Paul goma

paulgoma.free.fr/

Do the right thing or state the obvious and the 'pen will be mightier than the Sword.' The truth will set you free. It's the principle of the thing

Paul Goma
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Salt la: Navigare, c�utare
Paul Goma

Paul Goma
Na�tere � 2 octombrie 1935 (1935-10-02) (73 ani)
Mana, comuna Vatici, jude�ul Orhei, Basarabia
Profesiune � scriitor
Na�ionalitate � rom�n
Genuri � roman, eseu, memorialistic�
Oper�/e de debut � �C�nd tace toba�, povestire, 1966; �Ostinato�, roman, 1971

Paul Goma (n. 2 octombrie 1935 �n satul Mana, comuna Vatici, jude�ul Orhei, Basarabia) este un scriitor �i militant anticomunist rom�n, stabilit la Paris (Fran�a).
Cuprins
[ascunde]

* 1 Biografie
* 2 Exilul
* 3 Activitatea literar� �i civic�
* 4 �S�pt�m�na ro�ie�
* 5 Activitatea politic�
* 6 Volume publicate
* 7 Referin�e
* 8 Bibliografie
* 9 Leg�turi externe

[modific�] Biografie

Poate cel mai cunoscut disident din timpul Rom�niei comuniste �i unul dintre cei mai cunoscu�i scriitori postbelici, Paul Goma s-a n�scut �n Basarabia ca al doilea fiu al unei familii de �nv���tori rom�ni. Odat� cu cedarea Basarabiei fostei U.R.S.S., �n urma Pactului Molotov-Ribbentrop, familia Goma s-a refugiat �n Rom�nia.

Paul Goma s-a ar�tat din tinere�e animat de un spirit contestatar, declar�nd c� persecutarea sau escamotarea unui cet��ean renteaz� pentru putere, numai dac� r�m�ne necunoscut. �n mai 1952, elev �n clasa a zecea a liceului �Gheorghe Laz�r� din Sibiu, Goma a fost convocat la Securitate �i re�inut opt zile, dup� care a fost exmatriculat din toate �colile din �ar�, deoarece sus�inuse �n �coal� cauza unor persoane anchetate �i arestate sub acuza�ia de anticomunism. A reu�it totu�i s� se �nscrie la liceul �Radu Negru� din F�g�ra�, pe care l-a absolvit �n iunie 1953. �n 1954 a sus�inut simultan examene de admitere la Universitatea din Bucure�ti la filologie rom�n� �i la Institutul de literatur� �i critic� literar� �Mihai Eminescu�. A reu�it la am�ndou�, dar a ales Institutul. Din toamna anului 1955, a avut dispute la seminarii �i cursuri cu profesorii Radu Florian, Tamara Gane, Mihai Gafi�a, Toma George Maiorescu, Mihail Novicov, urm�nd ca �n iunie 1956 s� fie �judecat� de rectoratul universit��ii. A ap�rut pentru prima dat� �cazul Goma�. Dup� �nfr�ngerea revolu�iei maghiare din 1956 de c�tre trupele sovietice, �n luna noiembrie a aceluia�i an, Paul Goma �i-a predat �n semn de protest carnetul de membru UTM. A fost arestat �n noiembrie 1956, acuzat de �tentativ� de organizare de manifesta�ie ostil�. �n martie 1957 a fost condamnat la doi ani de �nchisoare corec�ional�, pe care i-a executat la �nchisorile Jilava �i Gherla. Ulterior, a fost trimis cu domiciliu for�at �n B�r�gan, la L�te�ti, azi Bordu�ani, din jude�ul Ialomi�a, unde a r�mas p�n� �n 1964.

Neput�ndu-se re�nmatricula �n anul III la Institutul �Mihai Eminescu�, �n vara anului 1965 a dat din nou examen de admitere la facultatea de filologie a Universit��ii din Bucure�ti.

�n 1971, a fost propus pentru a fi exclus din PCR, din cauza public�rii integrale a romanului �Ostinato� �n RFG, la editura Suhrkamp, pe care cenzura i-l ciop�r�ise �n �ar�. Un an mai devreme, Goma citise la Radio Europa Liber� fragmente din romanul s�u U�a (noastr� cea de toate zilele).

