dacia straveche

oricine-i bine venit :)

timpu

img145.imageshack.us/img145/5109/599cm.jpg?v=0">

Adevarat ca mai cinstit lucru nu este in lume, si mai scump si mai curat, decat omul procopsit la invatatura. - Mihail Sadoveanu

mai omule ,subiectul deschis de tine este unul mult prea complex pt.a scrie doua cuvinte si trei lulele,tu nu crezi ca daca ai deschis un asemenea subiect ai si obligatia de a face macar un scurt comentariu,o informare,ceva?

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Istoria Incepe in Carpati Istoria Incepe in Carpati

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Nicolae Densusianu_Dacia Preistorica - Part I Nicolae Densusianu_Dacia Preistorica - Part I

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Dacia Preistorica - Densusianu 2 Dacia Preistorica - Densusianu 2

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

citeste pt.inceput astea si pe urma mai discutam,ok?

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

De la: ADERP_NIROLF_ERTEP999, la data 2009-07-10 04:26:51mai omule ,subiectul deschis de tine este unul mult prea complex pt.a scrie doua cuvinte si trei lulele,tu nu crezi ca daca ai deschis un asemenea subiect ai si obligatia de a face macar un scurt comentariu,o informare,ceva?

Nu cred cred c�-i cazu :) �ntr-adev�rsubiectu-i aproape inepuizabil de aia �i las cale liber� de dezbatere si nu "trasez" lunii directoare. Oricine poate deschide orice latur� a acestui subiect zic io:). Post�rile tale sper s� le fie de folos celor ce mai intr� pe acest forum. m� refer la capodopera " Dacia Preistoric�" �i la nu mai pu�in interesanta "Secretele Terrei.Istoria �ncepe �n Carpa�i". Eu le-am citit �n format "pe h�rtie". Le am �n bibliotec� �i �nc� c�teva pe lang�:)
Deci, discu�iile �s deschise pe orice tem� legat� de Dacia pelasgic�, tracic�, dacic� sau daco-rom�neasc�, pentru oricine intr� pe forumu asta:)
Io sper s� fie destul de vizitat c� este ce discuta:)

timpu

daca tot se trezesc tot felul de manglitori de ocazie sa revendice una,alta si impostori de tipul lui basescu,videanu,oprescu si alti mancurti din tara sa le dea dreptate,AM DOVEZI INDUBITABILE CA SUNT STRA STRA STRA ..... STRA NEPOTUL LUI BUREBISTA. VREAU SA MI SE RETROCEDEZE DACIA CU TOATE PROVINCIILE DIN ANUL 102

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

ASTA CA SA NU MAI VORBIM DE ANUL 82 I.E.N. SAU SA MERGEM MAI LA ORIGINI SA REVENDICAM TOATA EURO-ASIA

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

�n strategia �i tactica ap�r�rii ��rii, �n organizarea armatei �i elaborarea planurilor de opera�ii, dacii au �inut �n mod riguros seama de factorul teren, cu deosebire de folosirea avantajelor oferite de acesta, completate prin amenaj�ri �genistice" �ntr-o unitate �i diversitate care pun �n aten�ie, faptul c� �ns�i alegerea zonei de locuit se f�cea �in�ndu-se seama �i de nevoile de asigurare a unui grad anumit de protec�ie.

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Iat� de ce �n �mersul milenar al fortifica�iilor permanente" perioada str�veche �i veche ocup� un loc bine distinct, oferind primele exemple referitoare la transformarea terenului �n aliat de n�dejde al lupt�torului pedestru. Mai mult dec�t at�t, fortifica�iile au constituit, �ndeosebi pentru intervalul istoric la care ne referim, o component� de marc� a organiz�rii militare �i o dimensiune a evolu�iei formelor de organizare �i lupt�.
�nc� de la str�buni, lupt�torul pedestru a sim�it at�t nevoia amenaj�rii terenului, c�t �i rolul lucr�rilor de ap�rare �n sensul-de acoperire-oprire, �nchiderii direc�iilor favorabile de p�trundere sau perimetrul comunit��ii respective sau ob�tei s�te�ti.
Rolul lucr�rilor �nt�rite, ca fenomen generalizat �n �ntregul spa�iu carpato-pontic-danubian unele dintre ele suprapun�ndu-se de la genera�ie la genera�ie, reiese at�t din sedentarismul geto-dacilor, ocupa�ia lor tradi�ional� fiind agricultura, c�t mai ales din faptul c� ei s-au n�scut �i au tr�it dintotdeauna in aceea�i vatr�.
Adev�rate coduri ale apari�iei �i evolu�iei lupt�torului pedestru pe meterezele propriei ob�ti, fortifica�iile au debutat sub forma a�ez�rilor �nt�rite cel pu�in din neolitic . In stadiul actual al cercet�rilor arheologice se consider� c� cea mai veche a�ezare �nt�rit� de pe teritoriul Rom�niei de azi este la turna Turcului, �n Cazanele Mari, unde s-a descoperit existen�a unui �an� lat de aproximativ 1,80 m �i ad�nc de 1,20 m. Cercet�rile arheologice efectuate �n perimetrul jude�ului Olt, �n zona C�rcea, au scos la iveal� probe ce atest� amenajarea cu aproape 5 000 de ani �n urm� a unui �an� protector, sub form� de �U", dar cu pe re�ii foarte oblici �i adine de aproximativ l m. Ulterior, sistemul de amenajare a terenului �n scopuri de ap�rare a devenit tot mai complex �i �n acela�i timp mai eficient: ad�ncimea �an�urilor a crescut de la 2 la 6 metri, folosindu-se la maximum avantajele oferite de teren � �n�l�imi, pe�teri, boturi de deal, mameloane etc.
Locuitorii a�ez�rilor, deveni�i ap�r�tori �n caz de pericol, au sim�it nevoia ca �n afar� de �an�uri s�-�i consolideze asa-zisele pozi�ii �ntr-o idee tactic� evident� prin valuri de p�m�nt cu l�rgimi �i �n�l�imi variabile'�i prin palisade, ca, de pild�, cele descoperite �n jude�ul Ilfov, la M�gurele �i Radovanu. In zonele de �es, unde localit��ile erau de obicei mai greu de ap�ra�i se �nt�lnesc pe scar� �ntins� a�ez�rile denumite semnificativ �pinten barat" dispuse pe �n�l�imi, de regul�, pe boturi de deal greu abordabile, cel pu�in din una sau dou� direc�ii. Pentru m�rirea rezisten�ei �an�urilor �i valurilor de p�m�nt, �n unele situa�ii se folosesc b�rne, loazbe �i �mpletituri de nuiele. L�rgimea mare a gurii unor �an�uri � s-a ajuns p�n� la 10�14 m � a f�cut necesar� puntea mobil� pentru trecerea ap�r�torilor dintr-o parte �n alta a �an�ului, pentru intrarea �i consolidarea acestora �n a�ezarea ap�rat�. F�r� nici o exagerare, asemenea �an�uri pot fi socotite precursoarele tran�eelor sau ale �centurilor" realizate pentru ap�rarea localit��ilor �ntr-o perioad� mult mai t�rzie. Este de remarcat c� �an�urile erau amenajate dou� c�te dou�, pe c�ile de acces cele mai favorabile pentru adversari.
�n epoca fierului sistemul de fortifica�ii s-a perfec�ionat, �mbinarea caracteristicilor terenului cu lucr�rile artificiale de amenajare genistic� realiz�nd progrese vizibile. Se apela cu deosebire la avantajele oferite de formele dominante ale terenului, de �n�l�imi. Astfel, se remarc� a�ezarea de la �eica Mic� (jud. Sibiu), dispus� pe coama unui deal ce str�juie�te T�rriava Mare, a c�rei ap�rare a fost conceput� printr-o zon� �nt�rit� alc�tuit� din patru linii situate pe direc�ia principal� de interzis (deci �nt�lnim o idee de efort a lupt�torilor din ap�rare), �n timp ce flancurile erau asigurate numai prin dou� linii. Analiza structural� a sistemului pune �n eviden�� faptul c� pe direc�ia principal� de interzis s-a construit, �ntr-o prim� urgen��, un �an� ad�nc de cea 4 m �i larg de 20 m, urm�ndu-i un zid situat la aproximativ 60 m. Mai �n ad�ncime, la intervale de 100�150 m, au fost semnalate valuri de ap�rare �nalte de aproximativ 3 m �i late de p�n� la 19 m, o adev�rat� pozi�ie pe sistem �tran�ee".
O seam� de cet��i au fost descoperite �n �inuturile deluroase � muntoase din sudul Transilvaniei, ca cele de la Piatra Craivii, C�p�lna, Tili�ca, Coste�ti, fortifica�ii puternice, dar cu o suprafa�� relativ mic�, �ntr-o zon� �n care, mai t�rziu, s-a construit centrul statului lui Burebista. Nu �nt�mpl�tor afirma Florus, c� pe vremea lui Augustus, �dacii stau anina�i �n mun�i".
De timpuriu la geto-daci au ap�rut �i a�ez�rile de tip dava. Astfel, locuit� �nc� din secolele V-IV �.e.n., dava de la Cugir, situat� la o altitudine de 495 m pe dealul denumit Cetate, p�str�ndu-se �n tainica memorie a urma�ilor, care au ajutat, de altfel, la descoperirea acesteia, pune concludent �n lumin� faptul c� ora�ul-t�rg era multifunc�ional, rolul s�u militar fiind demonstrat �n primul r�nd de considerentul c� se afla �ntr-o pozi�ie dominant� �i numai la peste 100 m fa�� de valea pe care se afl� actualul ora� (Cugir), dealul respectiv fiind desigur rectificat, �n al doilea r�nd, pentru c� era o a�ezare fortificat� . In afar� de latura de sud-est, protejat� de o pr�pastie ad�nc�, platoul, care m�soar� 100 m �n lungime �i 60�80 m l��ime, a fost �nconjurat �i ap�rat de fortifica�ii, printre care �i de un puternic val de ap�rare durat din p�m�nt �i piatr� local�, pe din�untru placat cu piatr� de r�u pentru a-i m�ri rezisten�a. " In secolele I �.e.n. �i I e.n., faza de apogeu a civiliza�iei dacice, valul a fost �nlocuit cu unul nou, mai puternic. Tot atunci, sistemul de ap�rare a fost �nt�rit cu un puternic zid de bolovani de r�u, enormi, tencui�i cu p�m�nt.
Se. poate spune, a�adar, c� str�mo�ii poporului rom�n � geto-dacii � au apelat de timpuriu la amenajarea terenului, �ntr-p idee strategic� �i tactic� evident�, lucr�rile lor de ap�rare corespunz�nd stadiului for�elor de produc�ie ale epocii �i mijloacelor de atac ale adversarului. De fapt, �nc� de atunci a �nceput cursa dintre lucr�rile �nt�rite, sau dintre fortifica�ii �i mijloacele de lupt� folosite �mpotriva lor. La fiecare perfec�ionare a mijloacelor de lupt� s-a r�spuns cu perfec�ionarea fortifica�iilor �i invers, a�a �nc�t �nt�ietatea lor este greu de definit pentru fiecare perioad� istoric�. Cert este c� �nc� de pe atunci armata geto-dac� a folosit �n lupt� terenul, sprijinindu-se pe lucr�rile de fortifica�ii."

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Dreptul de proprietate este inprescriptibil! Daca ai dovezi in acest sens, ai tot dreptul sa revendici (revindici, dupa unii autori!) acest drept. Eu iti propun sa dai in judecata Statul roman si sa-ti revendici acest drept, vei gasi chiar si avocati dispusi sa se sustina!

EI, TRACII, ERAU DACI!



Arborele tracic numara peste 200 de triburi, esentiale fiind cele ale Dacilor, Getilor, Ramanilor, Bessilor (metalurgisti), Latinilor etc. Dio Casius a spus "si iarasi sa nu uitam ca Traian - Troian a fost trac veritabil. Luptele dintre Traian si Decebal au fost razboaie fraticide, iar Tracii au fost Daci". Dupa Mircea Eliade, numarul ramurilor giganticului arbore uman al Tracilor se ridica la cca. 200 ("Dictionar al Religiilor", pag. 265). Prof. Dumitru Balasa a alcatuit un tabel al acestora numar�nd nu mai putin de 150 de ramuri tracice (vezi "Tara Soarelui" sau "Istoria Daco-Rom�niei", ed. Kagaion, 1997). Herodot (425 BC) considera: "Neamul tracilor este cel mai numeros din lume, Tracii au multe nume, dupa regiuni, dar obiceiurile sunt cam aceleasi la toti" (Fontes, I, 65).

Dupa victoria grecilor, de la Maraton, asupra Persilor, regele Xerxes (486-465 BC) �si construieste o mare armata printre care se mentioneaza de catre Herodot si prezenta Tracilor Bithini, din nord-vestul Asiei Mici; acestia sunt descrisi astfel: "Tracii �nsoteau expeditia purt�nd pe cap caciuli din blana de vulpe, �mbracati cu hitoane, peste care se �nfssurau cu mantale viu colorate. �n picioare si peste pulpe aveau o �ncaltaminte din piele de caprioara. Ca arme au sulite, scuturi usoare si pumnale mici". Ovidiu �n "Tristele" �i surprinde pe tracii geto-daci astfel:
* �i vezi calari, venind si duc�ndu-se prin mijlocul drumurilor.
* �ntre ei nu-i nici unul care sa nu poarte tolba, arc si sageti �ngalbenite de veninul viperei.
* Au glas aspru, chip silbatic si sunt cea mai adevarata �ntruchipare a lui Marte.
* Parul si barba lor n-au fost tunse niciodata.
* M�na lor dreapta e totdeauna gata sa �nfiga cutitul pe care �l are legat la sold orice barbat.
�n anul 547 BC Persii lui Cyrus au �nfr�nt Regatul Lydiei Tracice din Asia Mica, extinz�ndu-si stap�nirea spre nord-vest p�na la tarmul sudic al Marii Marmara. Regele Persan Darius I (522-486 BC) a �ntreprins o expeditie la nord de Dunare, iar dupa acelasi Herodot, singurii Traci care s-au luptat cu el au fost Getii din Scythia Minor (Dobrogea) nelas�ndu-l pe acesta sa se stabileasca acolo. L-au atacat Tracii din Muntii Pangaion c�t si Tracii Odomanii, stabiliti mai la nord, pastr�ndu-si astfel independenta. Peninsula Tracica a Chersonesului, �n decursul agitatiei istoriei va trece de la Persi la Greci.

Confederatia tribala a Tracilor - Odrisi care avusese o evolutie stralucitoare va fi desfiintata �n urma unui razboi fraticid de Regele Macedonean Filip al-II-lea. Acesta va �ntreprinde o expeditie �n tinuturile Dunarii de Jos (339 BC), unde Regele Get Kothelas i-a dat-o pe fiica sa Meda, de sotie. Aceiasi traci-macedoneni dupa ce i-au �nvins pe sciti, �ncarcati de prizonieri si vite, �ntorc�ndu-se acasa travers�nd Muntii Haemus (Balcani) au fost atacati de Tracii Tribali care le-au luat toata prada ranindu-l grav la picior pe �nsusi Filip al II-lea.

Patru ani mai t�rziu un t�nar Trac-macedonean, fiul lui Filip al II-ea, Alexandru Macedon (336-326 BC) va face si el o incursiune �n regiunile de la nord de Balcani, �n "Tara Zeilor" - Dacia si, precum tatal sau va da lupte grele �mpotriva fratilor Geto-Daci al caror Rege Syrmos ("din Soare") se baricadase pe un ostrov al Dunarii cunoscut azi ca "Pacuiul lui Soare" pe care personal l-am colindat prin anii 1973-74 si l-am gasit izolat si straniu. O echipa de arheologi lucrau cu seriozitate si-mi explicau cu placere si m�ndrie, mie si prietenului meu agronom Mihai, despre misterele locului. Eram pe atunci un t�nar doctor al comunei Roseti, jud. Calarasi, astept�nd sa mai treaca un an pentru a-mi �ncepe stagiatura �n chirurgie la Bucuresti, la prof. Juvara. �l citisem deja, de c�teva ori, pe Nicolae Densuseanu asa ca discutiile noastre au fost aprinse dar politicoase. Despre Regele Syrmos nu auzisem si nici despre �nfr�ngerea lui de mai t�rziu, dar de originea geto-daca a numelui lui Alexandru, ei nu o stiau. Sa ne oprim putin sa-i vedem provenienta: Alexan-Dros "Cel Jertfit Cerbului" (precum Cerbul lui Orfeu i s-a mai zis si Dros "Cerbul" si �n amintirea sacrificiului sau s-a construit teribila traditie getica a trimiterii unui Sol Curat, la ceruri (vezi A. Bucurescu "Dacia Secreta" pag. 21). Deci Alexandru este un foarte vechi nume Pelasgic, Carpato-Dunarean -- si este bine ca lumea sa o stie! El era mesagerul care odata la 4 ani era zv�rlit �ntre sulite si prin moartea lui ducea Zeului Suprem mesajul poporului sau.

Carpato-Dunarenii �n evolutia lor s-au rasp�ndit �n jurul nucleului cetatii naturale a Muntilor Carpati, munti greu de trecut, unde aurul, argintul si sarea se gaseau din belsug. Ei, Carpato-Dunarenii, s-au rasp�ndit peste toata Europa Centrala, de la Alpii Austrieci si din C�mpia Bavariei p�na �n Podisurile Galitiei Orientale si p�na �n Stepa Dobrogei, iar de acolo p�na peste toata asa zisa Rusie Meridionala. De la Nistru si p�na �n Kuban (vezi Tracii Cimmerieni), Asia Mica, Insulele Marii Tracice (Egee) au fost la �nceput populate de ei, Pelasgii-Tracii-Arienii "Carpato-Danubieni" ajung�nd p�na �n Nordul Africii (vezi Garamanii).

Dar daca istoria a fost asa de generoasa cu Neamul Nostru Tracic, nu acelasi lucru se �nt�mpla si cu istoricii contemporani.

Bulgarii, aparent un popor slav, sosit de departe, din Asia, se redescopera azi, nemaiconsider�ndu-se invadatorii sositi �n secolul VI AD ci, nici mai mult nici mai putin dec�t urmasii Tracilor! Ei nu vor sa mai aiba nimic �n comun cu neamul slav (or Vulgar: Bulgar-Mongoloid de la Volga). Cit�ndu-i pe acad. V. Georgiev, prof. A. Fol si pe prof. G.I. Georgiev, descoperi ca nici nu au existat traci la Nord de Dunare iar ei Bulgarii au devenit Traci, extinz�ndu-si istoria cu c�teva mii de ani. Si c�nd te g�ndesti ca p�na fiica fostului lor presedinte Jivkov a devenit istoriografa, ei bulgarii, credeau ca sunt slavi la origine!

Dupa cum vedeti, nu numai "Academicienii Profesori de Istorie" schimba istoria, ci si fetele presedintilor comunisti ... si pentru ce, pentru niste interese geo-politice. Nu ar fi fost mult mai simplu sa se m�ndreasca ca ne-au cotropit �n secolul al VI-lea, ne-au subjugat si decimat, las�nd �n urma doar un numar mic de supravietuitori "Melelno-Romanii". C�nd vorbesti o limba slavona (aparuta foarte t�rziu �n istoria lumii) cum poti spune ca esti trac!
De-a lungul r�ului Marita traiau Tracii Odrisii, numele lor fiind mentionat p�na �n secolul III BC. De asemenea de-a lungul r�ului Struma traiau Medii - trib din care se tragea si Spartacus, trac ce a clatinat si �nspaim�ntat Roma. Nascut �n jurul anului 113 BC, absorbit �n armata Romana, si-a permis un "mic-concediu" pe cont propriu, a fost prins si transformat �n sclav-gladiator. Fiind la scoala din Capua, excelent pregatit si cu suflet trac, nu a acceptat ideea de a muri pe arena pentru satisfactia "stap�nilor", asa ca a evadat �mpreuna cu alti 70 de camarazi, alcatuindu-si o mica armata cu care a reusit sa clatine Imperiul Roman. Spaima i-a obligat pe romani, �nvinsi de c�teva ori de armata tracului Spartacus, sa trimita �mpotriva acestuia pe Marcus Licinius Crassus si pe Pompei (adus special din Spania). �nvins de o armata enorma, Spartacus moare vitejeste, �n anul 71 BC l�nga Silar, r�z�nd fericit ca toti dacii. Istoria schimba c�teodata �ntelesul unor simboluri, asa ca numele Eroului nostru Trac este preluat de germanii socialisti care �nfiinteaza, dupa primul razboi mondial, "Liga lui Spartacus" (Spartakusbund). Acestia �n frunte cu Rosa Luxemburg si Carol Liebknecht vor transforma la 30 decembrie 1918 "Liga lui Spartacus" �n Partidul Comunist German. Ce ironie a soartei! Dar tot ei germanii, la numai c�tiva ani vor avea o noua idee, aceea de a fura Simbolul Vietii Vesnice, Zvastica Pelasgica, transform�nd-o �ntr-un simbol al intolerantei si cruzimii, manifestat �n cel mai extremist sens, cre�nd martiri �n proportie de masa.

Astfel vechi simboluri preluate si folosite necorespunzator, �si pierd aparent valoarea cum s-a �nt�mplat si cu vechiul Semn Hitit Carpato-Danubian al Vulturului cu Doua Capete. Preluat de Bizant, apoi de Huni la formarea Imperiului Austro-Ungar, etc., etc., pentru ca �n zilele noastre sa redevina actual, preluat de Noul Stat Rus...

Sa nu-i uitam pe Odrisi, trib Tracic din zona Muntilor Rodopi, care s-au rasculat �mpotriva Imperiului Roman, �n anul 26 AD. Las�ndu-i la o parte pe Bulgarii Tracizati peste noapte de istorica, fiica lui Jivkov, si alti istorici de-ai lor, sa mergem ceva mai la sudul teritoriului tracic. Prof. Universitar dr. Decebal Bucurescu �l mentioneaza pe Herodot (Istorii II, 56) care spunea: "Elada (n.a. Grecia) tinut care mai �nainte vreme se numea Pelasgia". Ei grecii sositi intre anii 1900-1400 BC �n 4 valuri: Aheii, Ionienii, Dorienii, Eolienii, ne-au gasit acasa, pe noi Pelasgii Carpato-Danubieni, numindu-se Traci (nume prima oara mentionat de acelasi Herodot). Ei ne-au �nvins de mai multe ori, reusind sa ocupe partea sudica a Peninsulei Balcanice. De la noi au luat apoi Asia Mica (vezi razboiul �mpotriva Tracilor-Ramani locuitori ai Troiei) si �n sf�rsit ocup�ndu-ne insulele din Marea Tracica (grecii schimb�ndu-i numele �n Marea Egee) (vezi razboiul dus de Greci sub conducerea lui Teristocle �mpotriva Tracilor-Sinthioni).

Revansa �mpotriva grecilor ne-a fost adusa de tracul-pelasg-macedon Alexandru (336 - 323 BC) care cucereste Grecia si conform traditiilor timpului �i angajeaza pe �nvinsi �n trupele sale. Acesta reconstruieste �ntr-o perioada foarte scurta Marele Imperiu Pelasgic, recucereste Egiptul, Mesopotamia, Persia, India, capitala acestui Mare Imperiu Pelasgic, re�nviat, fiind la Pela. Vremea a trecut si dupa 2000 de ani, de asta data "istoricii greci" �l redescopera pe macedonul Alexandru ca fiind "grec" si �l pun �n Panthenon (dupa 2000 de ani !!!). Dar nici bulgarii nu se lasa, si-l adjudeca si ei pe "stramosul" Alexandru, consider�ndu-l unul din cei mai mari generali bulgari ai antichitatii.

Unde esti tu Alexandru Doamne
Ca pun�nd mina pe ei
Sa-i �mparti �n doua taberi
De nebuni si de misei...

�ntre timp pelasgii au devenit si ei greci, precum si tracii -- o fi gresit Herodot sau probabil nu cunostea notiunea de "politically correct" c�nd �i considera pe traci ca fiind alt neam dec�t grecii.

Istorie, istorie, istorie ... saraca istorie.
Singurii care nu si l-au revendicat pe Alexandru ca fiindu-le neam si stramos ... sunt romanii...

Capul ce se pleaca
Sabia nu �l taie
Dar cu umilinta
Lantu-l �ncovoaie ...

Herodot �n "Istorii V.9" spunea: "del la Padurea Hercinica, limita vestica a spatiului pelasgo-tracic trece prin Alpii Rasariteni, ocolind Noricum, provincie cu populatii predominant Dacice si Celto- Germanice, si apoi cobor�nd la Aquileea (azi Terzo d'Aquileia - Italia), �n golful Venetienilor. De aici, limita vestica, sud-vestica a spatiului pelasgo-tracic urmarea tarmul Marii Adriatice, �ntreg tarmul de vest al Peninsulei Balcanice, p�na �n Creta.
Populatiile, neamurile pelasgo-tracice de la Marea Adriatica, din "tinuturile ilirice", atingeau potrivit informatiilor lui Strabon, din Geografia (VII, 5,1 - "Istrul si Alpii dintre Italia si Germania"): "populatiile pelasgo-traco-ilirice �ncep de la acel lac (n.a. este vorba de lacul Constanta din Elvetia de azi) alaturi de care locuiesc Vindelicii, Retii si Helvetii... Amintitul teritoriu (Alpino-Panonico-Iliric), Dacii l-au prefacut �ntr-un pustiu, �n urma razboiului �n care i-au biruit pe Boi si pe Taurisci - semetii celtice de sub stap�nirea lui Critasiros. Dacii pretind ca tinutul acesta ar fi al lor, cu toate ca este despartit de ei prin r�ul Parisos (n.a. Paar de azi �n Germania) care vine din munti si se varsa �n Istru (Dunare)..."

Originea acestui popor, tracic, caruia geografia si conditiile climatice i-a harazit culoarea alba a pielii, mentinuta cu toate invaziile, �ncrucisarile si suprapunerile orientale, se confunda cu cea a Arienilor Carpato-Danubieni, a vechilor Pelasgi, �ntemeietori ai Europei moderne de azi. �n ultima vreme, tot mai multi cercetatori sunt de parere ca leaganul vechii Europe este spatiul Carpato-Dunarean (Marija Gimutas), �n timp ce P. Bosch-Gimpera considera ca spatiul din care au pornit popoarele europene este situat pe teritoriul dintre Valea Dunarii, Marea Egee (Marea Tracilor) si Marea Neagra (Marea Getica).

Istoricilor si arheologilor li s-au alaturat si unii lingvisti, printre care trebuie amintit Vladimir Georgiev. Importanta Tracilor si a spatiului tracic a fost subliniata stiintific prima oara de catre Vasile P�rvan. Nascut la 28 septembrie 1882, �n catunul Perchiu din Comuna Huruiesti, Jud. Tecuci, fiu al unui �nvatator rural, Vasile P�rvan, a fost un alt �ndragostit de Preistoria poporului roman. El ajunge la 27 de ani Membru al Academiei Romane, Profesor de istorie Antica la universitatea din Bucuresti, Director al Muzeului National de Antichitati. El este autorul sintezei istorico-arheologice despre protoistoria Daciei, pe care a intitulat-o "Getica". �n aceasta lucrare V. P�rvan a pus �n evidenta, documentat si convingator, maretia poporului geto dac. El va muri timpuriu, �nainte de a atinge v�rsta de 45 de ani, las�ndu-ne un tezaur de nepretuit, opera lui stiintifica.

Din punct de vedere lingvistic, multi cercetatori sustin existenta unei Limbi Ariene, Carpato - Danubiene (Pelasgice) care a stat la originea limbii tracice, cu diferite variante locale. Av�nd �n vedere legaturile �ntre Limba Hittita si Limbile Ariene, se poate afirma ca miscari de popoare au avut loc de la apus spre rasarit, adica din Europa spre Asia si nu invers. Forma veche a cuvintelor hitite constituie o dovada ca acestia s-au desprins din trunchiul carpato-danubian, european, patrunz�nd �n Asia Mica. Sunt suficiente dovezi de natura arheologica si antropologica (spune J,C. Dragan �n "Noi Tracii", pag. 90) pentru a �ngadui afirmatia ca, �nca din Epoca Neolitica, �n spatiul tracic si �ntr-o arie limitrofa acestuia, exista o populatie autohtona, din care �si trag radacinile Popoarele Istorice Europene, iar aceasta populatie poate fi considerata din punct de vedere lingvistic ca preariana. Consider�nd ca istoricii si arheologii au neglijat, necuvenit, mitologia noastra Traco-Dacica, precum si alte mitocanii, cu scrieri epice precum sunt Vedele si Upanisadele sanscrite, consider ca introducerea lor �n circuitul cercetarilor ar fi �n avantajul nostru, al rom�nilor si �n special �n avantajul iluminarii trecutului �ndepartat al continentului European.
Simpozionul international de tracologie care a avut loc �n Bulgaria (15-18 Mai, 1998) cu temele:
1. Cel mai vechi simbol pre-tracic gasit �n lume -- zvastica -- 6,000 BC
2. Primele ornamente si masti de aur (tracice) gasite �n lume - 3,800 BC (karanovo V-VI)
3. 1600 de tezaure ale regilor Traci -- cele mai frumoase din lume.
4. Noi splendori tracice.

�n Iliada Homer spunea despre traci "Armatele lor straluceau de scuturi de aur si tezaurele lor erau asa de pretioase ca regele Priam (rege al Troiei-Tracice) a putut sa ia �napoi, de la greci, capul fiului sau mort, numai dupa ce le-a dat acea faimoasa Cupa Tracica de Aur".

Toate marile civilizatii au �nflorit pe vaile unor mari fluvii si �n special la gurile de varsare ale acestora: cea Egipteana pe Nil, cea Mesopotamiana �ntre Tigru si Eufrat, cea Indiana pe Ind si Gange, cea Chineza pe Fluviul Galben, iar cea Europeana, cu voia sau fara voia "marilor profesori de istorie si arheologie", pe valea (Istrului, Danubiului) Dunarii si �n special �n zona deltei acesteia. Acesta este leaganul adevarat al civilizatiei Proto-Europene, �n stravechea vatra tracica a Carpatilor, a Dunarii Carpatice. Aici veneau grecii �n antichitate sa-si caute L�na de Aur si bogatiile agricole dunarene. Aici s-a dezvoltat faimoasa Epoca de Aur, cu Cimitirul Eroilor de la Gurile Dunarii si Lacasul Zeilor din Cetatea Koga-Ion-ului. Uitati-va pe harta si veti vedea ce fantastic arata acest spatiu, unde din trupul muntilor t�snesc izvoare ce se prefac �n r�uri care se desfasoara ca un evantai spre Dunare, strabat�nd vai calme si dealuri molcome, prielnice agriculturii si pastoritului. De sus, din avion aceasta retea hidrografica, cu forma de elipsa, seamana cu un Ou al Genezei. Munti de sare, fara de care e greu de conceput viata omului si cresterea vitelor, reprezenta �n antichitate o bogatie mai mare ca aurul, poate cea mai de seama bogatie pentru oamenii vechimii, bogatia vietii. Nimic nu este mai presus dec�t "sarea �n bucate" spune o veche poveste dacica. Bogatiile solului si sub-solului au facut ca spatiul tracic sa fie r�vnit de triburile si popoarele �nvecinate -- spre acel El Dorado al Antichitatii �si orientau dorintele jefuitoare vecinii. "Invadatorii europeni au venit si �nca mai vin de la rasarit. Miscarile dinspre sud spre nord fiind determinate nu at�t de cauze economice c�t si de modificari ale climatului, de schimbarea florei si faunei cum a spus si J. Dragan "orice pom ce da roade si seminte, cauta sa le rasp�ndeasca �n preajma, asa si neamul nostru al daco-tracilor, prin triburi prolifice, a rodit si s-a rasp�ndit fie la marginea teritoriului sau de vietuire, fie deplas�ndu-se la distante mai mari p�na �n Asia ori trec�nd str�mtorile Bosforului si ale Dardanelelor p�na �n Anatolia; asa au ajuns rmamani-dardanii sa ridice orasul cetate Troia, iar brigii sa alcatuiasca o "Filiala" care a luat numele de Frigia; mysii nu erau altceva dec�t o far�ma a moesilor din sudul Dunarii; mesapii, iapygii si venitii din Italia de rasarit erau surplusuri ale traco-illirilor din Dalmatia si din Panonia (unde a existat Statul Rama - p�na la venirea Ungurilor). Extinderea neamului Carpato-Danubian se poate asemana cu o explozie atomica, av�ndu-si epicentrul acolo, acasa, �n Tara Soarelui, �n Daksha pre-sanscrita, ariana. �i vom gasi pe stramosi pe r�ul Hipanis (Bug) si Borystene, Nipru). Cimmerienii vor fi �mpinsi de catre Sciti spre sud, dar si ei Scitii se vor topi �n Marea Populatie Tracica, traciz�ndu-se, las�nd �n urma lor doar ... un nume. Ei tracii care se �ntindeau spre apus p�na la Oceanul Atlantic, au patruns si pe Valea Vistulei �ntemeind cetati ca Getidava; alte ramuri ca Etruscii si Venetii se vor �ndrepta spre Valea Padului. Peninsula Italica au cucerit-o de cel putin 4 ori, ultima data sub conducerea Stralucitorului Raman Enea -- plecat din zona Oltinei (Dobrogei de azi) ori dupa Homer si Virgilius, de la Troia. C�nd Demostene si Ificrate socoteau ca o cinste faptul ca mamele lor fusesera trace, c�nd grecii "ne �mprumutau" zeii schimb�ndu-le doar numele, �nfrupt�ndu-se din plin din miturile si credintele geto-dacilor, cum sa nu ridicam vocea azi, noi urmasii acelor Daco-Traci si sa spunem lumii Adevarul. De ce sa tacem, umiliti si furati de al nostru trecut glorios din dorinta "inteligenta" de a nu ne supara "vecinii"! Cine au fost si cine sunt ei vecinii!

Niciodata un popor umil si fricos nu a fost respectat, niciodata un iepure nu va sta alaturi de un lup! Daco-Romani - Treziti-va, scoateti-va ochelarii de miopi, primiti de la vecini si uitati-va cu m�ndrie, acolo de departe �n trecut, redescoperiti-va si m�ndriti-va cu voi. Nu este nimeni �n toata Europa, care sa aiba o istorie mai veche, mai frumoasa si mai fantastica, ca a noastra. Noi nu trebuie sa uitam ca suntem aici, pe acest Pam�nt European primii, �naintea grecilor, italienilor, francezilor, germanilor ori turcilor, �naintea englezilor ori slavilor. Ei toti noii veniti doresc ca noi sa nu fi existat; astfel ei sa aiba drepturi! Ei spun ca Transilvania a fost un Vid de Populatie, astfel �nc�t ei au venit si l-au umplut. Ei ne �ncurajeaza �n prostia noastra sa credem ca de fapt noi am aparut dupa 106 AD, prin unirea dintre "doi barbati" Traian si Decebal. Traian - cuceritor a 14% din teritoriul Daciei, �n urma unui razboi fraticid. Nu domnilor, noi avem istoria noastra, cu mii si mii de ani �naintea sosirii romanilor pe c�tiva kilometri din teritoriul Daciei, iar istoria noastra a �nceput atunci, de mult c�nd noi am �nceput sa faurim Europa, sa cucerim Asia: China, India si Japonia, Anatolia, Sumerul si Asia Mica, Palestina si Mesopotamia, Nordul Africii.

Aceasta este istoria noastra, a Carpato-Danubienilor, Pelasgilor, Tracilor, Daco-Romanilor,
Noi Daco-romanii reprezentam coloana vertebrala a istoriei lumii contemporane!
Dar nimeni,niciodata,nu va recunoaste aceste adevaruri,deoarece ar trebui rescrisa istoria lumii,biblia si inca multe falsuri compilate si bagate pe gat cu forta de sionistii iudeo-crestini

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Focurile vii si aurul jurat

�n zona Cet�tilor Dacice, �n satele apartin�toare comunelor Beriu si Or�stioara de Sus circul� legenda focurilor vii. Se spune, si martorii o confirm�, c� �n jurul Cr�ciunului si a s�rb�torilor de S�nziene pe versantii muntilor pot fi v�zute focuri vii. Acolo unde arde focul, dac� se sap�, cu sigurant� se g�seste o comoar�. Fenomenul are si o explicatie stiintific�: aurul �ngropat se cocleste, form�nd adev�rate pungi de gaz perfect retinute de solul lutos. Comorile sunt �ngropate la mai putin de o jum�tate de metru sub p�m�nt. C�nd gazul se acumuleaz� �n cantit�ti mari se produce o autoaprindere care genereaz� focul ce poate fi v�zut de la mare distant�. Despre aurul �ngropat - g�sit cel mai ades sub form� de monede (kosoni sau lysimachi) - circul� si o alt� legend�. Se spune c�, de obicei, aurul a fost �ngropat �n timpul invaziei romane de c�te doi-trei-patru oameni. Acestia au jurat s� nu dezgroape aurul dec�t �mpreun�, f�c�nd leg�m�nt de blestem cu moarte asupra aceluia care va dezgropa f�r� ceilalti tovar�si aurul sau asupra altora care �l vor g�si. Exist� credinta c� dac� unul dintre cei care au �ngropat aurul a murit, ceilalti au preferat s� lase aurul sub p�m�nt.

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Blestemul aurului

Sunt multi - localnici sau venetici - care au g�sit aur dacic. Ca un f�cut, nici unul dintre ei nu s-a bucurat prea mult de comoara g�sit�. Despre Marcel Dobra, localnicii spun c� asteptau s� i se �nt�mple o nenorocire pentru c� a pus m�na pe aur jurat. Dobra avea, p�n� nu demult, o firm� care se t�ra s� tr�iasc�. Acum c�tiva ani, brusc, a deschis cele mai elegante baruri din Deva (Reno) si din Or�stie si Brad (Rex). �n scurt� vreme si-a cump�rat un BMW de lux, un Volkwagen la fel si un Mercedes clasa E. Toate noi. T�t�l s�u, colonel de politie a �nceput constructia unei vile somptuoase. Localnicii asteptau s� vad� ce nenorocire se va abate asupra lui. Paguba exploziei de la Brad - estimat� la ora actual� la peste dou� miliarde de lei - nu face dec�t s� �nt�reasc� credinta localnicilor �n blestemul aurului.
Acestui blestem i-au mai c�zut victime de-alungul anului. Unul dintre primii g�sitori de aur, pe numele s�u Liviu Pric�jan, de loc din Or�stie, dup� ce a g�sit monede si-a schimbat brusc cursul vietii, �mbog�tindu-se. La ora actual� �ns� este falimentar, un om aproape sc�p�tat. El a v�ndut monedele statului beneficiind de ajutorul... unchiului lui Marcel Dobra, politist si el, care a decedat �n floarea v�rstei. Un alt descoperitor de aur, din satul Ludesti, la scurt� vreme dup� ce afacerile au �nceput s�-i mearg� din plin si s� devin� prosper a fost lovit de un tren �n timp ce se afla la volanul masinii sale. Milan Parfenie, un alt localnic, si-a str�ns amicii si le-a spus c� a g�sit o comoar�, pe care a ascuns-o �ntr-un loc. I-a invitat s� vin� s� o vad�. Merg�nd spre acel loc, puntea de peste un p�r�u de nici jum�tate de metru ad�ncime s-a rupt sub greutatea oamenilor. �n afar� de Parfenie, nimeni nu a p�tit nimic. Acesta s-a �necat si comoara nu a mai fost g�sit�. Un lucru ciudat s-a �nt�mplat si anul trecut. �n presa local� un grup de studenti din Cluj au anuntat c� au descoperit o mare comoar� pe care o ofereau spre v�nzare. Familia care i-a g�zduit �n satul de la poalele Muntilor Or�stie - sot si sotie - a murit �n c�teva zile. La fel, un alt descoperitor celebru, Zg�v�rdean, si el localnic, la scurt� vreme dup� ce a g�sit aur si a �nceput s�-si tr�iasc� bun�starea a c�lcat un om cu masina cheltuindu-si banii pentru acoperirea daunelor. La aceast� suit�, demn� de povestiri de groaz� se mai adauag� alti localnici care dup� ce au g�si kosoni au orbit, mutit sau au paralizat. Recenta explozie de la Brad, prin dimensiunea pagubelor produse patronului Marcel Dobra nu face dec�t s� �nt�reasc� credinta localnicilor c� �blestemul aurului� exist�.
�ntrebat dac� �blestemul aurului� exist�, Vladimir Brilinsky, director al flialei locale a Fundatiei Dacia Revival patronat� de dr. Napoleon S�vescu din New York, ne-a r�spuns: �Blestemul aurului dacic exist�. Asa cum nu s-au l�sat jefuiti de romani, dacii lovesc de dincolo de morm�nt pe cei care vor s� le ia aurul!�

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

vreau s� ar�t falsitatea unui �mit�, zamolxismul nu este precursorul crestinismului �i nu are �n comun cu cel din urm� nimic �n afar� de concep�ia despre via�a de dup� moarte �i c�teva aspecte de ordin mitologic. �i mul�i ve�i spune c� nu e adev�rat; dac� cele doua religii nu ar fi avut concep�ii comune atunci cre�tinismul nu s-ar fi prins �n solul Daciei. Da, s-a prins dar s� privim �n ce moment al istoriei s-a produs acest eveniment, acest� plant� �i-a �ntins �m�r�cini�ul dogmatic� c�nd str�bunii nostri erau �ngenunchia�i, c�nd marele centru religios de la Sarmizegetusa era pref�cut �n praf �i cenu��, c�nd orice alt� religie era permis� �n Dacia ocupat�, �n afar� de Zamolxism; �i e lesne de in�eles de ce.
De�i pe teritoriul dacilor liberi a fost atestat arheologic simbolul crucii, acest lucru nu este relevant el nereflect�nd situa�ia real� raportat� la nivelul majorit��ii popula�iei. Aceste artefacte de factur� cre�tin� puteau s� apar�in� unor misionari veni�i din Dacia ocupat� ori cel mult s-ar putea extinde la unele comunit��i izolate. �i aduc aici ca argument curentul deplin acceptat care circul� �n istoriografia rom�neasc� �i str�in� referitor la faptul c� Roma a contribuit efectiv la r�sp�ndirea noii religii; ba chiar odat� cu edictul de la Milano (anul 335 e. n) al lui Constantin cel Mare, cre�tinismul a devenit religia oficial� a Imperiului.
V. P�rvan a ajuns la concluzia c� cel dint�i strat al cre�tinismului a avut �n nordul Dun�rii un caracter pur latin, nu de alt� provenien��, zice el, �cum spun unii falsificatori.�
�i Nicolae Iorga a pus problema cre�tin�rii Daciei �n direct� leg�tur� cu expansiunea Imperiului Roman ce a servit ca ramp� de lansare a cre�tin�t��ii, de�i la �nceput a dus o energic� campanie de prigonire. �i se cunoa�te faptul c� societatea dacic� era de tip conservator, ba chiar unele elemente de circula�ie autohton� pot fi urm�rite p�n� �n zilele noastre.
Subscriind ideilor tocmai prezentate este u�or de �n�eles c� la dacii liberi cre�tinismul �n prima faz� �nu a avut succes.�.
B. Jornad, �n cartea sa �Decebal� (pag.20-21) scria urmatoarele:
��nchegarea imperiului �i l�rgirea autorit��ii lui peste toat� lumea veche, n-a fost dec�t rezultatul puterii, al acelei puteri f�r� limite, care prin ea �ns�i nu produce dec�t r�u. For�a despre�uie�te dreptul celui slab �i uzez� popoarele �nvinse pe care servitutea le enerveaz� �i despotismul le corupe. �ntinderea puterii de domina�ie a puterii poporului ales l�rge�te mult con�inutul ideilor; cosmopolitismul, rezultat al contopirii at�tor popoare �ntr-un singur spa�iu geografic, dominat de o singur� putere, ia locul patriotismului exaltat al celor vechi.
For�a a dus, �n chip fatal, la ruinarea �ntregului patrimoniu antic �i a distrus ideia de patrie. Consecin�a cea mai grav� a exercit�rii for�ei a fost decaden�a na�iunilor.�
�n secolele VIII - IX crestinismul p�trundea �n Peninsula Scandinav�, motivul, apari�ia unei noi or�nduiri, feudalismul, �mare iubitor� de cre�tinism �i aici nu mai intru �n detalii deoarece ar constitui subiectul unei alte �discu�ii�.
Acei b�rba�i ai nordului ce aveau o religie (dup� cum am ar�tat) �la primul grad de rudenie� cu cea a geto-dacilor pr�dau bucuros bisericile �i man�stirile, at�t din ur� �mpotriva cre�tinismului, c�t �i pentru odoarele pre�ioase care �mpodobeau aceste l�ca�uri; �Am oficiat aici slujba l�ncilor -ziceau ei dup� ce pr�dau c�te o m�n�stire- �i ea a �inut din zori p�n� �n noapte.�
Eliade spunea: "Destinul lui Zalmoxis este desigur paradoxal. Disp�rut la daco-romani, a supravie�uit departe de patria sa, �n tradi�iile go�ilor �i, prin urmare, �n erudi�ia istoriografic�, foarte mitologizat�, a Occidentului. El a supravie�uit tocmai pentru c� simboliza �ntr-un anumit fel geniul geto-dacilor."
�n Germania nazist�, unii frunta�i ai partidului hitlerist s-au pronun�at pentru restabilirea str�vechii religii germane, care, dup� p�rerea lor, corespundea �ntr-o m�sur� mai mare �spiritului arian" dec�t cre�tinismul de origine iudaic�. Inspiratorii ideologici ai �neop�g�nismului� erau generalul Ludendorff �i unii conduc�tori nazi�ti.

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

De la: lupul_alb, la data 2009-07-09 19:04:10oricine-i bine venit :)

Eu sint bucurestean. Sint binevenit? Nu de alta dar Bucurestiul a aparut acum doar 500 ani.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2009-07-13 18:16:25

De la: lupul_alb, la data 2009-07-09 19:04:10oricine-i bine venit :)

Eu sint bucurestean. Sint binevenit? Nu de alta dar Bucurestiul a aparut acum doar 500 ani.

no si ce,, tu n-ai loc printre noi? Esti bine venit:)

timpu

De la: 9am097737, la data 2009-07-13 09:25:27Dreptul de proprietate este inprescriptibil! Daca ai dovezi in acest sens, ai tot dreptul sa revendici (revindici, dupa unii autori!) acest drept. Eu iti propun sa dai in judecata Statul roman si sa-ti revendici acest drept, vei gasi chiar si avocati dispusi sa se sustina!

Tu vorbesti serios. Nu vezi ca pe Florin l-a dat nevasta-sa jos din proprietatea in devalmasie a patului, si se intinde si el in restul tarii....

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: ADERP_NIROLF_ERTEP999, la data 2009-07-13 09:41:53 vreau s� ar�t falsitatea unui �mit�, zamolxismul nu este precursorul crestinismului �i nu are �n comun cu cel din urm� nimic �n afar� de concep�ia despre via�a de dup� moarte �i c�teva aspecte de ordin mitologic. �i mul�i ve�i spune c� nu e adev�rat; dac� cele doua religii nu ar fi avut concep�ii comune atunci cre�tinismul nu s-ar fi prins �n solul Daciei. Da, s-a prins dar s� privim �n ce moment al istoriei s-a produs acest eveniment, acest� plant� �i-a �ntins �m�r�cini�ul dogmatic� c�nd str�bunii nostri erau �ngenunchia�i, c�nd marele centru religios de la Sarmizegetusa era pref�cut �n praf �i cenu��, c�nd orice alt� religie era permis� �n Dacia ocupat�, �n afar� de Zamolxism; �i e lesne de in�eles de ce.
De�i pe teritoriul dacilor liberi a fost atestat arheologic simbolul crucii, acest lucru nu este relevant el nereflect�nd situa�ia real� raportat� la nivelul majorit��ii popula�iei. Aceste artefacte de factur� cre�tin� puteau s� apar�in� unor misionari veni�i din Dacia ocupat� ori cel mult s-ar putea extinde la unele comunit��i izolate. �i aduc aici ca argument curentul deplin acceptat care circul� �n istoriografia rom�neasc� �i str�in� referitor la faptul c� Roma a contribuit efectiv la r�sp�ndirea noii religii; ba chiar odat� cu edictul de la Milano (anul 335 e. n) al lui Constantin cel Mare, cre�tinismul a devenit religia oficial� a Imperiului.
V. P�rvan a ajuns la concluzia c� cel dint�i strat al cre�tinismului a avut �n nordul Dun�rii un caracter pur latin, nu de alt� provenien��, zice el, �cum spun unii falsificatori.�
�i Nicolae Iorga a pus problema cre�tin�rii Daciei �n direct� leg�tur� cu expansiunea Imperiului Roman ce a servit ca ramp� de lansare a cre�tin�t��ii, de�i la �nceput a dus o energic� campanie de prigonire. �i se cunoa�te faptul c� societatea dacic� era de tip conservator, ba chiar unele elemente de circula�ie autohton� pot fi urm�rite p�n� �n zilele noastre.
Subscriind ideilor tocmai prezentate este u�or de �n�eles c� la dacii liberi cre�tinismul �n prima faz� �nu a avut succes.�.
B. Jornad, �n cartea sa �Decebal� (pag.20-21) scria urmatoarele:
��nchegarea imperiului �i l�rgirea autorit��ii lui peste toat� lumea veche, n-a fost dec�t rezultatul puterii, al acelei puteri f�r� limite, care prin ea �ns�i nu produce dec�t r�u. For�a despre�uie�te dreptul celui slab �i uzez� popoarele �nvinse pe care servitutea le enerveaz� �i despotismul le corupe. �ntinderea puterii de domina�ie a puterii poporului ales l�rge�te mult con�inutul ideilor; cosmopolitismul, rezultat al contopirii at�tor popoare �ntr-un singur spa�iu geografic, dominat de o singur� putere, ia locul patriotismului exaltat al celor vechi.
For�a a dus, �n chip fatal, la ruinarea �ntregului patrimoniu antic �i a distrus ideia de patrie. Consecin�a cea mai grav� a exercit�rii for�ei a fost decaden�a na�iunilor.�
�n secolele VIII - IX crestinismul p�trundea �n Peninsula Scandinav�, motivul, apari�ia unei noi or�nduiri, feudalismul, �mare iubitor� de cre�tinism �i aici nu mai intru �n detalii deoarece ar constitui subiectul unei alte �discu�ii�.
Acei b�rba�i ai nordului ce aveau o religie (dup� cum am ar�tat) �la primul grad de rudenie� cu cea a geto-dacilor pr�dau bucuros bisericile �i man�stirile, at�t din ur� �mpotriva cre�tinismului, c�t �i pentru odoarele pre�ioase care �mpodobeau aceste l�ca�uri; �Am oficiat aici slujba l�ncilor -ziceau ei dup� ce pr�dau c�te o m�n�stire- �i ea a �inut din zori p�n� �n noapte.�
Eliade spunea: "Destinul lui Zalmoxis este desigur paradoxal. Disp�rut la daco-romani, a supravie�uit departe de patria sa, �n tradi�iile go�ilor �i, prin urmare, �n erudi�ia istoriografic�, foarte mitologizat�, a Occidentului. El a supravie�uit tocmai pentru c� simboliza �ntr-un anumit fel geniul geto-dacilor."
�n Germania nazist�, unii frunta�i ai partidului hitlerist s-au pronun�at pentru restabilirea str�vechii religii germane, care, dup� p�rerea lor, corespundea �ntr-o m�sur� mai mare �spiritului arian" dec�t cre�tinismul de origine iudaic�. Inspiratorii ideologici ai �neop�g�nismului� erau generalul Ludendorff �i unii conduc�tori nazi�ti.

nush vcine a scris asta da nu/s de acord.. cre;tinismu ca doctrin� nu ca dogma)e ultima religie hiperboreana. Isus este Fiul Omului din Carpa�i am documentat asta �ntr-un articol destul de lungut:)
quadratus.wordpress.com/2008/08/31/iisus-marele-initiat-din-dacia/
din Carpa'i

timpu

Iisus , marele ini�iat din Dacia



Numeroase voci, uneori avizate, alteori neavizate, se pronun�� c� Iisus Christos nu a existat ca personaj istoric, fiind doar o n�scocire evreiasc�. Ateii mai modera�i �i cu pu�in� �tiin�� de carte, sus�in faptul ca inexisten�a unui Iisus istoric este sus�inut� de cvasi-totala lips� a informa�iilor despre persoana sa �n documentele istorice ale vremii (�n afara Evangheliilor a c�ror existen�� nu o pot contesta). Noi spunem c� nici unii nici ceilal�i nu au dreptate.

Avem anumite rezerve �n a crede ca evreii se tem at�t de mult de o �n�scocire� �i mai ales o n�scocire de-a lor, cu care ar trebui sa fie m�ndri. Avem rezerve �n a crede si faptul c� Isus lipse�te cu des�v�r�ire �n literatura vremii, deoarece exist� o sumedenie de autori care-l men�ioneaz� foarte clar ca personaj istoric. Acest lucru �l men�ioneaz� p�n� �i evreii, acuz�ndu-l �ns� de vr�jitorie. O tradi�ie din secolul I sau II men�ioneaz� pe �Yeshu� care � practica vr�jitoria �i uimea Israelul� (B Sanhedrin, 43,a; cf Mircea Eliade, Istoria ideilor �i credin�elor religioase, vol II,p.305, ed1992). Apoi, avem m�rturia lui Flavius Josephus, istoric roman de na�ionalitate evreiasc�, care afirma c� �n acea epoca tr�ia un om pe nume Iisus, care avea o purtare foarte bun� �i virtu�i puternice ( cf. J. Duquesne, Iisus, Ed. Humanitas,1995, p245). Mai mult, el este pomenit �i de c�tre cei mai �nver�una�i du�mani ai cre�tinismului, romanii. Tacitus de exemplu, ne confirm� faptul ca Iisus a fost condamnat la moarte �n vremea c�nd guvernator al Palestinei era Pontius Pilat (Anale 15, 44). Alte m�rturii �n leg�tur� cu Iisus le avem de la Pliniu cel T�n�r, (Scrisori, 10,96) si Suetonius (Via�a lui Claudius, 25,4). S� nu mai punem la socoteal� faptul ca o �n�scocire evreiasc� nu putea beneficia de �acte �n regul� a condamn�rii sale la moarte. Acest document exist�, precum �i altele cum sunt M�rturia p�g�nului Lentullus, proconsul al Tyrului �i Sydonului �n vremea �mp�ratului roman Tiberius; Epistola femeii lui Pilat, pe numele s�u Procula, adresat� prietenei sale Pulvia, �n care se relateaz� despre ultimele evenimente din via�a lui Iisus �i alte patru epistole ale lui Pilat c�tre �mp�ratul Romei. At�ta zarv� pentru o �n�scocire evreiasc� ?� ne �ndoim �n mod serios.

Urm�rind at�t relat�rile istorice despre Isus, c�t �i cele evanghelice, avem anumite rezerve �n a crede c� Iisus ar fi fost evreu a�a cum afirma M. Eliade �i ca divinitatea c�reia i se �nchina el �i o numea Tat�, era Yahwe al evreilor.

Sa purcedem �i s� vedem dovezile�..!

Caracterele tipologico- raseologice ale lui Iisus

Beneficiem de doua descrieri am�nun�ite ale lui Iisus: una a lui Lentullus , func�ionar roman �n regiunea Tyr si Sydon �i alta a guvernatorului Iudeii, Pontius Pillat, ambele adresate �mp�ratului de la Roma. S� d�m cuv�ntul lui Lentullus care ne spune: �(Iisus) este de o statur� mijlocie �i de o frumuse�e f�r� seam�n, uimitoare, �i seam�n� cu mama lui, care este cea mai frumoas� femeie din lume. P�rul lui este ca aluna coapt� �i �i cade p�n� la umeri, se �mparte �n dou� prin mijlocul capului, dup� obiceiul locuitorilor din Nazareth. Fruntea lui este lat�, exprim�nd inocen�� �i lini�te. Nici o pat� sau zb�rcitur� nu se vede pe fa�a lui rumen�. Nasul drept, buzele sub�iri, expresia nobil�, nu arat� nici un argument pentru vreo critic� logic�, iar barba lui bogat� si de aceea�i culoare cu p�rul s�u, este lung� �i se desparte �n dou� pe la mijloc. Ochii sunt alba�trii vine�i, bl�nzi �i senini.� (diacon Gheorghe B�bu�, V�mile V�zduhului, Istoria despre Christos, Documente istorice, ed. Pelerinul Rom�n, Oradea, 1993, p. 116).

De altfel, �n majoritatea icoanelor cre�tine mai vechi sau mai noi, Fecioara Maria este �nf��i�at� cu acela�i p�r �aten, ochi alba�tri, piele deschis� la culoare� prin urmare, nimic din caracterele tipologico-rasiale ale evreilor. �

Faptul este dovedit �i de afirma�ia lui Pontiu Pilat: �Trec�nd �ntr-o zi pe l�ng� lacul ce se cheam� Siloam am v�zut acolo mare mul�ime de popor, iar �n mijlocul ei pe un t�n�r�Mi s-a spus c� este Iisus. Era tocmai ceea ce pu�in m� a�teptam s� vad, at�t de mare era deosebirea dintre el �i ascult�torii lui� El p�rea a fi cam de vreo 30 de ani. N-am v�zut �n via�a mea o privire at�t de senin� �i de dulce, un contrast mai izbitor dec�t �ntre el �i ascult�torii lui, cu b�rbile lor negre �i fe�ele �ncruntate� (ibidem, p. 121)

Urm�rind cele relatate de cele dou� oficialit��i romane, tragem concluzia c� Iisus nu era evreu! Dar c�rui neam putea apar�ine el?

Ne l�mure�te �n aceast� privin�� Eugen Delcea �i Paul Laz�r Tonciulescu care vorbind despre t�rt�rienii pleca�i spre Sumer din ��ara Soarelui R�sare� (Dacia) spun c�, sumerienii, ��n acord cu prezum�iile sumerologilor�, aveau ochii mari, buzele sub�iri, nasul drept sau pu�in acvilin �i pielea alb�, fiind de tip brahicefal (cu fruntea lat�) � descriere ce se potrive�te perfect tipului uman geto dacic. La acesta se adaug� portul b�rbii lungi �i a pletelor ( Eugen Delcea/ Paul Laz�r Tonciulescu, Enigmele Terrei. Istoria �ncepe �n Carpa�i, ed. Obiectiv, Craiova, vol I, p. 63). Iar I. I. Russu completeaz�: ��dacii erau a�a cum este aproape �n totalitate poporul rom�n, iar brahicefalii europoizi (a se �n�elege t�rt�rienii � n.n) cuceritori ai Sumerului la mijlocul secolului al IV-lea, nu puteau fi dec�t cu p�rul castaniu� (ibidem, p. 64)

Prin urmare ca �i caracteristici tipologice, Isus se �ncadreaz� tipului uman carpato-dun�rean �i nicidecum tipului semitic!

Zamolxe �n predicile lui Iisus

Urm�rind cu aten�ie textele cre�tine, putem observa ca epitetele pe care le da Iisus lui Dumnezeu nu sunt caracteristice credin�ei yahviste. Trei dintre epitetele pe care le atribuie Iisus p�rintelui s�u divin, atrag aten�ia �n mod deosebit: Dumnezeu, Tat�l �i Omul.

Ioan ne spune �n Evanghelia sa: ��i eu am v�zut �i am m�rturisit c� el este Fiul lui Dumnezeu� (Ioan,1:33). Cine este aceast� divinitate c�reia i se �nchina Iisus �tiut� fiind diferen�a flagrant� dintre Dumnezeul Vechiului Testament �i cel al Noului Testament ? Ne l�mure�te arheologia �i scrierea genial� a lui N. Densu�ianu �Dacia Preistoric�. Iat� ce spune Densu�ianu:� Cuv�ntul arhaic de �deu� sau �deul� �l afl�m �ntrebuin�at, ca un termen na�ional, �n �inuturile pelasge ale Traciei �i Mesiei, �i �n timpurile Imperiului Roman. ��n Mun�ii Rhodopului un veteran ridic� la anul 76 d. Chr., un altar lui DEO MHDYZEI (MHDVZEI Desj., MHDIZEI Ren.), unde ultimul cuv�nt ne prezint� numai o forma alterat� a lui Domnudzei sau Domnidzei, rom. Dumnedeu (Dumnez�u � n.n). ( N. Densu�ianu, Dacia Preistoric�, Ed. Arhetip, 2002, p. 214). Mai mult, acela�i autor ne atrage aten�ia c� forma combinat� �Deu � Dumnedeu� care ne duce cu g�ndul la formularea evanghelic� Domnul Dumnezeu o afl�m �i azi �n tradi�iile populare romane�ti (loc. cit. nota 2)

Observ�m c� Dumnezeu �ntr-o forma sau alta este o denumire na�ional� a divinit��ii supreme pelasge traco-dace Zamolxe, singurul zeu al Daciei, din cele mai vechi timpuri p�n� azi. Spunem aceasta cu at�t mai mult cu c�t Isus �n Evanghelii apare �i cu denumirea de Mesia, iar zona din sudul Dun�rii locuit� de asemenea de daci se numea Moesia (a se citi Mesia), o dovad� �n plus ca Iisus era de origine dacic� iar formarea s-a spiritual� s-a desav�r�it aici. Mai trebuie amintit �i faptul c� numele lui Zamolxe ca p�rinte eponim al moesilor ar putea fi Messios.

