Despre asimetria economica

Sintagma "asimetrie economica" nu are nimic ezoteric in ea, referindu-se, pur si simplu, la acea situatie dintr-un sistem sau proces economic in care componentele aflate in relatii de interdependenta functionala detin "puteri" economice relative diferite. Prin putere economica se intelege capacitatea unui subiect economic oarecare de a influenta, prin actiunea sa specifica, anumite variabile care caracterizeaza structura si functionarea sistemului economic in cauza. Asimetria economica are un rol esential in amorsarea oricarui proces economic. De exemplu, daca doi subiecti economici detin, fiecare in parte, acelasi numar de bunuri economice dintr-o anumita categorie si aceeasi cantitate de moneda, atunci nici un schimb economic nu ar fi posibil, in principiu, intre cei doi subiecti. Imediat ce unul dintre ei ajunge sa detina mai multe bunuri si mai putini bani (la limita detine numai bunuri si nu detine deloc moneda), iar celalalt detine mai multa moneda si mai putine bunuri (la limita detine numai moneda si nu detine deloc bunuri), cei doi subiecti devin, primul - vanzator, iar al doilea - cumparator cu privire la bunul economic in cauza. Asadar, asimetria in ceea ce priveste portofoliul de active intre cei doi subiecti economici a creat o "tensiune" economica manifestata in ceea ce numim indeobste schimb economic monetar. Aceasta asimetrie a condus, de fapt, la asocierea unor valori subiective de apreciere (utilitati) a celor doua marfuri (bun economic, respectiv moneda), asa incat marfa detinuta intr-o cantitate relativ mai mica capata o valoare mai mare decat marfa detinuta intr-o cantitate relativ mai mare, ceea ce face ca fiecare dintre subiectii economici sa perceapa renuntarea la marfa mai abundenta contra marfa mai putin abundenta ca pe un schimb net avantajos. Aceasta este explicatia profunda a oricarui schimb economic, inclusiv a celui dintre economiile nationale. Exemplul de mai sus se refera la o asimetrie economica de tip categorial. Exista si asimetrii economice de tip spatial. De exemplu, daca rata dobanzii la depozitele intr-o anumita moneda este mai mare intr-un anumit centru financiar decat in altul, atunci capitalul denominat in acea moneda se va indrepta dinspre centrul financiar cu rata mai mica a dobanzii spre centrul financiar cu rata mai mare a dobanzii (sa speram ca acest proces nu se va produce intr-o masura perturbatoare dupa momentul liberalizarii contului de capital in Romania). La fel se intampla cu orice factor de productie: in absenta rigiditatilor de transfer, acesta se va indrepta spre locul de maxima fructificare a sa (de exemplu, forta de munca se va orienta spre locul in care costul de oportunitate al deciziei respective este minim sau, ceea ce este acelasi lucru, spre locul in care salariul net este maxim) etc.
Nu este, poate, exagerat, sa se spuna ca guvernarea ar putea fi definita ca arta de a gestiona intr-un mod rational asimetriile economice. De multe ori, asimetriile economice trebuie, pur si simplu, create daca ele nu exista (tocmai in scopul de a stimula anumite procese sau fenomene economice dezirabile, la un nivel considerat optim), dar, in alte cazuri, asimetriile economice pot produce si efecte indezirabile. In aceasta ultima situatie se pune problema inversa: de reducere sau de eliminare a asimetriilor economice. Un exemplu la indemana se refera la structura pietei economice: pe o piata in care exista asimetrii economice sub aspectul puterii de piata a actorilor pietei, concurenta economica este diminuata sau, la limita, eliminata. Este cazul structurilor de oligopol sau de monopol (atunci cand piata este dominata de catre vanzatori) sau cazul structurilor de oligopson sau monopson (atunci cand piata este dominata de catre cumparatori). Si intr-un caz si in celalalt se produc distorsiuni ale ierarhiilor autentice de putere economica, cu efecte negative (dezavantaje economice) pentru subiectii economici polari: daca piata este dominata de catre vanzatori - sunt dezavantajati cumparatorii, iar daca piata este dominata de catre cumparatori - sunt dezavantajati vanzatorii.