�n martie 1977, a reu�it s� publice �n revista �Rom�nia literar� un scurt articol, �P�m�nt de flori�, �n care se refer� la urm�rile dezastruosului cutremur de p�m�nt de la 4 martie 1977.

�n 1977, Goma a reu�it s� trimit� la postul de radio occidental Radio Europa Liber� o scrisoare deschis� �n care cerea guvernului Rom�niei respectarea drepturilor omului in Rom�nia. Scrisoarea a fost difuzat� de postul de radio. �n consecin��, a fost permanent urm�rit, apoi arestat �i b�tut de Securitate. �ns�, fiind bine cunoscut �n Occident �i repertoriat de organiza�ia neguvernamental� �mpotriva �nc�lc�rii drepturilor omului, Amnesty International, Goma nu mai putea fi judecat �i condamnat f�r� a st�rni proteste �n str�in�tate.

[modific�] Exilul

La 20 noiembrie 1977, Goma, �mpreun� cu so�ia �i copilul, au fost dec�zu�i din cet��enia rom�n� �i expulza�i �n Fran�a. Ajun�i la Paris, au cerut azil politic. Aici Goma �i-a continuat lupta �mpotriva regimului comunist de la Bucure�ti �i a conduc�torului lui, Nicolae Ceau�escu. A sprijinit �nfiin�area, �n 1979, a Sindicatului Liber al Oamenilor Muncii din Rom�nia (SLOMR), comparabil cu sindicatul polonez liber Solidarno��. Ca reac�ie la activitatea sa anticomunist�, a fost �inta unui atac cu colet-capcan� �i a unei tentative de asasinat puse la cale de regimul de la Bucure�ti.

Paul Goma �i familia locuiesc �n continuare �n Fran�a. Nu este membru al Uniunii Scriitorilor, din care a fost exclus �n 1977 de conducerea de atunci, din care f�ceau parte, �ntre al�ii, Nicolae Manolescu, Ana Blandiana �i �tefan Augustin Doina�.

Goma este �n prezent apatrid. Lupta sa �mpotriva comunismului a luat cu timpul un aspect din ce �n ce mai na�ionalist �i sceptic fa�� de Occident, Goma �ncep�nd prin a refuza �n 1980 oferta de a primi cet��enia francez�, primit� �n acela�i timp de scriitorul ceh Milan Kundera. O peti�ie pentru repunerea �n drepturi a familiei Goma, semnat� de 300 de persoane �n 2006, a r�mas f�r� rezultat.

[modific�] Activitatea literar� �i civic�

A publicat la Editura de Stat pentru Literatur� �i Art� romanul Ostinato �i a debutat la revista Luceaf�rul cu povestirea C�nd tace toba(1966). �n vara anului 1967 a trimis �n occident prima variant�, necenzurat�, a romanului Ostinato.

C�nd Cehoslovacia a fost invadat� de armatele reunite ale organiza�iei Tratatului de la Var�ovia (august 1968), a avut loc lansarea volumului Camera de al�turi. �n acel an, Goma f�cut cerere de aderare la PCR, crez�nd �n acel moment c� o ac�iune din interior ar fi putut ameliora lucrurile.

La sf�r�itul lunii august 1968, la Uniunea Scriitorilor a avut loc �edin�a de primire �n Partidul Comunist Rom�n a unor scriitori, Mariana Costescu, Aurel Drago� Munteanu, Adrian P�unescu, Alexandru Ivasiuc �i Paul Goma.

�n 1969, la Uniunea Scriitorilor, a fost �judecat� pe motiv c� un scriitor rom�n, �mai ales c�nd este un necunoscut, nu are dreptul s� se comporte ca �i cum ar fi singur pe lume�. Cauza acestei critici au constituit-o demersurile lui Goma de a publica romanul Ostinato �n Occident.

�n aprilie 1970, a predat romanul U�a editurii Cartea Rom�neasc�, fiind respins de Marin Preda �i Mihai Gafi�a, dup� ce Alexandru Ivasiuc �decodificase� dou� personaje din carte ca fiind cuplul Ceau�escu. Manuscrisul romanului a fost expediat �n Occident.

�n octombrie 1971, a ap�rut �n limba german�, publicat de editura vest-german� Suhrkamp, romanul Ostinato, lansat la t�rgul de carte de la Frankfurt. Goma a ap�rut la stand cu acest roman �i cu titulatura de �carte interzis� �n Rom�nia�. Ca reac�ie, Dumitru Popescu a propus excluderea lui Goma din PCR, pentru c� �a pus �n m�na du�manului o arm� cu care s� loveasc� �n patria noastr�. �l anatemizeaz� Eugen Barbu, Titus Popovici, Dinu S�raru, dar �l ap�r� Mihail Novicov, Ion L�ncr�njan, Mihai Ungheanu �i Darie Nov�ceanu.

�n 1972, a ap�rut tot la Suhrkamp romanul U�a, �n 1974 edi�ia francez� la editura Gallimard. Cu aceste c�r�i, Paul Goma intr� �n circuitul european, dar �i �n conflict deschis cu autorit��ile comuniste de la Bucure�ti, conflict culminat cu mi�carea �Carta 77� �i soldat cu arestarea �i deten�ia sa la Rahova.

Dup� 1989 i s-au publicat �i �n Rom�nia o parte din c�r�i. I-au ap�rut articole �n revistele Vatra, Familia, Timpul, Jurnalul literar.

[modific�] �S�pt�m�na ro�ie�

Dup� revolu�ia din decembrie 1989, comunismul est-european nu mai este �n actualitate, �i Paul Goma, ca al�i militan�i pentru memoria genocidurilor din trecut (genocidul sclavagist, genocidul colonialist, genocidul armenilor din 1915-1918, genocidul grecilor din Anatolia �n 1923, genocidul comunist), izbindu-se de indiferen�a general� a Occidentului fa�� de aceste genociduri, se arat� iritat de prezen�a �doar� a memoriei Holocaustului �n con�tiin�a colectiv� a ��rilor apusene. Intr�nd �ntr-o logic� de �punere �n concuren�� a memoriei genocidurilor, Goma a �nceput s� militeze pentru �asumarea responsabilit��ii evreilor pentru crimele comise contra rom�nilor� �i se declar� �mpotriva �distorsion�rii istoriei �n vederea instituirii unui mit exclusiv al genocidului doar contra evreilor, �n scopuri politice (de domina�ie), economice (extorcare de fonduri) �i de culpabilizare a tuturor celorlalte na�iuni neevreie�ti, f�r� o analiz� critic� a propriilor ac�iuni criminale antirom�ne�ti (�i �n general antigoyim), sus�inute sau aprobate de cvasitotalitatea cercurilor evreie�ti�. [necesit� citare]

�n 2002, Paul Goma a publicat eseul S�pt�m�na ro�ie 28 iunie-3 iulie sau Basarabia �i Evreii, �n care descrie �atrocit��i comise de popula�ia nerom�n� (�n special, evrei) �n timpul retragerii trupelor �i administra�iei rom�ne din Basarabia �i Bucovina, de dup� ultimatumurile sovietice din iunie 1940�. Autorul stabile�te o leg�tur� cauzal� �i cronologic� �ntre crimele de r�zboi comise dup� 22 iunie 1941 (momentul declan��rii r�zboiului �mpotriva URSS) de regimul antonescian �mpotriva evreilor �i ceea ce autorul nume�te �r�zbunarea pentru faptele reprobabile din anul precedent�.

Cercet�tori �n domeniul istoriografiei consider� c� S�pt�m�na ro�ie nu este un studiu istoric, ci un manifest politic de reinterpretare a istoriei. Potrivit acestor critici, eseul se bazeaz� pe surse tenden�ioase, din care Goma alege numai citatele care �i pot sus�ine tezele �i care arunc� asupra unei �ntregi popula�ii (250.000 de evrei basarabeni) responsabilitatea c�torva grupuri de militan�i comuni�ti, nu to�i evrei. Politologii �i jurnali�tii care comenteaz� S�pt�m�na ro�ie apreciaz� c� lucrarea face uz de antisemitism �i se plaseaz� �n literatura nega�ionist� �n cadrul categoriei de scrieri care �trivializeaz� prin compara�ie�[1]. Documente cu privire la evenimentele descrise �n eseu mai sunt cuprinse �n arhiva armatei rom�ne[2] �i �n lucr�ri publicate de istorici cu renume, spre exemplu Dinu C. Giurescu[3][4].

