Perle

De la: Bursuc, la data 2014-01-09 23:50:24
................
De asemenea, si Daniela zicea ca ar incerca. iata, daca vrei sa duci mai departe traditiile noastre, o vei putea face...
Apropos: am suparat-o cu ceva pe Daniela?

Tu? Nuuu, nici vorba. A exasperat-o alta persoana, pentru tine are tot respectul, dupa cum stii.
Continua ceea ce faci, cei care citesc sunt mult mai multi decat cei care raspund.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

o kert ramasagu' si- 0 disparut, no, amu se poa' re'nturna-n triumfalul marsh- extatic prin virtualul spatiu-timp loco- 9am !

De la: __hakon__, la data 2014-01-10 15:46:28o kert ramasagu' si- 0 disparut, no, amu se poa' re'nturna-n triumfalul marsh- extatic prin virtualul spatiu-timp loco- 9am !

Ai cobit!

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Poveste dintr-un satuc de campie

Intr-un satuc de campie, a venit un investitor american , insotit de asistentul lui. A batut la prima usa intalnita si i-a spus proprietarului:
- Uite, eu sunt colectionar de broscute. Daca imi aduci o broscuta, am sa iti dau pe ea 10 euro. Taranul a fugit repede in padurea din spatele casei si a luat o broscuta. I-a dat-o investitorului, si-a luat cei 10 euro si le-a spus vecinilor despre ce afacere a facut. A doua zi, fiecare taran s-a dus la investitor cu cate o broscuta, pe care a vandut-o cu 10 euro.
Dupa cateva zile, investitorul le-a spus satenilor:
-Vad ca afacerea merge. De azi, pentru fiecare broscuta am sa va platesc cate 20 de euro. Taranii au dat fuga in padure, au cules broscute si le-au predat pentru 20 de euro/bucata, investitorului. Dupa alte cateva zile, acesta s-a intors in SUA presat de afacerile de acolo, lasandu-l pe asistentul lui sa vina cu broscutele dupa cel mult o saptamana. Inainte de a pleca, le-a spus:
- Dragii mei, sunt nevoit sa ma intorc urgent in State. Va promit insa ca la intoarcere am sa cumpar de la voi broscutele cu 60 de euro bucata.
Si a plecat, in uralele satenilor fericiti de pleasca ce a dat peste ei.
A doua zi, asistentul investitorului a adunat satenii si le-a spus:
-Fratilor, m-am gandit la o afacere pentru voi. Seful meu se va intoarce peste doua saptamani si va va plati cate 60 de euro/broscuta. Daca vreti, vi le vand eu inapoi pentru 35 de euro bucata, iar voi le veti vinde cu 60. Profitul vostru va fi frumusel. Ce spuneti?
Satenii, s-au adunat la sfat si au decis ca o asa afacere nu mai prind ei degraba.
Au pus mana de la mana, s-au imprumutat pe la cunoscuti, pe la banci, care pe unde a putut, si au cumparat broscutele inapoi cu 35 de euro bucata.
Asistentul investitorului a luat banii, a plecat in SUA, iar pe sateni nu i-a mai cautat nimeni, niciodata. Au ramas cu banii dati, cu imprumuturi scumpe la banci si fara sa detina niciun activ in plus fata de ceea ce aveau inaintea afacerii.
Aceasta este povestea crizei , pe intelesul celor care nu au deprins cotloanele businessului.


Personal cred ca daca alergau dupa alte broscute in timpul cat au alergat dupa imprumuturi ar fi strans un capital frumos...in final le dadeau la export si ramaneau si cu primii bani

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

In timpul seazatorilor, se puteau face doua lucruri: fie veneau fete si femei maritate sau batrane la o gospodina sa o ajute la torsul lanii (daca lana sau canepa era in cantitate mai mare) fie torcea fiecare lana sau canepa ei (si atunci se numea "claca de tors" Pe durata sezatorilor, femeile erau la un loc iar barbatii in alte odai (ei aveau "alte" indeletniciri).
Fetele tinere, invatau de la femeile maritate mestesugul torsului, tesutului, croitoriei, iar de la cele batrane, primeau "invataturi" despre cum sa se poarte cu barbatii, plus, multe lucruri "mueresti" care nu puteau fi spuse de parinti fetelor (de rusine). Unele fete, erau initiate pe durata acestor sarbatori, in tamaduiri naturale, in prezicieri sau alte forme de magie. Cu aceasta ocazie, anumite fete se pregateau sa duca mai departe "rostul" plantelor medicinale dar si a descantecului sau chiar treburi vrajitoresti.

Rolul major al sezatorilor era insa si de alta factura: acolo unde sunt atatea fete tinere nemaritate la un loc, apar si flacaii... partea ascunsa a sezatorilor tinea de fapt de controlul parintilor asupra copiilor zburdalnici si dornici (manati) de dragoste. De fapt, se spunea asa: "daca tot umbla unul dupa altul, macar sa sa stim si noi" Asadar, pe ascuns, parintii ii urmareau pe tinerii dragostosi si ii cam controlau...

In cetele de flacai care umblau prin sat sa descopere unde "miroasea" a fete, nu erau acceptati decat flacai de peste 18 ani. restul erau considerati ..."��nci" si ei, stateau "organizati" in jurul unui bunic sau strabunic si pe timpul sezatorilor li se spuneau ghicitori, povesti, povestiri, invatau cantece si dansuri chiar.
Nu era segment de varsta care sa nu aiba preocupare in timpul sezatorilor. va dati seama ca pe parcursul acestor sezatori de iarna, parintii puneau la cale si ... rostul tinerilor. Parintii, discutau intrei ei si cam puneau tara la cale, care cu care sa se marite sau sa se insoare de la caz la caz. Tot aici se discuta chiar despre (iar tinerii, pe ascuns, se ascundeau prin curti, hambare etc... si se giugiuleau, nestiind ca in casa se punea tara la cale.
Atunci cand parintii hotareau altfel iar tinerii erau alaturati impotriva lor, apareau probleme mari care pana la nunta trebuiau rezolvate. daca strigatul dragostei era mai mare, se intampla inevitabilul:
Tanarul care iubea o fata care se marita, in noaptea nuntii, pur si simplu fura mireasa si pleca cu ea in lume (in alte sate...)
De atunci a ramas traditia ca mireasa sa fie furata in timpul nuntii.
Si azi, atunci cand mireasa este furata in timpul nuntii, mesenii (care mai cunoasteau unele lucruri despre insuratei) discuta intre ei:
- "Nu mirele asta trebuia sa fie"... Adica, daca se intampla sa se fure mireasa (chiar daca simbolic) lumea traieste cu impresia ca nunta este totusi fortata si unul din miri n-ar fi vrut nunta...

Sezatoarea realiza indirect si un transfer de valori intre generatii
(lucru care azi, nu se mai intampla si din cauza aceasta apar divergente intre generatii)

Barbatii si flacaii, umblau prin sat pe la gospodariile unde stiau ca are loc sezatoarea femeilor si unde erau primiti mai bine (cu bautura, mancare si muzica) ramaneau pana in noapte tarziu, unde faceau adevarate "chefuri" cum am zice azi.

De la: _Ingrid, la data 2014-01-10 18:31:58Poveste dintr-un satuc de campie

Intr-un satuc de campie, a venit un investitor american , insotit de asistentul lui. A batut la prima usa intalnita si i-a spus proprietarului:
- Uite, eu sunt colectionar de broscute. Daca imi aduci o broscuta, am sa iti dau pe ea 10 euro. Taranul a fugit repede in padurea din spatele casei si a luat o broscuta. I-a dat-o investitorului, si-a luat cei 10 euro si le-a spus vecinilor despre ce afacere a facut. A doua zi, fiecare taran s-a dus la investitor cu cate o broscuta, pe care a vandut-o cu 10 euro.
Dupa cateva zile, investitorul le-a spus satenilor:
-Vad ca afacerea merge. De azi, pentru fiecare broscuta am sa va platesc cate 20 de euro. Taranii au dat fuga in padure, au cules broscute si le-au predat pentru 20 de euro/bucata, investitorului. Dupa alte cateva zile, acesta s-a intors in SUA presat de afacerile de acolo, lasandu-l pe asistentul lui sa vina cu broscutele dupa cel mult o saptamana. Inainte de a pleca, le-a spus:
- Dragii mei, sunt nevoit sa ma intorc urgent in State. Va promit insa ca la intoarcere am sa cumpar de la voi broscutele cu 60 de euro bucata.
Si a plecat, in uralele satenilor fericiti de pleasca ce a dat peste ei.
A doua zi, asistentul investitorului a adunat satenii si le-a spus:
-Fratilor, m-am gandit la o afacere pentru voi. Seful meu se va intoarce peste doua saptamani si va va plati cate 60 de euro/broscuta. Daca vreti, vi le vand eu inapoi pentru 35 de euro bucata, iar voi le veti vinde cu 60. Profitul vostru va fi frumusel. Ce spuneti?
Satenii, s-au adunat la sfat si au decis ca o asa afacere nu mai prind ei degraba.
Au pus mana de la mana, s-au imprumutat pe la cunoscuti, pe la banci, care pe unde a putut, si au cumparat broscutele inapoi cu 35 de euro bucata.
Asistentul investitorului a luat banii, a plecat in SUA, iar pe sateni nu i-a mai cautat nimeni, niciodata. Au ramas cu banii dati, cu imprumuturi scumpe la banci si fara sa detina niciun activ in plus fata de ceea ce aveau inaintea afacerii.
Aceasta este povestea crizei , pe intelesul celor care nu au deprins cotloanele businessului.