Asimetriile economice generate de politicile de ajustare guvernamentale - de exemplu, prin politicile fiscale, bugetare sau monetare - sunt asa de daunatoare incat creeaza unul dintre cele mai insidioase si mai greu de gestionat fenomene macroeconomice: hazardul moral (despre care vom vorbi intr-o interventie ulterioara). De exemplu, "iertarea" de obligatii bugetare pentru unele firme, de catre Ministerul Finantelor Publice, genereaza un comportament economic de simulare a conditiilor de eligibilitate, de catre alte firme care, pana acum, isi achitasera corect obligatiile catre buget si care considera ca, astfel, vor beneficia si ele de scutirea de obligatiile respective (de aceea problema ajutorului de stat este o problema asa de sensibila intre conditiile si angajamentele pe care tarile candidate trebuie sa le indeplineasca in procesul de aderare la Uniunea Europeana).
Sa vorbim, acum, si despre o categorie de asimetrii economice care genereaza asa-numitele efecte adverse (sau efecte asimetrice). Sa luam, aici, exemplul tarilor din Uniunea Europeana si sa consideram cazul politicii monetare unice: Banca Centrala Europeana va lua o masura de politica monetara aplicabila tuturor tarilor din sistemul monetar european. Aceste tari au structuri financiar-bancare diferite, ca urmare impulsul monetar originar va "circula" prin mecanisme de transmitere diferite (cu eficienta diferita, cu viteza diferita etc.), ceea ce va genera efecte diferite (fie ca nivel, fie ca tinta, fie ca moment etc.). Iata de ce, de exemplu, Uniunea Europeana cere tarilor membre o convergenta cat mai mare pe plan economic si institutional a tarilor membre si a tarilor candidate cu tarile membre. Mai mult decat atat, impulsul monetar despre care vorbeam mai sus poate sa produca efecte pur si simplu contrare daca dinamica macroeconomica (de exemplu, stadiul ciclului economic) dintr-o tara difera drastic de cea din majoritatea celorlalte tari (sa admitem ca masura de politica monetara se ia pe baza mediei statistice a tarilor membre ale Uniunii Europene): daca economia unei tari se afla intr-o faza "incalzita" (exista o presiune inflationista persistenta), iar Banca Centrala Europeana decide sa micsoreze rata dobanzii bancare (pentru a stimula cresterea economica in majoritatea tarilor), atunci efectul in tara in cauza este dezastruos: apare o stimulare suplimentara a inflatiei.
Asimetria informationala este, de asemenea, una dintre cele mai importante constrangeri de modelare a paradigmelor economice (mai ales macroeconomice), raspunzatoare, deseori, de cele mai rasunatoare directii de redefinire sau de dezvoltare a unor teorii macroeconomice (indeosebi de natura comportamentala). Teoria jocurilor, teoria negocierilor, teoria deciziei in general, au in vedere asimetria informationala. Pragurile economice, efectele economice perverse, inertiile sau catastrofele economice se produc in siajul asimetriei economice de tip informational. Iata, asadar, pe scurt, unele dintre valentele tipice ale asimetriei economice.
Asimetria economica reprezinta nu numai o sintagma metodologica de extrema importanta si utilitate, dar ea trebuie sa constituie si una dintre tintele pe care guvernul trebuie sa le aiba in "vizor" in perspectiva unui management guvernamental eficace si eficient. Asimetria economica ar putea constitui anvelopa paradigmatica a unei bune guvernari a unui sistem economic emergent, asa cum este cazul sistemului economic din Romania in acest moment.
In numarul urmator va propun sa discutam despre rationalitatea economica.

---

Despre autor: