Poftă de dulce, de sărat sau de un aliment anume? Ce mesaje îți transmite corpul când poftele nu îți dau pace

Și nu de puține ori apare întrebarea: ce înseamnă poftele alimentare și dacă ele spun ceva real despre corpul tău sau sunt doar un capriciu de moment.

Răspunsul este că pot fi și una, și alta. Uneori, pofta ține de oboseală, stres, somn prost sau program alimentar haotic.

Alteori, este influențată de hormoni, de hidratare sau de felul în care creierul caută confort și recompensă. Poftele alimentare în sindromul premenstrual și rolul stresului în supraalimentare arată clar că apetitul și alegerile alimentare se schimbă în funcție de contextul biologic și emoțional.

De multe ori, oamenii se tem de pofte ca și cum ele ar fi dovada că au „prea puțină voință”. În realitate, pofta de dulce, de sărat sau de un anumit aliment nu apare din senin.

Foto: Shutterstock.com

Ea este, frecvent, rezultatul unei combinații între nevoi fizice și factori emoționali: prea puțin somn, mese sărite, stres, deshidratare, oboseală mintală, variații hormonale sau pur și simplu asocierea unui aliment cu plăcerea și liniștea. Pofta de dulce, pofta de sărat și mâncatul emoțional sunt fenomene bine cunoscute și au explicații mai profunde decât pare la prima vedere.

Asta nu înseamnă că orice poftă ascunde o carență sau o boală. Ar fi prea simplu și, de multe ori, greșit. Dar înseamnă că merită să te uiți puțin mai atent la tiparul ei. Apare după nopți proaste? Înainte de menstruație?

După zile în care nu ai mâncat aproape nimic? Seara, când ești foarte stresat(ă)? Sau atunci când bei prea puțină apă și sari peste mesele reale? În multe cazuri, corpul chiar îți transmite un mesaj — doar că nu întotdeauna literal. Legătura dintre lipsa somnului și pofta de mâncare și influența stresului asupra apetitului susțin tocmai această idee.

Ce sunt poftele alimentare și de ce apar

Poftele alimentare sunt dorințe puternice, uneori foarte specifice, de a consuma un anumit aliment sau un anumit tip de aliment. Spre deosebire de foamea obișnuită, care poate fi satisfăcută de mai multe opțiuni, pofta este adesea selectivă: vrei exact ciocolată, exact covrigei sărați, exact chipsuri, exact pâine caldă sau exact ceva dulce-cremos.

Acest lucru sugerează că, pe lângă componenta fizică, există și una neurologică și emoțională. De ce stresul duce la supraalimentare explică faptul că hormonii de stres, în special cortizolul, pot crește apetitul și dorința de alimente reconfortante.

Poftele pot apărea din mai multe motive:

• ai mâncat prea puțin sau prea dezechilibrat


• ai dormit puțin și hormonii foamei sunt dereglați


• ești stresat(ă) și creierul caută recompensă rapidă


• ești deshidratat(ă)


• te apropii de menstruație sau ai alte fluctuații hormonale


• ai învățat să asociezi anumite alimente cu confortul sau relaxarea


• mănânci haotic și ajungi la foame intensă spre seară

Cu alte cuvinte, pofta nu este neapărat un „dușman”, ci un semnal. Important este să înțelegi din ce zonă vine.

Poftă de dulce: ce mesaj îți poate transmite corpul

Pofta de dulce este probabil cea mai frecventă și cea mai comentată. De multe ori, ea apare atunci când corpul este obosit, stresat sau privat de somn. Cleveland Clinic notează că stresul, lipsa somnului și faptul că nu mănânci suficient în timpul zilei pot contribui la pofta de alimente dulci.

Harvard arată și el că somnul insuficient poate modifica hormonii apetitului, crescând foamea și reducând senzația de sațietate.

Poftă de dulce și lipsa somnului

Dacă ai dormit prost sau prea puțin, corpul tău nu doar că se simte obosit, ci și caută mai intens energie rapidă. Iar zahărul promite exact asta: efect rapid, plăcere imediată, senzația că „te ridică”. Problema este că acest efect este scurt, iar după el poate veni o nouă cădere de energie. Pofta de dulce și somnul insuficient și controlul greutății merg des împreună.

Foto: Shutterstock.com

Citește continuarea pe kudika.ro

Despre autor:

Redactia 9AM

Mai multe