanta diplomat)
creierul meu va divaga se va simti bine
se va simti ca acasa
am sa-mi cumpar o camasa noua
la treizeci si trei de ani
sunt in toate mintile iar o camasa e un lucru concret.
n-am cucerit mai nimic nu fac profetii
cu camasa noua va fi insa altceva
eu voi fi altul
am sa-mi cumpar o camasa noua
potrivita pentru unul ca mine de treizeci si trei de ani
o armura de prospetime.
sa se sparga-n ea treizeci si trei de ghiulele
sa se franga treizeci si trei de sageti
sa zic treizeci si trei la doctor si el sa-mi spuna
"fugi dom'le ca esti mai sanatos decat mine"
 
zece lei am sa dau vanzatoarei peste pret
sa-mi dea o camasa mai buna
si-un pachet de kent am sa-i promit o camasa buna sa-mi dea
cu treizeci si trei de nasturi
sa n-o mai dezbrac
sa-mi intre in piele
am sa ma duc sa-mi cumpar o camasa noua
poate nu azi dar maine ma duc. am sa pun bani deoparte.
o zi doua intarziere
poate trei treizeci si trei ce conteaza!
am sa visez la noapte camasa
ce bine ar fi sa visez la noapte camasa cea noua!
si nu treizeci si trei de portelanuri identice
strangandu-se intre ele sa-mi faca loc
cenusiu ca un trandafir
primavara spre seara indobitocit de sentimente
de soarele amical de pe care au dezlipit abtibildul cu nori
daca stai pe balcon simti tangajul blocului in aerul cald
ai sub ochi dale de beton si-n loc de dale de beton
vezi panselute si roze
dacii amortite
verzi albastre si rosii ca algele in recif
grohaind cu distinctie proiectand
cu pocnete mici pietricele
vezi tineri barbati
cum se decoloreaza in dreptunghiul cu linii de tenis
auzi strigate care nu inseamna nimic
vara este o fotografie extrem de uzata
cenusareaso
cenusareaso
m-ai vazut tu mangaind scafarlia chilug-a sfidarii
ai simtit vibrand dedesubt
literatura a fi inutila
intr-un limbaj irepresibil dar inca neclar?
cenusareaso
aerul purificat si nud
pe care marii plictisiti si disperatii
cenusareaso
senzatia de bine nemotivata si deci straina
in balcon deasupra a sase metri de aer
cenusareaso
acum chiar vad
dintre dale izbucnind o tufa insangerata de trandafiri
 
george geacar
un metru saptezeci si trei
ochelari fumurii si par castaniu
la treizeci si trei de ani
cateva pulovare si cateva perechi de pantaloni
pantofii cu un numar mai mari
cum il vezi dumneata il vad si eu
traverseaza pe la opt fara zece terenul viran
unde opreste circul
cand vine in oras
unde planteaza balciurile comedii cu calusei
cu lanturi cu cocosei de zahar. trece
printre oasele unor animale blande si mari
roase de feline de circ cu forta si rabdarea carora se joaca
o femeie. va mai suporta leul cezar va mai asculta el
de bici si comenzi?
pericolul ingroasa stratul de ozon simte el
si tot asa simtim si noi.
trece prin aerul matinal fara dificultate
prin sistemul de aparare al orasului
sant cu apa si val de pamant.
am in suflet un camp de cenusa zice
si in cenusa e o urma de picior de copil
eu stau de veghe
vantul sa n-o spulbere
ploaia sa n-o risipesca.
dumitale se poate sa nu-ti convina cuvintele: suflet cenusa
picior de copil vant si ploaie. stii dumneata bine
de ce
george geacar
barul din orasul stagiului militar
minute de libertate traite intens in fum aromat si muzica
discreta in satin alb si viitorul
ca un film color panoramic in doua serii
podul metalic din pitesti peste care tropaiau bocanci grei
cu ghinturi si prietenul stanicut ion chitarist
si caporal de circumstanta tarand porthartul locotenentului
si intre capetele tunse chilug si al lui
foarte tanar sub soarele care e la fel
pentru toti. cu cantec inainte mars!
pasul elastic lovind asfaltul cu energie
transferata de la un zambet de pe trotuarul alaturat
aerul prin care puteai sa si zbori.
"supravietuiesc ca sunetul in memoria
surdului ca femeia in imaginatia impotentului"
hai lasa lasa. dicarbocalm
papaverina si rudotel
"daca tin in mana stanga o sforicica
de care atarna spre stratosfera un balonas
daca am in mana dreapta altul la fel
numai aerul din ele e respirat la varste diferite
sus unde se vor intalni
si se vor atinge
care si de ce va crapa?"
chestiuni din astea abordate cu inteligenta
si sentiment ii creeaza o senzatie (termen exact)
de puritate si adevar. un mod de a percepe prezentul.
sa ne retragem
daca tot nu-l putem ajuta cu nimic

---

Despre autor: