dacia straveche

O ipotez� tulbur�toare: istoria dacilor pe pl�cu�e de aur



S�nt autentice pl�cu�ele dacice g�site la Sinaia? Nume grele spun c� nu. Chiar dac� pl�cu�ele de plumb ar fi copii ale unor t�bli�e de aur, informa�iile istorice sunt autentice.

Cu un an �n urm�, Aurora Pe�an, cercet�tor principal la Institutul de Lingvistic� "Iorgu Iordan-Al.Rosetti", a prezentat la Academia Rom�n� o conferin�� despre t�bli�ele de plumb, pe care apar regii Daciei, Z�ul Mo�, cet��ile dacilor, templele, vechile lor ritualuri magice. Apar campaniile militare ale regelui Boirista, s�pate �n plumb. Chiar dac� doamna Pe�an a oferit argumente lingvistice clare, confra�ii ei de la istorie s-au sup�rat. Academicieni grei decretaser� decenii la r�nd: pl�cu�ele de plumb sunt falsuri �i punct. Cine se ocup� de ele este ridicol �i trebuie exclus din lumea �tiin�ific�. Evident, cu astfel de savan�i, Troia ar fi r�mas necunoscut� fiindc� descoperitorul cet��ii nu era istoric.

Pl�cile de plumb exist�, nimeni nu mai poate nega. Au fost aproximativ 500 de pl�ci �i cele aproximativ 35 ar fi doar copii ale unor pl�cu�e de aur, g�site la Sinaia, atunci c�nd s-au s�pat funda�iile Castelului Pele�. �n prealabil, regele Carol I ar fi poruncit copierea pl�cu�elor pe pl�ci de plumb, iar aurul topit ar fi fost folosit la construirea Castelului Pele�. Este plauzibil, dar nu avem �nc� dovezi. Faptul c� mari istorici �nc� mai blocheaz� cercetarea pl�cu�elor de plumb ne pune pe g�nduri �i mai mult. Ei nu au nici un argument credibil, dar �i marginalizeaz� pe cei care caut� �nc� o explica�ie pentru aceste pl�cu�e. Gheorghe Br�tianu a fost singurul istoric din perioada interbelic� preocupat de cercetarea t�bli�elor de plumb. Confra�ii l-au ridiculizat �i pe el. Faptul c� pe una din pl�cu�e apare Sarmisegetuza, cu mult �nainte s� fie cunoscut� cetatea cum apare ast�zi, nu-i pune pe g�nduri. Am avut o lung� discu�ie cu domnul Dan Romalo, cel care a fotografiat pentru prima dat� pl�cu�ele de plumb �n 1943. Concluzia studiilor sale este limpede: chiar dac� pl�cu�ele de plumb ar fi copii ale unor t�bli�e de aur, informa�iile istorice sunt autentice.



"Noi, ca istorici, nu avem curajul..."

- Domnule Dan Romalo, cartea dumneavoastr� Cronica apocrif� a dacilor pe pl�cu�e de plumb? a provocat interes �n lumea cercet�torilor �i nu numai. De ce a�i pus sub semnul �ntreb�rii aceast� cronic�?

- Tocmai pentru c� p�rerile pro �i contra abund�, cele �mpotriv� fiind cele mai multe. Eu nu pot s� aduc dec�t probe de interpretare pentru a dovedi c� au fost f�cute de daci �i de aceea am pus studiul sub semnul �ntreb�rii. Fiecare s� aleag�. Sunt mesaje de la str�mo�i sau ar fi falsuri, cum sus�in istoricii. P�rerea preconceput� de fals dateaz� de peste o jum�tate de secol. C�nd le-am descoperit, istoricii profesioni�ti nici nu au vrut s� le ia �n seam�. O prieten� de-a mamei era cercet�toare amatoare �i a fost �ncurajat� de marele istoric Ion Nistor. "Noi, ca istorici speciali�ti, nu avem curajul s� ne ocup�m de pl�cu�ele astea pentru c�, dac� sunt falsuri, ne facem de r�s. Dumneata, Marioara Golescu, e�ti amatoare �i ai face un mare serviciu �tiin�ei dac� le-ai publica", i-a spus Nistor prin 1943. Atunci am v�zut prima dat� pl�cu�ele �i le-am fotografiat. Marioara Golescu avea nevoie de fotografii. Unele pl�cu�e erau destul de mici �i trebuia un sistem de adaptare optic� pentru a te putea apropia foarte mult. Sigur, acum, orice obiectiv modern poate s� intre foarte aproape. �n acea vreme, era o dificultate. Mie �mi pl�cuse fotografia. S-a �nt�mplat ca un apropiat s� aib� dispozitive de proxare. A�a am f�cut fotografii pentru Marioara Golescu. Ea lua c�te o pl�cu�� de la Muzeul de Antichit��i, cum se numea pe vremea aceea Institutul de Arheologie, �i f�ceam fotografii la soare. A�a am fotografiat peste 120 de pl�ci �n timpul r�zboiului. Eram student la Politehnic� �i le fotografiam la m�tu�a mea care avea aparat.

- Exist� oameni care neag� autenticitatea pl�cu�elor de plumb. Nu au argumente �tiin�ifice, dar se �ndoiesc �i o fac foarte vehement. Dac� pl�cu�ele de plumb sunt falsuri, �nseamn� c� a existat �i exist� un interes, material, dac� nu �tiin�ific, ca aceste pl�cu�e s� fie confec�ionate. C�nd crede�i c� a ap�rut acest interes pentru cineva din Rom�nia �i de ce ? Cine a turnat at�tea pl�cu�e dup� o tehnologie destul de sofisticat� pentru perioada de dinaintea primul r�zboi mondial sau pentru epoca interbelic�, dificil� chiar �i p�n� ast�zi?

- Nu cred c� sunt falsuri, pentru c� am studiat ani de zile aceste pl�cu�e. Am pornit de la ideea c� ar fi falsuri, dar poate c� nu sunt.

- Profesorul Alexandru Vulpe afirm� c� ar fi falsuri realizate de Bogdan Petriceicu-Hasdeu. Cum se poate sus�ine aceast� supozi�ie?

- S� aduc� o dovad�, o atestare �n acest sens. Eu am citit tot ce ar fi fost legat de acest subiect �i nu am g�sit nimic. Cred c� am cercetat aproape exhaustiv ceea cea a scris Grigore Tocilescu. La Biblioteca Academiei exist� scrisori, rapoarte f�cute de Tocilescu �i nu am g�sit nici o aluzie la pl�ci de plumb. �n schimb, are un articol amplu pentru un curs la Facultatea de Istorie, unde spune cum s� te fere�ti de falsuri. �i d� exemple. Eu n-am g�sit nici o referire la pl�cu�e. Am trecut la logic�. Voiam s� �tiu care ar fi fost �ndemnul? Un falsificator �i-ar fi pus problema s� fac� 1-2-5 �i le-ar fi v�ndut. Sau cum a f�cut Hasdeu farsa "La noi e putred m�rul" pentru Junimea. I se atribuie tat�lui lui un document fals. Poate Hasdeu ar fi vrut s� fac� o glum� �mpotriva unor colegi de breasl�, dar nu ar fi confec�ionat peste 130 de pl�ci.



"Me�terii lui Boirista puteau s� fac� folii de aur"

- Avea Hasdeu mijloace tehnice s� realizeze asemenea pl�ci pe vremea lui?

- Aici este un lucru foarte delicat. Tehnic vorbind, trebuia s� fie posibil� realizarea pl�cilor, dac� s-au f�cut chiar �i �n antichitate. Trebuia numai s� g�se�ti metoda. Ca inginer, eu m-am ocupat de electromecanic�. Mi-am spart capul dac� a� putea s� inventez a�a ceva. Nu e cu matri��. Este foarte delicat procedeul. �n cartea mea am prezentat metoda prin care s-ar fi putut realiza imaginile �i scrisul pe pl�ci. Nu aveam acces la pl�ci la �nceput. �i, studiind multe fotografii, am v�zut destul de clar c� sunt anumite imagini, acolo unde se termin� decora�ia marginal�, f�cut� cu un ponson, nu puteau fi f�cute prin imprimare �i turnare. Pentru c� lutul sau plastilina fac la marginea desenului o umfl�tur�. Ponsonul este o pies� care ad�nce�te forma literei. Tot materialul pe care �l imprimi este �mpins �n jos, nu are unde s� se duc� �i atunci se umfl� pe margine. Ori asta nu se vede. �i atunci singurul mod prin care eu pot imagina c� s-au f�cut ar fi: s-au b�tut imaginile cu ponsonul �ntr-un metal sau �ntr-un alt material dur din antichitate, �n lemn moale, dar nu sc�ndur�. Am f�cut experien�a cu lemnul de tei. Trebuie s� fie suprafa�a perpendicular� pe cifr�. Dar �n lemn, turnarea carbonizeaz�. Plumbul se tope�te la o temperatur� destul de joas�, ca s� nu strice totu�i lemnul. Mai probabil mi se pare c� s-au f�cut cu foi de aur pentru c� era singurul metal ce putea fi b�tut p�n� la grosimi micronice. Me�terii lui Boirista puteau s� fac� aceste folii, se vede asta la bijuteriile lor. Peste folia de aur, b�tut� �i stabilizat� pe modelul de lemn, se turna plumbul topit. Este o ipotez�, dar e verosimil�. Dac� s-ar cerceta prin mijloace moderne plumbul pe sec�iuni, s-ar putea vedea natura aliajului �i cum s-a solidificat. Cu 15 ani �n urm�, existau microscoape electronice, care puteau scana imaginea pe o anumit� direc�ie �i se poate identifica spectral �n electroni secundari �ntreaga compozi�ie a materialului: c�t cositor, c�t plumb, c�t aur con�ine.

- �n cartea dumneavoastr�, aminti�i c� s-a f�cut o asemenea analiz� pe o pl�cu��, comparativ cu o scoab� de plumb, g�sit� la Sarmisegetuza-Regia.

- Da, s-a f�cut cu tehnic� actual� la Oxford. Nu �tiu �ns� prin care metod�. C�nd eram inginer, am f�cut analiz� spectral� la institut cu o coleg�. Este �ns� o analiz� calitativ�. Domeniul r�m�ne deschis.

- Un alt istoric a lansat varianta c� pl�cile de plumb au fost turnate �n secolele XVII-XVIII. Este plauzibil?

- Este.

- Cum v� explica�i atunci c�, dup� ce cronicarii moldoveni Dimitrie Cantemir �i stolnicul Cantacuzino au �ncercat s� ne �nve�e c� "noi de la R�m ne tragem", ar mai fi interesat pe cineva s� toarne pl�ci cu istoria dacilor?

- Dac� ar fi vrut latini�tii sau stolnicul s� demonstreze c� "noi de la R�m ne tragem" �i inventau o scriere, ar fi recomandat un alfabet latin. �ns� 80% din literele de pe pl�cu�e sunt grece�ti.



Argumente lingvistice

- Exist� �i semne care nu apar�in nici alfabetului latin, nici celui grecesc.

- Da. Este foarte interesant c� semnele necomune sunt tocmai acelea care cer pronun��ri �n limba rom�n actual�: grupurile "ge", "gi", "ce", "ci". Acum, folosim "h" pentru "ghe", "ghi". Me�terii din antichitate au folosit dou� semne separate, ca s� diferen�ieze pe "ge" de "ghe", de exemplu.

- Profesorul Augustin Diac vorbea despre ni�te pl�ci de aur care ar fi fost copiate �n plumb pentru a fi salvate imaginile, dup� care au fost topite pentru a construi Castelul Pele� cu banii ob�inu�i. Cum comenta�i aceast� variant�?

- Am auzit zvonuri foarte imprecise �i am refuzat s� iau �n seam� tot ce nu puteam dovedi prin probe clare. Nu pot scrie ce vorbea primarul din Sinaia despre pl�cu�ele de aur.

- Falsificatorul - dac� exist� unul singur - trebuie s� fi avut bogate cuno�tin�e de istorie �i nu numai.

- Nu-mi pot imagina c� un singur om a creat a�a ceva. Ilustra�iile sunt realizate dup� concep�ii diferite. Nu e doar un artist care a f�cut un tablou. Ilustrarea s-a efectuat foarte diferit. M� g�ndeam ce-a� face eu dac� a� vrea s� inventez a�a ceva, un alfabet structurat. Dac� distribui litere la ma�in� aleatoriu, nu pot interpreta asta ca pe o scriere. Am �ncercat acest lucru: am t�iat litere din ziar, le-am pus pe un carton la �nt�mplare unele dup� altele �i nu pot fi pronun�ate. Scrisul de pe pl�ci nu este rezultatul unei imagina�ii aleatorii. Este o structur�.

- Exist� nume istorice, care pe timpul lui Hasdeu nu se cuno�teau. Cum au ap�rut pe pl�cu�ele de plumb?

- Doamna profesoar� Pe�an a studiat foarte atent aceste pl�cu�e �i a fost convins� c� ar fi pus� �ntr-o lumin� negativ� dac� s-ar mai ocupa. Exist� un curent care le consider� falsuri, dar nimeni nu aduce argumente �n acest sens. C�nd fac o afirma�ie, am �ntotdeauna o baz�. Ideea c� ar fi avut vreun interes �coala Ardelean� s� fac� asemenea "pl�smuiri", cum sus�ine Mihai Gramatopol, care emite aceast� ipotez�, mi se pare deplasat�. �coala latinist� ar fi intuit c� �mp�ratul austriac Iosif al II-lea era favorabil rom�nilor; ar fi vrut s� aduc� dovezi de perenitate a rom�nilor pe acest teritoriu �i ar fi pl�smuit aceste pl�cu�e. Dar argumentul nu rezist� fiindc� membrii �colii Ardelene l-ar fi conceput ca pe un text latinizant. Adic� ar fi f�cut ceea ce �tiau ei mai bine, conform convingerilor intime.

Doamna Pe�an este o cercet�toare de forma�ie clasic�, �tie latin� �i greac� veche, are studii de istorie �i este foarte bine �narmat�. Ea a �inut o conferin�� la Academia Rom�n�. C�nd s-a aflat c� este �n program aceast� conferin��, dl Alexandru Vulpe i-a spus c� nu e bine s� se refere la acest subiect. �n orice caz, s� nu afirme c� ar fi ceva original. Asta este atmosfera.

- Cum explica�i aceast� obtuzitate?

- Nu pot s� �n�eleg. Exist� �i istorici care spun c�, dac� e un fals, atunci este un fals at�t de genial, �nc�t ar fi interesant cine a f�cut un asemenea fals, �n ce condi�ii, de pare mai surpinz�tor, dec�t dac� ar fi real. Am �ncercat s� separ argumentele care sus�in falsul �i l-am citat �i pe Mihai Gramatopol. Trebuia o echip� �ntreag� pentru a realiza falsurile. Argumentele pentru originalitate prevaleaz�. E mai pu�in important s� se fac� analize asupra materialului. Mai productiv ar fi s� se caute argumentele legate de scriere �i de ilustra�ii. �n primul r�nd, pe una din pl�ci este un plan al cet��ii Sarmisegetuza. Prima decopertare s-a f�cut dup� primul r�zboi mondial, dar cetatea, a�a cum se cunoa�te azi, a fost scoas� la lumin� abia �n timpul lui Daicoviciu. Doamna Pe�an a mers mai departe: pe o plac� este cetatea cu o galerie reprezentat� exact ca �n reconstituirea oferit� de Ion Hora�iu Cri�an. Este un argument puternic �mpotriva celor care sus�in c� ar fi falsuri. Cum ar fi putut pl�smuitorul s� �tie c� Cetatea de la Gr�di�tea de Munte avea aceast� form�, at�tea por�i, galeria �i temple. �n conferin�a doamnei Pe�an, e foarte bine analizat acest subiect.

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Se fura ca in codru la Institutul de Arheologie din Bucuresti

Daca din casa noastra observam disparitia unor obiecte, cum numim acest lucru altfel dec�t FURT.

Si cum ii numim pe cei platiti sa ne protejeze casa si care aparent nu-s fac datoria..partasi prin neglijenta sau compici, daca nu sunt chiar ei hotii.
Si care sunt prevederile codului lega pentru acesti vinovati?
In ziarul � Formula AS� anul XV , nr. 649 din 10-17 ianuarie 2005, pe prima pagina ne int�mpina un titlu care poate st�rni oricui curiozitatea : � Din tainele istoriei � Misterul placutelor de plumb� semnat de Horia Turcan, si caruia ii dam tot creditul pentru felul inteligent in care a prezentat subiectul sus amintit.

Incepem sa citim cu interes o poveste despre existenta unei istorii a poporului nostru dac, scrisa pe placute de plumb, istorie care zace de peste 100 de ani in subsolurile Institutului de Arheologie din Bucuresti, fara a str�rni curiozitatea nici unui �stiintific� de origine rom�na.

Oare de ce cei care ar trebui sa apere interesele adevarului istoric al poporului nostru, cei carora le platim salarii, noi cei ce i-am ales sa ne apere si sa ne protejeze interesele natiunii noastre, noi tarani, muncitori si intelectuali, oameni de afaceri si politicieni, noi care din munca noastra, prin taxele care le platim ii tinem pe ei, pe �stiintificii� nostri sa stea la caldura, pe scaune tapisate si moi, nu isi fac datoria? Care altul ar fi serviciul, pentru care primesc salarile lunare?

Si ce fac acesti �stiintifici� rau, va veti intreba?

Totul a inceput in anul 2002, c^nd la cel de Al III-lea Congres International de Dacologie, tinut la hotelul Intecontinental din Bucuresti, profesorul Augustin Deac vorbea despre niste tablite de aur de la Sinaia, care ar fi continut o istorie veche a popoporului nostrum dac, tablite de aur care au fost topite din ordinal regelui Carol I, pentru a ajuta astfel, material, la ridicarea castelului Peles, nu inainte de a fi copiate pe niste placi de plumb.Copiile , pe placi de plumb,au fost facute in anul 1875 , la o fabrica de cuie din Sinaia si au fost depozitate la inceput la m�nastirea Sinaia de unde au fost transportete mai t�rziu la Bucuresti ( vezi www.dacia.org ).

Istoria ar fi putut fi uitata, ori considerata o simpla poveste, daca la sf�rsitul anului 2003 nu ar fi aparut , intr-un tiraj foarte mic, cartea domnului inginer Dan Romalo �Cronica apocrifa pe placi de plumb�, o carte stranie si tulburatoare, care incita la o re-scriere a istoriei noastre vechi, o originei limbii vorbite azi de noi.
In aceasta carte domnul Dan Romalo nu numai ca prezinta o parte din aceste misterioase placute de plumb, pe care d�nsul le fotogrefiase prin anii �40 in subsolurile Muzeului de Antichitati din Bucuresti, dar a incercat si o traducere, o descifrare a lor, deosebit de interesanta si profesional facuta. Au trebuit sa mai treaca 63de ani ca aceste fascinante placute de plumb, acoperite cu imagini si o scriere necunoscuta sa vada lumina tiparului. Si asta , subliniez din nou, nu datorita unor straluciti oameni de stiinta din institutul unde zaceau , ascunse, prin subsoluri, ci datorita unui om de buna intentie, corect, cinstit, unui inginer deosebit de educat si modest, caruia aceste placute i-au st�rnit curiozitatea stiintifica. Tot respectul nostru pentru domnia sa.

La numai c�teva saptam�ni, de la aparitia cartii, gasim pe internet pe situl www.dacia.org o scurta istoria a acestor tablite si�pozele a nu mai putin de 97 + 4 = 101 tablite de plumb , complectate cu unele gasite pe internet ( patru la numar) si cumparate de la un bulgar care traieste in California , de catre dr. N.Savescu din New York.

La cel de Al V-lea Congres International de Dacologie, placutele de plumb au fost prezentate in plenul acestuia, st�rnind curiozitatea stiintifica a celor prezenti. Ba chiar mai mult acelasi dr. Savescu impreuna cu invitati din Italia si Macedonia, a vorbit de acesta Istorie a poporului nostrum Dac, scrisa pe placutele de plumb, si la o emisiune a postului B1TV, la Nasul.

Cum lucrurile NU mai puteau fi tinute acunse, la Academia rom�na, a avut loc, in vara anului trecut, o prezentare a acestor placute, facuta de Aurora Petan, cercetator lingvist la Institutul �Iorgu Iordan�din Bucuresti. Prezentatoarei I s-a oferit o camera mica si meschina, neaerisita, care s-a dovedit neincapatoare pentru cei ce au dorit sa o asculte, si unde un oarecare Vulpe, pe la colturi, pufnea si soptea, la cine dorea sa-l auda, ca placutele nu ar fi nimic alceva dec�t niste falsuri, in timp ce Marius Sala, presedintele acestei int^lniri INTERZICEA orice discutie pe marginea temei!!! Dar cum si d-l Horia Turcan a interviat-o sa vedem ce ii spune , in mod corect A.Petan�.� evenimentele relatate ( pe placutele de pumb, NA) se intind pe aproape cinci secole inainte de invazia romana.. se vorbeste despre un alphabet necunoscut, care pare anterior alfabetului grecesc��.Chiar daca nu sunt de accord cu interpretarea d-lui Romalo , cred ca limba in care sunt scrise textele, nu este o limba inventata, ci ca a existat cu adevarat, ca limba vie.�

Generatii intregi de studenti au trecut pe l�nga aceasta Cronica Dacica pe placute de plumb , devenind arheologi si istorici, insa, precum mentorii lor, refuzasera chiar sa le dea un numar de inventar.
Dar, ciudat, ciudat, ciudat, numarul placutelor de plumb au inceput sa scada la numar, asa , din senin, fara sa se stie de ce.
Astfel d-l Dan Romalo c�nd s-a adresat Institutului de Arheologie din Bucuresti, pentru a-si complecta lucrarea, descopera cu mirare o disparitie a lor in masa, azi gasindu-se doar 4 !!!! piese, din cele c�teva sute existente anterior, ca la o visita ulterioara sa �re-apara� inca 31 de placute, la fel de misterios cum de altfel si disparusera !A se vedea si articolul �Enigma Placutelor Dacice� din Gardianul din 31 Mai 2005 �au reaparut, la fel de misterios cum disparusera. Nu se stie de unde, nu se stie cum. Ce s-a intamplat cu restul, unde au ajuns, daca mai exista, nimeni nu poate spune nimic�.
. Majoritatea pieselor sunt drepunghiulare , except�nd una rotunda, av�nd dimensiuni intre 35cm X 25 cm si 10cam X 10 cm.
Majoritatea par sa vorbeasca de imperiul dacic al lui Burebista, folosind un scris continuu, un alfabet chirilic , dar si latin, impreuna cu simboluri necunoscute si ciudate monograme. Se recunosc, cu usurinta, cuvinte , nume, antroponime, toponime si etnonime dacice.

Probabil ca surpriza cea mai mare, a hotilor, a fost faptul ca nu se asteptasera ca cineva sa fi fotografiat placutele prin anii �40 si, culmea , se se intereseza acum de ele, ba chiar mai mult sa scrie o carte despre aceasta istorie a poporului nostrum dac, scrisa pe acele placute de plumb. Ce ar mai fi putut spune un hot acum, dec�t ca sunt niste obiecte neimportante, niste falsuri, de care nimanui nu trebuie sa-i pese. Nu numai ca acum descoperim furtul a celor mai multe dintre placute, dar descoperim ca ele nici nu au fost inregistrate , de cei de la Institutul de Arheologie, ca exist�nd. In felul acesta numai cine nu vrea nu poate sa fure din ele. Starea in care sunt �pastrate� placutele este deplorabila, provoc�nd deprecierea acestora. Ce brambureala o fi domnin pe acolo si de ce? Si daca , lucratorii institutului , ar fi facut o munca voluntatra si tot ar fi trebuit sa-si faca datoria si sa le inregistreze.... Dar atunci c�nd sunt platiti sa o faca si nu o fac, ne g�ndim la un singur motiv...furtul .

Va veti intreba ce secret groaznic pentru istoria poporului nostru or fi contin�nd acele placute de plumb, furate asa ca la usa cortului dintr-un forum stiintific, furt acoperit �stiintific� tocmai de cei platiti de dumneavoastra sa ne protejeze istoria.

Este vorba de c�teva zeci de placute de plumb , absolute fascinante ( ne spune acelasi ziarist Horia Turcanu) acoperite in intregime cu imagini si cu inscrieri intr-o limba necunoscuta ( ?N.A.) , o formidabila epopee imprimata pe suprafata metalului cenusiu: osti de luptatori inarmati cu lanci si scuturi, purt�nd in frunte stindarde, chipuri de regi si de zei , cetati impresionante, cu palate si temple , decorate cu insemne heraldice, o lume uluitoare , gravata in plumb, cu o migala si o arta de exceptie. Zeci si sute de figuri pe care si un copil de liceu ii poate recunoaste ca fiind dacice ne privesc de pe aceste placute, ele nereusind sa-I impresioneze insa pe �stiintifici�caci daca iar fi impresionat istoria noastra nu ar mai incepe din anul 106 d.Hr., anul ocuparii partiale a Daciei de catre romani, ci ar trebui sa inceapa cu multe sute de ani inainte.

Placutele descriu cu lux de amanunte o lume disparute a dacilor , cu stute de ani inaintea sosirii romanilor, ne descriu stramosi uitati, regi si luptatori, zei si preoti, fapte demne de arme si de neuitat, poate prea demne si prea marete pentru a mai fi mentionate de istoria noastra romanofona.

Placute �uitate� prin subsolurile Institutului de Arheologie, placute din care �cineva� fura, asa pe tacute , placute neinregistrate oficial de oamenii de stiinta al sus numitului institut , placute de care totusi TOTI cei de acolo stiu si totusi nu se mira c�nd se fura din ele !?

Arhe-ologul Ale.VULPE are totus curajul sa recunoasca in fata ziaristului H.Turcan ca le-a vazut pentru c�teva ore, timp suficient pentru domnia sa , �datorita cunostintelor care le poseda�, se le declare falsuri. Trebuie sa recunoastem ca este mare lucru sa fi om de stiinta, si vezi doamne, numai in c�teva ore sa-ti dai un verdict, care de altfel se astepta de mai mult de o suta de ani.

Si totusi nu toti oamenii de stiinta sunt de acord cu VULPEA. D-l Alexandru Suceveanu, director adjunct al Institutului de Arheologie, semnatarul prefatei cartii lui Dan Romalo � Cronica apocrifa pe placi de plumb� considera ca placutele merita sa fie studiate.....

Atunci ai sa le studiem, a fost si mesajul celui de Al V-lea Congres de Dacologie din anul 2004. Adrian Bucurescu, filolog si ziarist, in plen congres a descifrat cu usurinta doua dintre placute, arat�nd si cheia descifrarii lor, si se pare ca isi continua munca asa cum putem vedea din paginile publicatiei Dacia Magazin.

Uneori ma intreb, si daca sunt falsuri asa cum declara Vulpe, de ce sunt tinute , pastrate, intr-un institut stiintific ? Am putea crede ca mai sunt si alte falsuri pastrate prin acest forum de stiinta, am putea considera chiar ca institutul este un adapost de falsuri....?

De ce nu le arunca la gunoi daca sunt falsuri? De ce nu ni le da noua in pastrare, am avea o mai buna grije de ele !

Dar daca sunt falsuri de ce la ascundenti? Si mai delirant...de ce furati din ele ?

De ce nu sunt inregistrate ? Mai aveti si alte lucruri neinregistrate din care puteti fura confortabil? Cui ii trebuie un fals, daca este un fals ?!

Si daca sunt falsuri atunci de ce gasim placute asemanatoare de plumb si la sudul Dunarii? Or fi intrat spionii bulgari in institutul de Arheologie din Bucuresti, prin subsolurile acestuia , si au furat din placutele de plumb, oricum neinregistrate de d-voastra, iar acum le comercializeaza pe internet ? Ori face mai mult sens ca placute asemanatoare au fost folosite , pentru imprimarea momentele istorice importante, at�t de dacii nord dunareni c�t si de cei sud dunareni, Dunarea nefiind in acele timpuri granita natiunii noastre ci axa ei .

Acelasi inteligent si spiritual ziarist, Horia Turcanu, nu scapa sa nu-l intrebe pe amicul Vulpe : Cum se face ca planurile cetatii Sarmisegetusa se gasesc pe aceste tablite ( ca de altfel si numele cetatii N.A.), cetate care a fost descoperita mult dupa ce tablitele zaceau in subsolurile Institutului? Raspunsul lui Vulpe a fost unul � roscovan�. Uneori si numele iti este predestinat unor persoane.

Sigur ca reprezentarea cetatii Sarmisegetusei pe unele din placute, cu mult timp inainte ca arheologii sa descopere aceast centru religios ar fi trebuit sa le dea de g�ndit celor care le considera falsuri. Dar si mai amuzant este faptul ca un templu al lui Burebista, descoperit in anul 1956 se gaseste reprezentat in detaliu pe aceste placi de plumb care zac de mai mult de 100 de ani prin beciurile Institutului de arheologie.

Aceiasi �stiintifici� nu de mult, intr-o emisiune la TVR cultural, Vulpe si Djuvara, incercau sa ne convinga intr-un limbaj � cacofonic� precum ca si tablitele de la Tartaria, contin�nd primul mesaj scris din istoria omenirii, ar de fapt un alt fals! Ele ar fi fost descoperite prin anii 1950, ne spunea �batr�nul om de stiinta� �istoricul�Djuvara.......c�nd de fapt toata lumea stie ca pe atunci, descoperitorul lor, Vlasa ar fi trebuit sa fie elev la liceu si nu arheolog. Domnilor ex-Stalinisti, ex-comunisti, mastodonti ai istoriei si arheologie rom^nesti, tablitele de la Tartaria au fost descoperite in 1961.... C�t despre datarile cu carbon radioactiv facute anul trecut in Italia, dovedind faptul ca tablitele de la Tartaria sunt vechi de 8.450 de ani, d�nsii, nu le percep, deoarece nu sunt publicate in limba rusa. Faptul ca aveti probleme de exprimare gramaticala colaborat cu acelea de memorie nu va da dreptul sa va jucati cu istoria noastra....
Dar el Vulpe nu ezita sa-l atace, asa din senin, pe marele carturar Nicolae Densusianu ( care a scris Dacia Preistorica � publicata in 1913) si pe cei care considera ca �Noi nu suntem urmasii Romei�, arat�ndu-ne de fapt o alta fata a faptului ca ele placutele ce contin o istorie a poporului nostru dac strica aranjamentele unor �stiintifici�. Ele, placutele vin in contradictie cu dogma � Noi suntem urmasii Romei�, asa ca ele trebuiau sa dispara!

Una este sa falsifici una doua placute de plumb si alta sa falsifici c�teva sute de placute, si asta nu numai la nordul Dunarii dar si la sudul ei , o biblioteca intreaga.

Consider�nd ca este o rusine sa ascunzi pagini din istoria neamului nostru, a poporului nostru Dac , sa furi din aceste dovezi, sa le dosesti ne inventariindu-le , cerem Ministrului Culturii, cerem procuraturii Rom�ne, Ministerului de Interne si nu in ultimul r^nd S.R.I-ului sa-i cerceteze de urgenta pe cei ce se fac vinovati de astfel de t�lharii , furturi din gestiunea avutului national, comercializarea lor in afara granitelor Rom^niei.
Ne intrebam ce alceva s-a mai furat si continua sa se mai fure din Institutul Arheologic din Bucuresti? Si cine sunt hotii ?


Malus Dacus

www.dacia.org/articole/Se%20fura%...ologie.htm

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

07.01.2010 Cristea SANDU TIMOC



ASTRA ROM�N�, P-�a Victoriei nr.3 ap. 14, Timi�oara
[email protected]
Rug�m c�lduros cititorii s� urm�reasc� site-ul www.timocpress.info, al fra�ilor no�trii din Timoc Serbia, de unde ve�i ob�ine imagini �i ultimele �tiri despre persecu�ia rom�nilor. V� mai rug�m pe to�i s� nu ne uita�i �i s� ne trimite�i e-mail-ul prietenilor �i al tuturor celor care au e-mail-uri �n fiecare sat. Noi facem toate aceste proceduri continuu, s�pt�m�nal �i gratis. Dumnezeu s� v� dea s�n�tate!

Asociatia ASTRA ROMANA din Timisoara , doreste publicarea unei carti de istorie a Daciei Aureliene