�n fa�a acestor critici, Paul Goma �ncearc� s�-�i amelioreze lucrarea, sporind sursele �i renun��nd la anumite aproxima�ii: eseul a fost revizuit de c�teva ori �ntre anii 2002 �i 2005. Prima edi�ie tip�rit� a ap�rut la Editura Museum din Chi�in�u (2003), a doua la Criterion Publishing House, Bucure�ti (2003), iar a treia la Editura Vremea, Bucure�ti (2004).

[modific�] Activitatea politic�

Paul Goma a f�cut parte pentru opt zile din Comisia Preziden�ial� pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Rom�nia, din care a fost �ndep�rtat din considerentele de mai sus de c�tre �eful comisiei, Vladimir Tism�neanu.[5]

[modific�] Volume publicate

* Camera de al�turi (�n limba rom�n� - 1968)
* Ostinato (german� - 1971, francez�, olandez� - 1974, rom�n� - 1992)
* U�a noastr� cea de toate zilele (german� - 1972, francez� - 1972, rom�n� - 1991)
* Gherla (francez� - 1976, suedez� - 1978, rom�n� - 1990)
* �n cerc (francez� - 1977, rom�n� - 1995)
* Garda invers� (francez� - 1979, rom�n� - 1997)
* Culoarea curcubeului (francez� - 1979, olandez� - 1980, rom�n� - 1990)
* Patimile dup� Pite�ti (francez� - 1981, german� - 1984, olandez� - 1985, rom�n� - 1990, abia in 1999 se pune in v�nzare!)
* Chass�-crois� (francez� - 1983, rom�n�, Ed. Humanitas - 1991)
* Soldatul c�inelui (rom�n�, Ed. Humanitas - 1991)
* Bonifacia (francez� - 1986, rom�n� - 1993)
* Din Calidor ( francez� - 1987, rom�n� - 1989, 1995, My Childhood at the Gate of Unrest: A Romanian Memoir, englez� - 1990
* Arta refugii (francez� - 1990, rom�n�, Ed. Dacia, Cluj - 1991; Ed. Basarabia, Chi�in�u - 1995)
* Astra (francez� - 1992, rom�n� - 1992)
* Sabina (rom�n� - 1991, francez� - 1993)
* Adameva (Ed. Loreley, Ia�i - 1995)
* Amnezia la rom�ni (Ed. Litera - 1995)
* Scrisori �ntredeschise - singur �mpotriva lor (Ed. revistei Familia, Oradea - 1995)
* Justa (rom�n�, Ed. Nemira - 1995)
* Jurnal (8 vol.) (rom�n�, Ed. Nemira - 1997-2004)
* Jurnal de apocrif, (rom�n�, Ed. Dacia - 1999)
* Garda invers� (rom�n�, Ed. Univers - 1997)
* Altina - gr�dina scufundat� (rom�n�, Ed. Cartier, Chi�in�u, - 1998)
* Alte jurnale (Ed. Dacia - 1998)
* Jurnalul unui jurnal (Ed. Dacia - 1998)
* Scrisuri (1972-1998, (Ed. Nemira - 1999)
* Basarabia (Ed. Jurnalul literar - 2002)
* S�pt�m�na ro�ie 28 iunie - 3 iulie sau Basarabia �i Evreii (2003 - Ed. Museum, Chi�in�u �i Criterion Publishing House, Bucure�ti; 2004 - Ed. Vremea, Bucure�ti).

[modific�] Referin�e

1. ^ Distortion, negationism and minimalization of the Holocaust in postwar Romania, pagina 57
2. ^ Arhivele Militare Rom�ne, fond 948, sec�ia a 3-a opera�ii, dosare 527, 98, 1836, 1891 etc.
3. ^ Dinu C. Giurescu, Evreii din Rom�nia (1939-1944) , 1997, [1]
4. ^ Dinu C. Giurescu, Cine poart� r�spunderea? 1998, [2]
5. ^ Ziua, 27/04/2006

[modific�] Bibliografie

* Mariana Sipo�, Destinul unui disident: Paul Goma, Ed. Universal Dalsi, 2005;
* Elvira Iliescu, Paul Goma - 70, Ed. Criterion, 2005;
* Laszlo Alexandru, Viceversa!, polemici pro �i contra lui Paul Goma, Timi�oara, Ed. Bastion, 2008.

[modific�] Leg�turi externe

* Paul Goma � �ntre Belleville �i Bucure�ti
* Recenzie - S�pt�m�na Ro�ie
* Paul Goma et Norman Manea: le t�moignage litt�raire dans l'engrenage de la concurrence m�morielle, par Nicolas Trifon
* Paul Goma despre Bartolomeu Anania
* Absolven�ii Liceului �Radu Negru� din F�g�ra�

All Things Grow With Love

Paul Goma a propus candidatura lui Mircea Eliade la Premiul Nobel . Din pacate Eliade nu a avut sustinerea statului comunist . Informatia provine din lucrarea " Eliade - Prizonierul Istoriei " , autor Florian Turcanu .

Paul Goma: Saracul de el. Pun eu mana si pe ala, pe magarul ala de Dinescu. Deci, nu exista document. Eu sunt omul fara documente. Dar mie nu-mi pasa. Satul de faptul ca de cand eram dusmanul poporului si mi s-au interzis cartile, am fost dat afara din tara si asa mai departe dar ziceam ca astia sunt comunistii. Comunistii m-au bagat in inchisoare, m-au bagat in domiciliu obligatoriu, m-au trimis peste hotare. Insa, dupa 1989, mi-am dat seama ca prietenii mei, colegii mei, scriitorii s-au purtat mult mai rau cu mine decat se purtase Plesita de exemplu. Manolescu nu mi-a dat nici un pumn, Liiceanu - doamne fereste - nu mi-a dat nici un pumn. Insa mi-a distrus carti. Asta nu se iarta intr-o tara, intr-o comunitate care nu are hartii. Deci. Amarat, prin 1992, Mircea Snegur, presedintele Republicii Moldova, venind la Paris a venit sa ma vada si m-a poftit acasa. Chiar asa mi-a zis: "dar viniti acasa". Si eu am fost foarte impresionat. Am zis sa ma mai gandesc dar deocamdata nu sa vin pentru ca si la voi, ca si la noi, si la Chisinau si la Bucuresti, exista comunisti. Si atata vreme cat exista comunisti in guvern si peste tot, eu nu am ce cauta in aceste tari. Am facut greseala sa trec peste acest cuvant pe care mi l-am dat mie insumi acum 6-7 luni cand Tismaneanu m-a anuntat ca formeaza o comisie si ca presedintele Basescu este de acord sa ma invite si pe mine. Si mi-am spus "domnule s-o fi schimbat ceva". Ei, bine, nu. Nu s-a schimbat nimic. Pentru ca, dupa ce eu am fost de acord, Tismaneanu a inventat o chestie (la maruntisuri de astea se pricepe) ca sa nu ma mai primeasca pe mine. In comisia care studia comunismul i-a bagat pe altii: pe Corneanu, pe Manolescu, pe Liiceanu si alti vajnici combatanti impotriva comunismului. Acum o luna si ceva am cedat propunerii unui prieteni de lansa un apel pentru restituirea drepturilor mele care-mi fusesera furate de comunistii in momentul in care am plecat din tara. Deocamdata, imi dau seama ca am gresit pentru a doua. Iar a treia oara nu va mai fi. Eu nu am ce sa caut in tara aceea. Ca nu ma vor, nu oamenii simpli, nu ma vrea elita. Drojdia elitei cum ii spun eu.

www.rostonline.org/blog/claudiu/uploaded_images/paulgoma2007-706...">

De la: mytcor, la data 2009-07-29 23:11:45

Joi seara, la emisiunea moderata de Adrian Ursu, "Discutii despre adevar", difuzata pe postul national de televiziune, scriitorul Paul Goma a avut o interventie telefonica in direct. A fost un prilej pentru scriitorul aflat de 30 ani la Paris sa isi transeze problemele si sa incerce sa "marcheze" in meciurile pe care le are cu cativa dintre scriitorii romani. Lista incepe cu Mircea Dinescu si continua cu Nicolae Manolescu, Andrei Plesu, Gabriel Liiceanu, Gabriela Adamesteanu.

Furia lui Goma s-a transformat in-tr-o adevarata ploaie de invective, injurii, vulgaritati adresate tuturor "prietenilor" sai, morti sau vii. Brucan e un "dobitoc" pe care pamantul nu ar trebui sa-l rabde, Dinescu e un magar, Liiceanu si Plesu alcatuiesc "drojdia elitei", Gabriela Adamesteanu si-a dat concursul pentru distrugerea cartilor sale. Despre Tismaneanu a spus ca se pricepe la maruntisuri. Acesta e blamat de scriitorul din exil cum ca dupa ce l-a invitat la comisia de studiere a comunismului, l-a exclus pentru a-i baga pe altii in locul lui.

In acelasi timp, Goma e foarte suparat ca Manolescu l-a acuzat ca e antisemit. Desi recunoaste ca a criticat Israelul spunand ca "e un stat rasist si terorist", Goma sustine ca asta nu inseamna sa fii antisemit. "Acestea nu sunt acuze. Doar constatari". Practic, Paul Goma nu a adus argumente in sustinerea acuzatiilor pe care le-a adus. Marturiile sale par a fi mai degraba niste scenarii in care apar personaje cunoscute noua. Poate ca o samanta de adevar o exista insa� ramane de vazut care e adevarul de fapt si de drept.
Dintre scriitorii nominalizati de Paul Goma, doar Gabriela Adamesteanu a comentat spusele scriitorului Paul Goma. Redam mai jos transcrierea interventiei telefonice a lui Paul Goma din emisiunea sus-amintita.

Paul Goma: Cine a vorbit inaintea mea?

Adrian Ursu: Un securist era mai devreme care a fost trimis sa va ucida.. domnul Haiducu se cheama dumnealui. Nu stim daca asta e numele real. Stiti ca securistii aveau nume de astea patriotice

Paul Goma: Asa. Deci, incep. Va rog sa nu ma intrerupeti. Eu sunt unul dintre cei care si-au vazut dosarele in timpul arestarii - dosarele de ancheta - si care a suprevietuit anchetei si dupa ce a ajuns in Occident, a scris o carte de marturii. Dosarul meu, partial memorizat, a trecut in cartea Le tremblemment des hommes, a aparut mai intai in frantuzeste, iar dupa foarte multi ani a fost publicata de Liiceanu in romaneste. Si imediat a fost retrasa din librarii si trimisa la topit. Asta este documentul care la noi se numeste "Culoarea curcubeului". Asta-i una. A doua. Din dosarul de securitate al meu - pe care m-a ajutat Stejarel Olaru, imputernici-tul sa-l am, o parte din el, si sa-l public in anexa Barbosul - lipsesc o suma de documente esentiale. Eu vedeam atunci, in 1977, ca securistii scoteau documente, le rupeau� Din dosarele care erau sigilate, bineinteles. Le bagau in buzunar, le aruncau la cos, introduceau altele si asa mai departe. De atunci nu am incredere in dosare. Pe atunci inca nu cunosteam ca exista unul Pelin care senilizeaza dosarele de securitate. In dosarul meu, Stejarel Olaru m-a anuntat ca nu exista nici mandatul de arestare din 1977, nu exista nici documentul care probeaza ca Consiliul Uniuinii Scriitorilor m-a exclus in jurul datei de 16 aprilie 1977. Nu stiu ce a gasit Manolescu prin arhiva pe care a administrat-o� Dinescu e acolo pe platou?

Adrian Ursu: Nu e. Am incercat sa-l aducem dar calatoreste mult.

Paul Goma: Saracul de el. Pun eu mana si pe ala, pe magarul ala de Dinescu. Deci, nu exista document. Eu sunt omul fara documente. Dar mie nu-mi pasa. Satul de faptul ca de cand eram dusmanul poporului si mi s-au interzis cartile, am fost dat afara din tara si asa mai departe dar ziceam ca astia sunt comunistii. Comunistii m-au bagat in inchisoare, m-au bagat in domiciliu obligatoriu, m-au trimis peste hotare. Insa, dupa 1989, mi-am dat seama ca prietenii mei, colegii mei, scriitorii s-au purtat mult mai rau cu mine decat se purtase Plesita de exemplu. Manolescu nu mi-a dat nici un pumn, Liiceanu - doamne fereste - nu mi-a dat nici un pumn. Insa mi-a distrus carti. Asta nu se iarta intr-o tara, intr-o comunitate care nu are hartii. Deci. Amarat, prin 1992, Mircea Snegur, presedintele Republicii Moldova, venind la Paris a venit sa ma vada si m-a poftit acasa. Chiar asa mi-a zis: "dar viniti acasa". Si eu am fost foarte impresionat. Am zis sa ma mai gandesc dar deocamdata nu sa vin pentru ca si la voi, ca si la noi, si la Chisinau si la Bucuresti, exista comunisti. Si atata vreme cat exista comunisti in guvern si peste tot, eu nu am ce cauta in aceste tari. Am facut greseala sa trec peste acest cuvant pe care mi l-am dat mie insumi acum 6-7 luni cand Tismaneanu m-a anuntat ca formeaza o comisie si ca presedintele Basescu este de acord sa ma invite si pe mine. Si mi-am spus "domnule s-o fi schimbat ceva". Ei, bine, nu. Nu s-a schimbat nimic. Pentru ca, dupa ce eu am fost de acord, Tismaneanu a inventat o chestie (la maruntisuri de astea se pricepe) ca sa nu ma mai primeasca pe mine. In comisia care studia comunismul i-a bagat pe altii: pe Corneanu, pe Manolescu, pe Liiceanu si alti vajnici combatanti impotriva comunismului. Acum o luna si ceva am cedat propunerii unui prieteni de lansa un apel pentru restituirea drepturilor mele care-mi fusesera furate de comunistii in momentul in care am plecat din tara. Deocamdata, imi dau seama ca am gresit pentru a doua. Iar a treia oara nu va mai fi. Eu nu am ce sa caut in tara aceea. Ca nu ma vor, nu oamenii simpli, nu ma vrea elita. Drojdia elitei cum ii spun eu.

A. U.: Nu credeti ca ati fi putut contribui si dumneavoastra la aceasta dare in vileag a securistilor, facand o actiune in instanta, de pilda, impotriva celor�

P.G.: Ce am facut eu pana acum atatia ani de zile, 30 de ani de cand sunt in Occident? I-am pus in carti. Cartile mele au fost publicate partial in Romania dar cartile mele au fost retrase de prietenii mei Liiceanu, cu concursul Gabrielei Adamesteanu, a lui Manolescu, Plesu si asa mai departe. Astia sunt care m-au blocat, nu pe mine ca om (ca eu nu contez) ci pe mine ca purtator al unor informatii. Si atunci ce sa caut eu acolo? Ce sa caut eu acolo cand ei nu au loc de mine? Manolescu, ca sa scape de un post de ambasador la UNESCO, aici la Paris a inventat povestea cu antisemitul Goma, cand el insusi acum doi ani a fost acuzat de antisemitism. Si a facut-o turnatorul ala, Zalis, care a facut un denunt la comitetul ala evreilor si gata au decretat ca Goma este antisemit pentru ca a publicat in Viata Romaneasca un fragment din Jurnal in care criticam� ce criticam? Pe evrei? Nu domnule. Criticam statul Israel. Dar bineinteles ca-l criticam pentru ca e un stat rasist, e un stat terorist statul Israel. Astea nu sunt acuze, sunt constatari. Acuze ca sunt antisemit le formuleaza Manolescu. Ca sa se stearga acuzatia la adresa lui, hai sa-l acuze pe altul.

Stejarel Olaru: Eu as vrea sa reamintesc ca domnul Paul Goma are plangeri penale impotriva unor ofiteri de securitate�

Paul Goma: Cu cine vorbesc acum? Cand va veni pe rol procesul? Ca Plesita traieste. Uite, Brucan a murit. Sa nu-l rabde pamantul. Si voi il chemati la televiziune si-l tot intrebati. Dobitocul ala abia se gandea. Stia doar sa acuze. Iar astalalt, analfabetul asta de Plesita, va furnizeaza spectacole. Nu mai mergeti la circ, mergeti la Plesita unde va explica cum ne-a batut pe noi, cum i-a impuscat el pe partizani, ce crede el despre nevasta lui Goma. E foarte rau ca este asa.

Gabriela Adamesteanu

"Eu nu aveam cum sa-i distrug cartile lui Paul Goma. In cearta cu Liiceanu, am considerat ca Liiceanu nu merita sa fie scuipat pentru ca este cel care l-a publicat. Daca l-am contrazis pe Paul Goma, asta este urmarea. Din punctul meu de vedere este nerecunoscator. Primul articol care s-a scris despre el, in ianuarie 1990, aparut in Romania Literara este semnat de mine. Domnul Goma are o frustrare pe care nu o inteleg. O sa treaca timpul si o sa se vada ce a facut fiecare dintre noi. Liiceanu a dat la topit ceea ce nu i s-a vandut. E pacat. Din punctul meu de vedere este un foarte bun scriitor si un om de curaj. Dar nu este singurul. De ce nu spune niciodata ce a facut Tepeneag pentru el?"

Sursa: Cronica Romana, 28 Octombrie 2006

Do the right thing or state the obvious and the 'pen will be mightier than the Sword.' The truth will set you free. It's the principle of the thing

De la: Shlomo_Mire_Ivan, la data 2009-07-28 02:28:38Paul Goma: Saracul de el. Pun eu mana si pe ala, pe magarul ala de Dinescu. Deci, nu exista document. Eu sunt omul fara documente. Dar mie nu-mi pasa. Satul de faptul ca de cand eram dusmanul poporului si mi s-au interzis cartile, am fost dat afara din tara si asa mai departe dar ziceam ca astia sunt comunistii. Comunistii m-au bagat in inchisoare, m-au bagat in domiciliu obligatoriu, m-au trimis peste hotare. Insa, dupa 1989, mi-am dat seama ca prietenii mei, colegii mei, scriitorii s-au purtat mult mai rau cu mine decat se purtase Plesita de exemplu. Manolescu nu mi-a dat nici un pumn, Liiceanu - doamne fereste - nu mi-a dat nici un pumn. Insa mi-a distrus carti. Asta nu se iarta intr-o tara, intr-o comunitate care nu are hartii. Deci. Amarat, prin 1992, Mircea Snegur, presedintele Republicii Moldova, venind la Paris a venit sa ma vada si m-a poftit acasa. Chiar asa mi-a zis: "dar viniti acasa". Si eu am fost foarte impresionat. Am zis sa ma mai gandesc dar deocamdata nu sa vin pentru ca si la voi, ca si la noi, si la Chisinau si la Bucuresti, exista comunisti. Si atata vreme cat exista comunisti in guvern si peste tot, eu nu am ce cauta in aceste tari. Am facut greseala sa trec peste acest cuvant pe care mi l-am dat mie insumi acum 6-7 luni cand Tismaneanu m-a anuntat ca formeaza o comisie si ca presedintele Basescu este de acord sa ma invite si pe mine. Si mi-am spus "domnule s-o fi schimbat ceva". Ei, bine, nu. Nu s-a schimbat nimic. Pentru ca, dupa ce eu am fost de acord, Tismaneanu a inventat o chestie (la maruntisuri de astea se pricepe) ca sa nu ma mai primeasca pe mine. In comisia care studia comunismul i-a bagat pe altii: pe Corneanu, pe Manolescu, pe Liiceanu si alti vajnici combatanti impotriva comunismului. Acum o luna si ceva am cedat propunerii unui prieteni de lansa un apel pentru restituirea drepturilor mele care-mi fusesera furate de comunistii in momentul in care am plecat din tara. Deocamdata, imi dau seama ca am gresit pentru a doua. Iar a treia oara nu va mai fi. Eu nu am ce sa caut in tara aceea. Ca nu ma vor, nu oamenii simpli, nu ma vrea elita. Drojdia elitei cum ii spun eu.

www.petitieonline.ro/petitie-p68754055.html

All Things Grow With Love

De la: super_green_frog, la data 2009-11-19 12:14:03www.petitieonline.ro/petitie-p68754055.html[/quote]

All Things Grow With Love