Premierul Calin Popescu Tariceanu a anuntat ieri ca Guvernul va solicita un audit juridic si financiar pentru contractele incheiate de Cabinetul Nastase cu firmele Bechtel si Vinci, pentru a stabili daca acestea au fost parafate conform legislatiei s
Premierul Calin Popescu Tariceanu a anuntat ieri ca Guvernul va solicita un audit juridic si financiar pentru contractele incheiate de Cabinetul Nastase cu firmele Bechtel si Vinci, pentru a stabili daca acestea au fost parafate conform legislatiei si daca se incadreaza in limitele de costuri uzuale. "Avem indoieli ca acest mod de atribuire directa este concordant cu legislatia europeana. Nu inseamna ca vrem sa renuntam la aceste contracte, nu punem la indoiala oportunitatea lor, ci ca trebuie puse in concordanta cu legislatia romaneasca si cu cea europeana", a declarat Tariceanu. El a aratat ca "aceste contracte incheiate cu Bechtel si Vinci pentru modernizarea infrastructurii rutiere ridica serioase semne de intrebare, nu atat din punct de vedere al oportunitatii, cat mai ales al cadrului legal si al conditiilor financiare. La nivelul institutiilor europene exista nenumarate semnale si o iritare profunda fata de modul in care firmei Bechtel i s-a atribuit contractul, intr-un mod care nu ar respecta legislatia in vigoare", a completat Calin Popescu Tariceanu. De asemenea, Executivul va verifica si modul in care fosta guvernare a incheiat contractul cu EADS pentru securizarea frontierelor, premierul afirmand ca si acest document trebuie analizat prin prisma modului in care a fost parafat si a costurilor aferente.
De altfel, la sfarsitul anului trecut, cu doar o cateva saptamani inaintea primului tur al alegerilor generale, liderul PD Traian Basescu ii batea obrazul intr-o scrisoare ambasadorului Frantei la Bucuresti, Philippe Etienne, in care isi manifesta regretul ca, in discutiile cu premierul francez nu a fost informat despre semnarea unui contract fara licitatie publica pentru construirea unui tronson de autostrada intre Comarnic si Brasov. Basescu, in calitate de fost ministru al Transporturilor, isi exprima dezacordul, daca ar fi fost informat despre incheierea acestui contract, si in cadrul discutiilor avute cu premierul Frantei. "La fel ca in cazurile Bechtel si EADS, Basescu nu va sustine incheierea unor contracte care incalca atat legile interne, cat si legislatia internationala si va lua atitudine de fiecare data cand Guvernul Nastase va incalca regulile economiei de piata concurentiala", se arata intr-un comunicat de presa al Aliantei PNL-PD.
In replica, ambasadorul Frantei la Bucuresti, Philippe Etienne a precizat ca acel contract cu firma franceza Vinci, pentru construirea unui tronson de autostrada intre Comarnic si Predeal, a fost semnat in parteneriat public-privat. Potrivit acestuia, intre contractul semnat cu firma americana Bechtel pentru constructia autostrazii Brasov-Bors si cel incheiat cu francezii de la Vinci exista mari diferente. "Aici a fost vorba despre o oferta publica, publicata in noiembrie 2002 in Monitorul Oficial, in urma careia un numar important de societati europene au cumparat caietul de licitatie. In al doilea rand, aceasta oferta a fost facuta in conformitate cu legea romana, in timp ce in cazul Bechtel era vorba despre o derogare de la legea romana privind achizitiile publice. A treia diferenta mare este faptul ca acum este vorba despre o autostrada care se afla pe o retea transeuropeana, ceea ce nu era cazul cu Bechtel. Este, deci, inexact sa se spuna ca este un caz similar cu cel al firmei Bechtel", a aratat Etienne.
Pe de alta parte insa, oficialul a precizat ca legea romana privind achizitiile publice va fi imbunatatita in urma observatiilor expertilor Comisiei Europene, fapt care va permite o competitie mai mare. "Totusi, aceasta lege a existat, mai exista si astazi si acest contract a fost negociat pe baza unei legi romane in vigoare", a precizat Etienne.
Referitor la costurile necesare construirii tronsonului Comarnic-Predeal, ambasadorul Etienne a subliniat faptul ca firma Vinci a semnat un contract pentru partea cea mai dificila din autostrada Bucuresti-Brasov, respectiv traversarea Carpatilor. "Este vorba despre o expertiza complexa, care include constructia, finantarea si gestiunea pe o perioada lunga a acestei autostrazi", a mai spus Etienne.
Financial Times: "Afacerea pute"
De altfel, inca de la inceputul anului trecut Financial Times a atras atentia asupra afacerilor incheiate de Guvernul Nastase. Comisia Europeana a declansat o investigatie fata de decizia autoritatilor de la Bucuresti de a atribui, fara licitatie, constructia autostrazii Brasov-Oradea companiei americane - "foarte bine conectate politic" - Bechtel, relata corespondentul din Romania al ziarului britanic Financial Times, Phelim McAleer. "Günther Verheugen, comisarul european pentru Extindere, examineaza contractul pentru constructia unei portiuni de 450 kilometri de autostrada, vitala pentru legatura cu Europa Centrala, dar secundara unui alt proiect de autostrada, apartinand UE. Initiativa sa este un raspuns la plangerile unor diplomati ai Uniunii Europene la Bucuresti, potrivit carora procesul de atribuire a contractului nu a fost transparent", informeaza cotidianul britanic. Financial Times cita atunci declaratiile unui reprezentant al Comisiei Europene care a afirmat, la Bucuresti, ca "intreaga afacere pute, mai ales datorita faptului ca nici una dintre institutiile financiare internationale nu vrea sa se apropie de ea avand in vedere ca nu a existat un proces de achizitie publica". Publicatia britanica completa ca diplomatii UE "au fost infuriati de faptul ca autostrada prevazuta in contractul cu Bechtel va fi construita inaintea unei alte autostrazi, Bucuresti-Budapesta, acest din urma proiect reprezentand o colaborare a autoritatilor romane cu Uniunea Europeana". Reprezentantii Comisiei Europene "se tem fie ca lucrarile de constructie a drumului finantat de UE vor fi amanate, fie ca Guvernul roman - lipsit de lichiditati - va arunca banii pentru a construi doua autostrazi in partea de vest a tarii in acelasi timp", scria Financial Times. Publicatia mentiona ca autoritatile de la Bruxelles au avertizat in mai multe randuri lipsa transparentei si coruptia ca reprezentand cele mai importante obstacole in calea aderarii Romaniei la Uniune in 2007.
Deciziile politice, la baza contractelor comerciale
Publicatia cita si un reprezentant al Uniunii Europene la Bucuresti, care a preferat sa ramana anonim, potrivit caruia acordul cu Bechtel reflecta faptul ca, in Romania, atribuirea unor astfel de contracte constituie "mai degraba decizii politice decat comerciale". Respectivul diplomat a avertizat ca situatia creata "pune in pericol sansele Romaniei de a obtine statutul de economie de piata functionala din partea Uniunii Europene, care este un test cheie in vederea aderarii". Un oficial al Ambasadei Statelor Unite, care a militat puternic pentru transparenta in domeniul economic in Romania, a afirmat ca autoritatile americane au recomandat Guvernului de la Bucuresti sa organizeze o licitatie pentru proiectul controversat. Cu toate acestea, oficialul american citat a aratat ca acordurile negociate cu o singura parte sunt o practica comerciala curenta, fiind adesea mai rapide decat licitatiile si in conformitate cu legislatia romana.
Finantare nesigura
Oficialii Uniunii Europene au mai fost alarmati si de schema de finantare a proiectului, nota Financial Times. Din totalul de 2,5 miliarde de dolari, 800 de milioane de dolari vor reprezenta un credit acordat de Eximbank SUA, banca de export-import finantata de Guvern. Ministerul roman al Transporturilor a mai anuntat ca negociaza cu Fondul Monetar International si cu Banca Europeana de Investitii (institutia financiara a UE dedicata proiectelor de infrastructura) pentru a obtine finantari suplimentare. In schimb, reprezentantii BEI au aratat ca nu pot participa la contracte atribuite fara licitatie publica, iar FMI a precizat ca nu finanteaza proiecte. "Aceasta inseamna ca Romania va fi nevoita, aproape cu siguranta, sa stranga restul banilor necesari din surse guvernamentale, iar aceasta intr-o perioada in care statul se lupta din greu sa-si echilibreze bugetul si sa finanteze procesul de aderare la UE", preciza la final Financial Times.
Efectele negative asupra negocierilor
Cazul contractelor mentionate mai sus a fost de fiecare data subiect de analiza si mai ales de critica la adresa Romaniei in Rapoartele Comisiei Europene privind progresele de aderare. Ultimul dintre acestea, din octombrie anul trecut sublinia ca masurile anti-coruptie nu au dus la judecarea nici unui caz la nivel inalt. Raportul arata ca Romania mai avea de facut eforturi considerabile pentru a-si indeplini angajamentele luate in cursul negocieilor. Conform postului de radio BBC care a prezentat extrase din acest Raport, contractul incheiat fara licitatie cu firma americana Bechtel era mentionat ca avand un efect negativ asupra mai multor capitole de negocieri. Era citat ca fiind cea mai grava derogare de la regulile europene privind achizitiile publice. La acelasi capitol se spunea ca respectarea regulilor europene in acordarea fara licitatie a contractului pentru securizarea frontierelor companiei EADS ramane inca sa fie dovedita de Guvernul roman. Se ridica, de asemenea, un semn de intrebare privind contracte in valoare de peste doua miliarde de euro, pe care statul roman le negocia in cadrul legii privind parteneriatul public-privat, remarca radioul britanic. Cazul Bechtel revenea si la capitolul transporturi, unde Raportul atragea atentia ca exista o mare primejdie ca investitiile in autostrada Brasov-Bors sa limiteze posibilitatea Guvernului roman de a co-finanta pe viitor proiecte europene de infrastructura.
Iliescu: "Criticile UE nu au fost foarte corecte"
Puterea de la acea vreme nu putea sa nu reactioneze la acuzele venite din partea oficialilor Uniunii Europene. In martie anul trecut presedintele Ion Iliescu declara ca reactiile partenerilor europeni fata de atribuirea de catre statul roman a proiectului de constructie a autostrazii Brasov-Bors companiei americane Bechtel "nu au fost foarte corecte". Seful statului a precizat ca aceasta autostrada face parte dintr-un proiect mai amplu de conectare a Bucurestiului cu Budapesta, la care iau parte si firme romanesti si europene. Iliescu a mai spus ca proiectul Brasov-Bors nu este primul contract pentru construirea de autostrazi in Romania. El a precizat ca in multe alte proiecte Romania a colaborat si va colabora cu companii europene, cum ar fi autostrazile Bucuresti-Constanta, Bucuresti-Brasov, Arad-Timis-Lugoj. Iliescu a mai declarat ca atribuirea directa, fara licitatie, a contractului unei singure firme, care a fost singurul ofertant, "nu reprezinta o procedura neortodoxa, ilegala si lipsita de transparenta, in pofida opiniilor diferite ale unora dintre oficialii europeni".
Control UE la contractul EADS
Tot anul trecut, in luna august, Comisia Europeana a anuntat ca intentioneaza sa se asigure ca societatile EADS si Siemens AG au primit contractul pentru supravegherea frontierelor Romaniei in conformitate cu reglementarile UE pentru oferte publice, dupa cum a declarat un responsabil al Executivului european, citat de Mediafax. Contractul, in valoare de peste un miliard de euro, a fost atribuit fara licitatie, cu toate ca Romania - care doreste sa adere la UE in 2007 - ar fi trebuit sa se conformeze reglementarii referitoare la ofertele publice, valabila cu exceptia situatiilor in care este vorba despre criterii de aparare si securitate. "Romanii afirma ca, in legislatia lor, exista clauze care permit acordarea de contracte preferentiale in domeniul securitatii, ceea ce este exact. Comisia doreste sa fie aduse lamuriri asupra acestor clauze", a adaugat responsabilul UE. Executivul european mai dorea sa afle daca la finantarea acestui proiect sunt utilizate creditele Phare, de care beneficiaza tarile candidate la aderarea la UE. De asemenea, Comisia Europeana solicita Guvernului Nastase sa furnizeze informatii referitoare la acest contract, in conditiile in care programul european Phare a contribuit, in trecut, la consolidarea sistemului national de gestionare a frontierelor, iar un nou pachet financiar este prevazut pentru perioada 2004-2006.
Ministrul roman pentru Integrare Europeana de la acea data, Alexandru Farcas, afirma ca acest contract va fi finantat prin credite bugetare ale tarii si nu prin fonduri europene. Purtatorul de cuvant al EADS a refuzat sa comenteze acest subiect.
Comentarii si in Frankfurter Allgemeine Zeitung
Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) a prezentat si el contractul de peste 650 de milioane de euro acordat, fara licitatie, de autoritatile de la Bucuresti pentru securizarea frontierelor: "Romania trebuie sa dea socotela pentru contractul EADS", titra FAZ. Nu doar incheierea fortata a ultimelor capitole de negocieri cu Uniunea Europeana - incomplet rezolvate - sunt o problema, ci si explicatiile solicitate de Comisia Europeana pentru acordarea unui contract de asemenea amploare fara organizarea unei licitatii, in timpul vizitei in Romania a cancelarului federal Gerhard Schröder. Argumentul Bucurestilor este mai vechea cooperare dintre cele doua tari in domeniul securitatii frontierelor si pregatirii fortelor de politie. Responsabilii de la Bruxelles resping cealalta motivatie, considerand ca "prioritatea intereselor nationale de securitate" ar permite fiecarui stat sa actioneze dupa bunul plac. Cotidianul german aminteste de antecedentul Bechtel, caz in care acuzatiile de coruptie au mers pana in cele mai inalte cercuri ale puterii de la Bucuresti. Nu este cazul afacerii EADS - aici se vorbeste despre opacitatea derularii tranzactiei.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.