Subiectul nutriției în cancer e probabil unul dintre cele mai pline de mituri din toată medicina modernă. „Zahărul hrănește tumora.” „Dieta alcalină vindecă.” „Sucul de sfeclă curăță sângele.” Pe lângă aceste afirmații circulă, în paralel, recomandări serioase, dar prezentate poate într-un mod mai tehnic încât pacienții rămân fără răspunsuri clare la întrebările  care contează cel mai mult. 

Dr. Ioana Bujdei-Tebeică
Medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice

Acest articol își propune să pună ordine. Discutăm trei momente diferite din parcursul oncologic: prevenție, tratament activ și viața după cancer; și pentru fiecare răspundem la o singură întrebare: ce ai voie, ce e bine și ce ar trebui să faci concret în farfurie.

Prevenția: cea mai bună medicație e cea pe care n-o iei

Aproximativ 40% dintre cancere ar putea fi prevenite prin schimbări de stil de viață, dacă populația ar adopta recomandările World Cancer Research Fund și American Institute for Cancer Research (WCRF/AICR). E o cifră care merită repetată: patru din zece cazuri de cancer pot fi, în teorie, evitate prin lucruri care nu necesită rețetă, nu costă scump și nu au efecte secundare.
WCRF și AICR, cele două organisme internaționale care sintetizează literatura globală de cancer și nutriție actualizează periodic un set de recomandări bazate pe revizii sistematice a sute de studii. Versiunea actuală conține opt principii practice, pe care le traduc mai jos în limbaj de bucătărie.

1. Menține o greutate optimă și echilibrată

Excesul de țesut adipos crește riscul a cel puțin 13 tipuri de cancer, printre care cel colorectal, de sân (postmenopauză), endometru, pancreas, rinichi, ficat și esofag. Mecanismul nu e misterios: țesutul adipos în exces produce hormoni (estrogen, insulină) și molecule inflamatorii care favorizează creșterea celulelor anormale.

Ce înseamnă concret: un indice de masă corporală între 18,5 și 24,9 kg/mp și o circumferință abdominală <94 cm pentru bărbați și <80 cm pentru femei. Pentru cei care au depășit acest interval, nu e nevoie să ajungi la „greutatea ideală” pentru a obține beneficii; chiar și o reducere de 5-10% din greutatea corporală îmbunătățește semnificativ profilul de risc. Cu toate acestea, cel mai corect ar fi efectuarea unei analize de compoziție corporală pentru definirea compartimentelor.

2. Fii activ fizic

Minimum 150 de minute de activitate moderată pe săptămână (sau 75 de minute de activitate intensă) este pragul recomandat. Asta înseamnă 30 de minute de mers susținut, cinci zile pe săptămână. Activitatea fizică reduce inflamația sistemică, reglează nivelurile hormonale și ajută la menținerea greutății.

Se poate traduce prin a coborî cu o stație de metrou mai devreme. Urcatul scărilor. Plimbatul la pauza de prânz. Nu trebuie să te înscrii la sală pentru a obține efectul protector și chiar aș puncta că fără un ajutor specializat poate fi chiar în detrimentul dumneavoastră. Recomand frecvent ședințe de kinetoterapie pentru a activa mai bine grupele musculare deficitare.

Citește continuarea pe kudika.ro


Despre autor:


Ultima actualizare: 29 Mai 2026 - 07 : 05

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.