Personal cred ca daca alergau dupa alte broscute in timpul cat au alergat dupa imprumuturi ar fi strans un capital frumos...in final le dadeau la export si ramaneau si cu primii bani

Multumesc Bursuc! Foarte frumos.

Daca ne referim la partea economica, in sezatoare aveau loc adevarate activitati de productie legate in special de confectionarea imbracamintei (mai ales confectionarea costumelor populare sau "zestrelor" fetelor aflate la maritis). Se invata lucru la furca de tors, invatau sa faca paturi, presuri sau covoare (toate cu motive nationale, fiecare zona, cu motivele lor florale si de culoare. Invatau broderie, sa isi impleteasca parul, sa-si faca podoabe (fiecare cu ce aveau dar cel mai adesea din margele de os (de la coarnele ciutelor vanate) din lemn (care se putea prelucra in gospodarie) din scoici si melcisori dar mai ales din tesaturi. Rostul economic rezulta si din faptul ca, iarna fiind, toti cei adunati la o sezatoare, nu consumau combustibil la casele lor (decat gazada, adica se consulau lemne sau uleiuri pentru opaite doar la casa unde avea loc sezatoarea. Din aceasta cauza, sezatorile puteau dura uneori pana dimineata.

Sezatoarea avea si un rol important pentru viata in comunitate.
Fiind multe familii la un loc, persoane atat de diferite ca varsta si mai ales de sex, acestea trebuiau sa lase unii dupa altii, deoarece nu era voie sa apara certuri. Mai mult, inainte de sezatoare, nu erau primite persoane despre care se stia ca sunt certate cu alte persoane care vin la aceeasi sezatoare. Li se cerea ori sa se impace ori sa nu vina...
Daca se intampla vreo bataie intre flacai (din pricina fetelor) acestia erau dusi in fata tuturor participantilor la sezatoare si erau dojeniti, batuti in public, erau facutu de ras in tot satul. Iata din ce cauza:

Comunitatea considera ca era facuta din indivizi separati dar, atunci cand un satean (sau sateana) erau printre straini, ei deveneau reprezentantii acelei comunitati si nu aveau voie sa faca satul de ras. Se punea mare accent pe educatie in acest sens iar aceasta educatie (aproape un cult al responsabilitatii) o primeau fetele si flacaii la aceste sezatori.

De la: Bursuc, la data 2014-01-11 00:29:38
Mai mult, inainte de sezatoare, nu erau primite persoane despre care se stia ca sunt certate cu alte persoane care vin la aceeasi sezatoare. Li se cerea ori sa se impace ori sa nu vina...
Daca se intampla vreo bataie intre flacai (din pricina fetelor) acestia erau dusi in fata tuturor participantilor la sezatoare si erau dojeniti, batuti in public, erau facutu de ras in tot satul. Iata din ce cauza:

sezatoare draga sezatoare
mai este vreo perna libera?

niciodata nu putem repeta o greseala comisa in precedent. stii de ce? pentru ca gresim o singura data. ulterior este o alegere.

Cu toate ca se lucra de zor, se gasea timp si pentru petrecere. barbatii se laudau cu realizarile lor ( care, ciubere, putini, lazi de zestre, mobilier dar si cu vinul si tuica lor. Asa incepeau degustarile. Numai ca ele nu puteau incepe fara muzica si dans... Asa, cu ocazia sezatorilor, se transmitea din generatie in generatie cantecele, doinele, chiuiturile dar si frumoasele noastre dansuri (specifice fiecarei zone geografice in parte)
Asa, si-au pastrat cultura si traditia si ungurii si nemtii, sarbii, rusii sau ce alte nationalitati mai sunt pe la noi. Deoarece aceste sezatori, se organizau de comunitate si indiferent din ce nationalitate proveneau vecinii, fiecare venea cu zestrea lui folclorica.

Sa nu uitam, ca in tot acest timp, cand "puradeii" erau adunati toti intr-o odae mare si cand se facea tarziu erau dusi la culcare (ei ramaneau dupa sezatoare la casa unde avusese loc (deoarece daca cei mari plecau "cand se crapa de ziua", copii erau lasati sa doarma) cel mai batran reprezentant al satului, statea cu ei si le spuneau legende, povestiri, si povesti...
Stramosii nostri puneau pret pe memorie si nu pe texte scrise...
Din aceasta cauza, unele povesti cu mare t�lc se spuneau cand copii picau de somn si adormeau in timp ce li se spunea povestea:

"Povestea asta, nu-i pentru acum... este pentru cand ei vor vi mai mari
si numai daca este spusa cand pruncii sunt pe adormite acestea vor intra si se vor fixa in capul lor !"

Cu toate ca se lucra de zor, se gasea timp si pentru petrecere. barbatii se laudau cu realizarile lor ( care, ciubere, putini, lazi de zestre, mobilier dar si cu vinul si tuica lor. Asa incepeau degustarile. Numai ca ele nu puteau incepe fara muzica si dans... Asa, cu ocazia sezatorilor, se transmitea din generatie in generatie cantecele, doinele, chiuiturile dar si frumoasele noastre dansuri (specifice fiecarei zone geografice in parte)
Asa, si-au pastrat cultura si traditia si ungurii si nemtii, sarbii, rusii sau ce alte nationalitati mai sunt pe la noi. Deoarece aceste sezatori, se organizau de comunitate si indiferent din ce nationalitate proveneau vecinii, fiecare venea cu zestrea lui folclorica.

Sa nu uitam, ca in tot acest timp, cand "puradeii" erau adunati toti intr-o odae mare si cand se facea tarziu erau dusi la culcare (ei ramaneau dupa sezatoare la casa unde avusese loc (deoarece daca cei mari plecau "cand se crapa de ziua", copii erau lasati sa doarma) cel mai batran reprezentant al satului, statea cu ei si le spuneau legende, povestiri, si povesti...
Stramosii nostri puneau pret pe memorie si nu pe texte scrise...
Din aceasta cauza, unele povesti cu mare t�lc se spuneau cand copii picau de somn si adormeau in timp ce li se spunea povestea:

"Povestea asta, nu-i pentru acum... este pentru cand ei vor fi mai mari, si numai daca este spusa cand pruncii sunt pe adormite acestea vor intra si se vor fixa in capul lor !"

9 noua,
Este loc pentru toata lumea....

Poate ne spui si tu o poveste...

Buna dimineata! O dimineata frumoasa in Bucuresti, cu soare si un cer senin, albastru. Dupa atatea zile cenusii cu ceata densa, soarele, chiar si cel de ianuarie, este ca un medicament miraculos prin optimismul si energia pe care ti le ofera.

Nu e nimic de mirare in asta, pentru ca de la inceputuri, oamenii au apreciat soarele si i s-au inchinat oriunde in lume, in toate culturile, chiar si acolo unde oamenii au evoluat separat, departe de influentele altor culturi.

Astazi am sa va povestesc despre originea unei traditii pe care sunt sigur ca ati observat-o cel putin o data, desi face parte din lumea sportului barbatesc. Este vorba despre dansul maori Haka, cel pe care il executa inaintea fiecarui meci de rugby jucatorii din echipa nationala a Noii Zeelande.

Pentru ca topicul asta este pandit de un frustrat gata sa te sfasie si daca omiti o virgula, am sa fac copy-paste si nu am sa povestesc cu cuvintele mele, oferindu-i si sursa informatiilor de pe net.

"Haka � un simbol al culturii maori
Trimite pe emailAdrian Nicolae | 03.10.2007 | 2 Comentarii



Ka mate, ka mate! Ka ora, ka ora! Un refren care inca mai da fiori, la aproape 200 de ani de la aparitia sa. Privit ca un strigat de lupta, haka a devenit simbolul renasterii populatiilor maori din intregul Pacific.

Originile haka
Cunoscut ca un dans traditional maori, haka a devenit cunoscut prin adoptarea sa de catre selectionata de rugby a Noii Zeelande si prin interpretarea acestuia inainte de fiecare meci inca din 1884.
Care este insa originea celebrului dans? Care este semnificatia cuvintelor misterioase, ramase fara inteles chiar si dupa traducerea lor?

Conform traditiei, ka mate, cea mai cunoscuta interpretare a unui dans haka, a aparut in jurul anului 1820, fiind compus de Te Rauparah, pe atunci sef al tribului Ngati Toarangatira (Ngati-Toa), o factiune a tribului Tainui.
Traind intr-o perioada tulbure, macinata de un interminabil razboi intre triburile Tainui si Waikato, martor al uciderii si mancarii tatalui sau de catre rivali, Te Rauparah va deveni unul dintre cei mai temuti si mai respectati lideri din istoria maori.

Cu toate acestea, dansul care l-a facut cunoscut in intreaga lume nu vorbeste despre razboi si nici despre victorii rasunatoare. Ka mate este o celebrare a supravietuirii acestuia in urma unui atac al tribului Waikato.
Conform legendelor, Te Rauparah, incercand sa se ascunda de rivalii care il vanau, cere ajutorul unui al sef de trib, Te Wharerangi.

Desi neincrezator la inceput, acesta este de acord sa il ascunda intr-o groapa in care se depozitau cartofii dulci (kumara), in timp ce
Te Rangikoaea, sotia lui Te Wharerangi, urma sa se aseze deasupra gropii pentru a nu trezi banuiala atacatorilor.

Acesta este momentul in care, Te Rauparah va compune celebrul Ka Mate:
Ka mate! Ka mate! Ka ora! Ka ora!
Ka mate! Ka mate! Ka ora! Ka ora!
Voi muri! Voi muri! Traiesc! Traiesc!

Tenei te tangata puhuru huru
Nana nei i tiki mai
Whakawhiti te ra
A upa ne! ka upa ne!
A upane kaupane whiti te ra!
Hi !!!
Acesta este barbatul paros
Cel care a adus soarele
Si care l-a facut sa straluceasca din nou.
O treapta mai sus, si inca o treapta,
Si inca o treapta mai sus�soarele straluceste!

�Barbatul paros� la care face referire Te Rauparah este protectorul acestuia, Te Wharerangi, cel care era cunoscut datorita parului abundent, fapt putin intalnit la barbatii maori, in timp ce treptele simbolice catre lumina sunt cele sapate in groapa de kumara.
In prezent, Ka Mate este privit ca o celebrare a vietii asupra mortii si ca un simbol al renasterii. Haka in cultura maori
Interpretarea dansului ritual Ka Mate intr-o maniera razboinica, de catre echipa nationala de rugby a Noii Zeelande, a produs impresia falsa ca haka reprezinta un ritual executat inaintea bataliilor. Desi exista si astfel de manifestari in cultura maori, haka este privit mai mult ca un dans de intampinare a oaspetilor importanti, de comemorare a unor evenimente importante sau, pur si simplu, pentru amuzament.

Haka nu este executat numai de barbati, asa cum se credea, ci exista dansuri special compuse pentru femei, grupuri mixte sau chiar pentru copii.

Dansurile rituale interpretate de catre razboinici inaintea bataliilor se numeau peruperu si erau executate pentru a invoca zeul razboiului (Tumatauenga), pentru a intimida adversarii si a intari increderea razboinicilor in propriile forte. Astfel de haka erau insotite de o serie de gesturi considerate amenintatoare ca scoaterea limbii, lovirea corpului cu bratele, aratarea dintilor sau contorsionarea fetei in grimase infricosatoare, obicei pastrat si perpetuat de rugbystii neo-zeelandezi.

Daca Haka nu era executata la unison de catre razboinici se credea ca sortii bataliei sunt potrivnici. Multi dintre barbatii maori, cuprinsi de frenezia dansului, se aruncau goi in mijlocul luptei, scopul declarat al oricari razboi fiind anihilarea totala a adversarului astfel incat sa nu mai existe nimeni care sa se poata razbuna.
Haka in lumea sporturilor
Interpretat de catre selectionata neo-zeelandeza pentru prima oara in 1884, cu ocazia unui turneu in Australia, haka a devenit rapid un simbol al acestei echipe, fiind pastrat pana in prezent.

In 1888-1889, reprezentativa Noii-Zeelande va fi prima echipa dintr-o colonie care va efectua un tur al Marii Britanii, moment in care haka devine un success pe plan international. Cu toate acestea, nu se stie sigur nici astazi daca dansul executat de rugbysti a fost celebrul Ka Mate sau o alta forma de haka.

Intr-un alt turneu, cel din 1905, echipa nationala a Noii Zeelande este denumita pentru prima oara All Blacks, datorita echipamentului complet negru, alegandu-se si cu porecla The Originals. 20 de ani mai tarziu, in 1925, cu ocazia unui turneu realizat in Marea Britanie, Irlanda, Franta si Canada, echipa va primi denumirea de Invincibles, incantand spectatorii atat prin frumusetea jocului cat si prin traditionalul haka executat inaintea fiecarui meci.

Inconfundabilul Ka Mate a capatat forma razboinica de astazi odata cu initiativa fostului capitan All Blacks din perioada 1985-1990, Wayne Buck Shelford, cel care le-a cerut coechipierilor sa asiste la o demonstratie haka oferita de 400 de studenti neo-zeelandezi.
Interpretarea acestora avea sa fie preluata si de sportivi si a fost pastrata pana in prezent.

In 2005, inainte unui meci cu Africa de Sud, rugbystii All Blacks au uimit pe toata lumea executand un nou haka, mult mai agresiv si foarte controversat. Gestul final a dansului, cel in care fiecare jucator sugera o taiere a gatului catre adversari a fost interzis in 2007, fiind inlocuit de o miscare a bratului drept dinspre soldul stang catre umarul drept.

Noul haka, numit Kapa o Pango, a fost realizat in colaborare cu mai multi experti in traditiile maori si a constituit unul dintre cele mai bine pastrate secrete din istoria sportului. Reprezentantii Noii Zeelande au specificat ca, desi Kapa o Pango face referire stricta la All Blacks fiind compus exclusive pentru ei, acesta nu va inlocui vechiul Ka Mate, cele doua dansuri urmand sa fie executate alternativ.

Noua Zeelanda nu este singura tara in care traditia haka a fost preluata de echipa nationala de rugby. Diferite ritualuri razbonice au fost preluate si de celelalte tari cu populatie predominant maori; Fiji (cu o varianta locala a haka numita Cibi), Samoa (Siva Tau) si Tonga ( Kailoa), ele bucurandu-se de un mare success in randul publicului.

Echipa nationala de rugby a Australiei a incercat sa adopte un dans traditional aborigen, fara succes insa, selectionata Wallabies renuntand la acesta inca din anii �30.
O situatie asemanatoare s-a intamplat si in cazul selectionatei Africii de Sud, asa numita Springboks, cea care s-a vazut nevoita sa renunte la dansurile traditionale zulu."

www.descopera.ro/sporturi/943513-haka-un-simbol-al-culturii-maori


www.youtube.com/watch?v=JUiGF4TGI9w

www.youtube.com/watch?v=3-iwObdWjTE
ei si !?
www.youtube.com/watch?v=lH1w2mETlDo
mdea, asta da etnofolclor.

Foarte interesanta povestea haka, multumesc Blakule! Prima data m-am intalnit cu haka la un training, si a fost foarte bine subliniata valoarea lui automotivanta, dar chiar ma intrebam la un moment dat ce zic ei acolo

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: Bursuc, la data 2014-01-11 00:43:39
Cu toate ca se lucra de zor, se gasea timp si pentru petrecere. barbatii se laudau cu realizarile lor ( care, ciubere, putini, lazi de zestre, mobilier dar si cu vinul si tuica lor. Asa incepeau degustarile. Numai ca ele nu puteau incepe fara muzica si dans... Asa, cu ocazia sezatorilor, se transmitea din generatie in generatie cantecele, doinele, chiuiturile dar si frumoasele noastre dansuri (specifice fiecarei zone geografice in parte)
Asa, si-au pastrat cultura si traditia si ungurii si nemtii, sarbii, rusii sau ce alte nationalitati mai sunt pe la noi. Deoarece aceste sezatori, se organizau de comunitate si indiferent din ce nationalitate proveneau vecinii, fiecare venea cu zestrea lui folclorica.

Sa nu uitam, ca in tot acest timp, cand "puradeii" erau adunati toti intr-o odae mare si cand se facea tarziu erau dusi la culcare (ei ramaneau dupa sezatoare la casa unde avusese loc (deoarece daca cei mari plecau "cand se crapa de ziua", copii erau lasati sa doarma) cel mai batran reprezentant al satului, statea cu ei si le spuneau legende, povestiri, si povesti...
Stramosii nostri puneau pret pe memorie si nu pe texte scrise...
Din aceasta cauza, unele povesti cu mare t�lc se spuneau cand copii picau de somn si adormeau in timp ce li se spunea povestea:

"Povestea asta, nu-i pentru acum... este pentru cand ei vor fi mai mari, si numai daca este spusa cand pruncii sunt pe adormite acestea vor intra si se vor fixa in capul lor !"

,,puradeii"?! ...eu stiam ca sunt copiii de tigan.
Totdeauna mi-a placut la ardeleni ca isi numesc copiii ,,prunci", indiferent de varsta la care au ajuns.
...si azi mai glumim in casa cum era cand am stat in gazda la ,,pruncul" de 200 de kg,, in studentie.

Imi place cum ai subliniat rolul educativ - pedagogic al sezatorii, am aflat chestii pe care nu le stiam

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Prezentarea lui Black Friday, , m-a dus cu gandul si la restul nationalelor de rugby care formeaza "spuma" rugby-ului mondial si la simbolistica de oe tricourile acestor echipe reprezentative.
la noi in tara, rugby-ul a fost facut cunoscut prin studentii intorsi din franta de la studii. Asa se face ca putem vorbi despre rugby-ul romanesc de prin 1913.
Evolutia nationalei noastre n-a fost la inaltimea dorita de suporterii ei.
La campionatul mondial de rubbi, Romania a fost doar "invitata" in 1987,
iar in anii 1991, 1995, 1999, 2003. 2007 si 2011 nu am reusit sa trecem de grupe.
Simbolul echipei noastre nationale de rugbi este frunza de STEJAR.

Stramosii nostri, in afara bradului, la loc de cinste punea si STEJARUL.
Ei il denumeau "regele padurilor" si era simbolul vietii VIGUROASE, al fecunditatii si perinitatii.
Mormantul lui Stefan Cel Mare (realizat din marmura de carrara) in afara altor semne simbolistice, avea si simbolilul frunzei de STEJAR.

Marile echipe de rugby, au ales si ele simboluri traditionale :

Anglia: Trandafirul ("Nationala Trandafirului", infiintata in 1871
Scotia: Ciulinul ("Nationala florii de ciulin, infiintata in 1871)
Irlanda: Trifoiul (Nationala foii de trifoi, infiintata in 1875)
Franta: Cocosul (Nationala cocosului galic - despre acest subiect am putea vorbi mai pe larg)
Italia: Albastrul Cerului si frunzele de laur (Nationala Azzurri - infiintata in 1929))
Australia: Cangurul (Nationala Wallabies, infiintata in 1899)
Tara Galilor: Dragonul (Nationala dragonilor rosii, infiintata 1881)
Japonia: Floarea de Cires (Nationala florii de cires)
Romania: Frunza de stejar (Nationala stejarilor- "stejarii"

Fiecare cechipa nationala de Rugby si-a adaptat emblema reprezentativa dupa propriile traditii stramosesti. Si acest lucru este important.
Noi, de ce nu le-am respecta?

ingrid,
in general cam asa stau lucrurile dar mai de mult nu se facea atata caz pe acest subiect. Iata alte denumiri:
- prunci
- copchii - copchilasi)
- puradei (acest termen se folosea atunci cand o famile avea 8-10 copii ...
aluzie la numarul mare de copii pe care intotdeauna tiganii ii aveau)

Important este ca cineva avea rolul de a se ocupa de ei cand cei mari erau adunati laolalta.
Si da, Socializarea este termenul pe care azi il putem folosi pentru "Sezatoare"
Sa sti ca de atunci, a ramas si ideea de a merge "la o bere"
Sau, anumite intalniri intre vecini (mai ales de sarbatori)
in care fiecare vine cu ce are si petrece..."in comun"

De la: Bursuc, la data 2014-01-11 16:30:20ingrid,
in general cam asa stau lucrurile dar mai de mult nu se facea atata caz pe acest subiect. Iata alte denumiri:
- prunci
- copchii - copchilasi)
- puradei (acest termen se folosea atunci cand o famile avea 8-10 copii ...
aluzie la numarul mare de copii pe care intotdeauna tiganii ii aveau)

Important este ca cineva avea rolul de a se ocupa de ei cand cei mari erau adunati laolalta.
Si da, Socializarea este termenul pe care azi il putem folosi pentru "Sezatoare"
Sa sti ca de atunci, a ramas si ideea de a merge "la o bere"
Sau, anumite intalniri intre vecini (mai ales de sarbatori)
in care fiecare vine cu ce are si petrece..."in comun"

Cand eram eu adolescent, ne adunam la un "ceai". Nu se beau ceaiuri.

@blackule, excelenta postarea ta !

CODUL BUNELOR MANIERE. Iat� cele mai importante reguli �n ceea ce prive�te prezentarea unei persoane.

1. Se prezint� b�rbatul femeii, cel mai t�n�r celui mai �n v�rst�, inferiorul - superiorului, subordonatul - �efului, scrie Aurelia Marinescu �n cartea sa "Codul bunelor maniere ast�zi".

2. Formula de prezentare este �nso�it� de o mi�care abia schi�at� a corpului c�tre persoana nominalizat�. Cele dou� persoane astfel prezentate se �nclin� una spre cealalt� pentru a da m�na. Abia apoi poate �ncepe o conversa�ie.

3. Tinerii �i b�rba�ii (inferiorii) �i salut� pe cei mai �n v�rst� �i pe femei (superiorii), care r�spund la salut.

4. �n cercurile restr�nse, vor fi prezenta�i to�i cei care sunt de fa��. �n schimb, la recep�ii sau la evenimente nu este necesar �i nici nu este posibil ca to�i invita�ii s� se cunoasc� �ntre ei. �n lipsa gazdei, invita�ii se vor prezenta unii altora.

5. Persoanele singure sunt prezentate cuplurilor.

6. �n prezen�a unui bolnav, toate priorit��ile se �terg, iar persoanele respective �i sunt prezentate bolnavului.

7. Cel care intr� �ntr-o �nc�pere este prezentat primul.

8. C�nd v� este prezentat cineva, se poate �nt�mpla s� nu �i �n�elege�i sau s� �i re�ine�i numele. �n aces caz, cere�i pur �i simplu s� vi se repete: "V� rog s� m� scuza�i, nu am re�inut numele dumneavoastr�."

9. Formulele "sunt �nc�ntat s� v� cunosc", "�mi pare bine", "�mi face pl�cere" sunt absolut necesare. Dac� dup� ce s-a f�cut prezentarea, se instaleaz� o t�cere ad�nc� �i st�njenitoare, cel care a f�cut prezentarea are rolul s� �nceap� o conversa�ie la care va lua �i el parte, m�car o vreme.

10. Dac� persoana prezentat� are mai multe titluri (doctor, profesor, etc), atunci c�nd i se va face cuno�tin�� cu o alt� persoan�, numele acesteia va fi �nso�it doar de acel titlu care o reprezint� cel mai bine, �n func�ie de conjunctur�.

11. So�ului sau so�iei nu i se spune pe numele de familie. Nu vom spune nici "Doamna mea" sau "Domnul meu".

12. Un b�rbat se ridic� �ntotdeauna c�nd �i este prezentat� o persoan�. Excep�ie de la regul�: bolnavii �i infirmii.

13. O femeie r�m�ne pe scaun atunci c�nd �i este prezentat� o persoan�. Aceast� regul� poate avea �ns� derog�ri. Dac� este vorba despre o t�n�r�, ea trebuie s� se ridice c�nd este prezentat� unei doamne sau unui domn mult mai �n v�rst� dec�t ea.

14. �n cazul autoprezent�rii, t�n�rul se prezint� unui domn mai �n v�rst� sau unei doamne, �ns� cu condi�ia s� nu �ntind� primul m�na.

15. Atunci c�nd cineva se autoprezint�, �nt�i se spune prenumele �i apoi numele (exemplu: Maria Popescu).

Citeste mai mult pe RTV.NET: www.romaniatv.net/codul-bunelor-maniere-cum-se-fac-prezentarile-...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.romaniatv.net/8-reguli-de-bune-maniere-la-masa-pe-care-nu-st...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Din pacate, "Codul bunelor maniere" nu mai intra in atentia nimanui.
Rezultatele se vad peste tot: pe strada, in mijloacele de transport in comun, la Cinema, Teatru si alte spectacole, la petreceri, nunti, restaurante, agape sau intalniri profesionale, ca sa nu mai vorbim de forumurile de socializare.

Mai de mult de exemplu, "Cartile de Bucate" , aveau capitole distincte in care se prezentau cu lux de amanunte informatii despre cum sa ne purtam la masa: daca santem singuri, daca suntem cu cineva, care sa fie pozitia la masa, cum sa mancam, cum si cand sa vorbim etc...etc...
Restaurantele adevarate inca mai tin la "eticheta" si impun anumite regului care trebuie respectate in primul rand de personalul propriu si uneori, impun reguli chiar clientilor.

Am o asemenea carte de bucate si daca o gasesc, va voi reproduce cateva lucruri interesante, legate de acest "Codul bunelor maniere" despre care a amintit Orion999 in postarea anterioara si ii multumesc pentru aceasta idee, de a aduce in discutie un asemenea subiect uitat cam de toata lumea.

buna ziua
multumesc bursuc pentru invitatie
sper sa fiu la inaltime pentru a spune povesti
daca nu.....stiu sa le ascult

o poveste de duminica:
pentru ca mai sus este vorba despre codul bunelor maniere, am sa ma alatur sezatoarei voastre...cu o poveste improvizata, sper sa imi iasa

�Nu e treaba mea ce spun oamenii despre mine. Eu sunt ceea ce sunt si fac ceea ce fac. Nu astept nimic si accept totul. Si asta face viata mai usoara.� � Anthony Hopkins

codul bunelor maniere este o creatie de incadrare menita sa limiteze omul de a actiona liber nepermitandu-i varianta oglindirii propriei sale personalitati prin metodele cele mai simple si naturale.

un exemplu: in urma unei invitatii primite pe cale scrisa, o femeie de 25 de ani decide sa o accepte si se prezinta la locul reuniunii. intra intr-o incapere. hai sa fie o sala de reuniuni saptamanale ale....unor personalitati ale scenei ...culturale. tanara noastra , isi da seama ca este aparent cea mai tanara din sala respectiva. inainteaza tasand covorul plusat, incercand sa se stapaneasca a estima atat pretul de achizitie al covorului, cat si prejudiciul pe care conducerea i l-ar putea reclama in urma constatarii pagubelor suferite de acel covor pretios la contactul cu ,,ascutimea'' tocurilor sale, pana in dreptul unui scaun gol pe care se aseaza. avand puterea de a infrunta privirile iscoditoare ale multimii in aparenta ....snobe, tanara tace.

care este reactia consiliului , respectiv a conducatorului acelei reuniuni?

niciodata nu putem repeta o greseala comisa in precedent. stii de ce? pentru ca gresim o singura data. ulterior este o alegere.

rugaminte: acordati va rog atributul SNOB cazului corespunzator, sunt incapabila sa decid intre multimii snoabe si multimii snobe.... tut mi laite

niciodata nu putem repeta o greseala comisa in precedent. stii de ce? pentru ca gresim o singura data. ulterior este o alegere.