Cel mai des �nt�lnit epitet al lui Dumnezeu �n predicile lui Iisus, este �Tat�l � care, afl�m tot de la Densu�ianu, era un alt nume al lui Zamolxe. (op.cit, p.208-210). De notat �n acest sens este �i faptul c� lui Zamolxe �i erau dedicate ca locuri de cult �i �nchin�ciune v�rfurile mun�ilor, pe teritoriul actualei Rom�nii exist�nd numeroase �n�l�imi ce poarta denumirea de tartar, tat�l sau t�tar (op. cit. p. 209-210, nota 6). Atragem din nou aten�ia asupra unui fapt �i anume acela c� Iisus �n toate momentele principale ale vie�ii sale p�m�nte�ti a fost legat de munte: Schimbarea la fa�� se petrece pe munte, moartea sa se petrece pe munte, na�terea las� de b�nuit ca s-ar fi petrecut tot pe munte, �ntr-o pe�ter�.

Una dintre cele mai fregvente denumiri pe care �i le d�dea sie�i Iisus, era ceea de Fiu al Omului. Poate c� acest� denumire e cea mai misterioas� din tot cuprinsul Noului testament, cu referire la Iisus. Cine era acest om ? �n nici un caz denumirea nu se refer� la Iosif � logodnicul Mariei, ci mai degrab� la aceea fiin�� celest� la care face referire Daniel: �M-am uitat �n timpul viziunilor nop�ii �i iat�, cu norii cerului a venit Unul ca un Fiu al Omului� (7:13). Pentru a ne l�muri mai bine, este cazul s� amintim �nc� un nume sub care Isus apare �n Evanghelii: �Fiul lui David� ca �i precizarea lui Marcu referitoare la acesta titulatura: � �i �nv���nd �n Templu, Iisus zicea: Cum zic c�rturarii c� Hristos este Fiul lui David? C�ci �nsu�i David a zis �ntru Duhul Sf�nt: Zis-a Domnul Domnului meu: �ezi de-a dreapta Mea p�n� voi pune pe vr�jma�ii t�i a�ternut picioarelor tale�. Deci, �nsu�i David �l nume�te pe el Domn; de unde dar este Fiul lui� (Marcu 12:35-37). Ciudat nu?

Permite�i-ne s� facem o mic� divaga�ie pentru a afla cine este acest David despre care vorbe�te Isus. Urm�rind pu�in mersul istoriei vedem ca aceasta nu a confirmat niciodat� existen�a regelui David ! Ba mai mult, cartea Psalmilor atribuit� lui David �n Vechiul Testament, face not� discordant� cu �ntreg con�inutul Vechiului Testament av�nd mai degrab� un caracter esenian. Numai ca�. Esenienii erau discipolii dacilor fiind singurii dintre evrei care s-au ��nc�p���nat� s� r�m�n� la tradi�ia primordial� din Carpa�i, ai dacilor care �n calitate de locuitori ai davelor se numeau �davi�. �i iat� cum o singura liter� poate schimba o �ntreag� istorie!

Acum s� revenim �i s� vedem de ce �nsu�i Iisus �i spunea �Fiul Omului�. Densu�ianu vine �i ne l�mure�te �i �n aceast� privin��: �cuv�ntul Om reprezenta �n antichitate o �nalt� putere divin� (op. cit. p. 255, nota 2). �i mai departe tot el ne lamureste spun�nd: � V�rfurile cele mai �nalte ale acestui munte (Bucegi � n.n) poart� azi numele, unul de Caraiman si altul de Omul, �i am�ndou� au fost odat� consacrate divinit��ilor supreme ale rasei pelasge, unul lui Cerus Manus si altul lui Saturn numit Omul� (op. Cit. p. 226). Numai c� Densu�ianu face gre�eala de a nu-�i da seama c� cele doua zeit��i sunt una si aceea�i mare divinitate a preistoriei Zamolxe, careia i se �nchina si Iisus.

Concluzia care se impune al�tur�nd cele dou� atribute ale lui Iisus, Fiul Omului si Fiul lui David ar fi o dubl� legitimare a acestuia: Iisus Fiul Daviei (Daciei) (care) se �nchin� lui Zamolxe, Tat�l, zeul dacilor. Mai mult, aceast� denumire de Fiu al Omului ne-ar putea indica �i ce anume a facut Iisus �n perioada a�a numit� �alb� a vie�ii sale, perioada dintre 12 si 30 de ani �n care nu se �tie nimic despre el. Urm�rind cele spuse pan� acum precum �i alte informa�ii ale istoriei sacre vom vedea c� cel mai probabil, �n aceast� perioad�, Iisus �i-a des�v�r�it formarea spiritual� de Fiu a lui Dumnezeu /Zamolxe �n Dacia, mai exact pe V�rful Omu �i �n pe�tera Ialomicioara, pe�tera marelui preot al lui Zamolxe. De ce? Pentru c� � geografia sacr� a antichit��ii se reduce la�Dacia, iar momentele na�terii lui Christos �i a mor�ii lui Iisus sunt legate de o pe�ter� pe�ter� care peste tot este legat� de ini�ierile misterice. Mai mult moartea lui se petrece pe cruce �i are o dimensiune mistic� pronun�at�, cruce care, ne spune Eliade devine Axis Mundi � axa lumii. Numai c� pentru antici, Axa Lumii se afla �n regiunea polului getic, �n Hiperboreea dacic�, �ara lui Zamolxe.

Dacii. Poporul model din predicile lui Isus

Iisus Christos, ini�iatul dac des�var�it se delimita foarte clar de evrei, carora li se adresa numindu-i �Voi evreii� . S� ne oprim acum pu�in asupra Predicii de pe Munte �i a Fericirilor pe care Iisus le-a enun�at atunci �i s� vedem dac� exist� vre-un model viu pentru acestea.

Mai �nt�i sa �ncerc�m s� punem unul l�ng� altul, doua texte sacre: Evanghelia dup� Matei si Herto Valus a antichitatii pelasge. Iata ce spune Iisus �n Predica de pe Munte:

�Ferice de cei s�raci �n duh, c�ci a lor este �mp�r��ia cerurilor!

Ferice de cei care pl�ng, c�ci ei vor fi m�ng�ia�i!

Ferice de cei blanzi, c�ci ei vor mo�teni p�m�ntul!

Ferice de cei care fl�m�nzesc �i �nseteaz� dup� dreptate, c�ci ei vor fi satura�i!

Ferice de cei milostivi, c�ci ei vor g�si mila!

Ferice de cei cu inima curat�, c�ci ei vor vedea pe Dumnezeu!

Ferice de cei �mp�ciuitori, c�ci ei vor fi chema�i fii ai lui Dumnezeu!

Ferice de cei prigoni�i din cauza drept��ii, c�ci a lor este �mp�r��ia Cerurilor!

(Evanghelia dup� Matei, 5:3-10)

S� privim acum comparativ, un text antic numit Herto Valus, care cuprinde �nv���turile preo�ilor zamolxieni catre norod. Textul este versificat:

�Ferici�i cei ce-s cutez�tori

C� a lor este victoria

�n plaiurile cele sfinte

Ferici�i cei ce pl�ng, c� aceia

�n dalbe ceruri s-or m�ng�ia.

Ferici�i cei bl�nzi, c� aceia

Vor mo�teni �ntreg p�m�ntul.

Ferici�i cei care fl�m�zesc

�i �nseteaz� dup� �tiin��,

C� aceia se vor s�tura

�i niciodat� n-or mai r�bda.

Ferici�i aceia care muncesc,

P�m�ntul f�c�ndu-l gradin�,

C� ei vor culege roadele

�n Gr�dinile Cerurilor

Ferici�i vor fi �i cei milostivi

C� aceia se vor m�ntui

Ferici�i cei cura�i �n suflet

C� s-or hr�ni doar cu lumin�

Ferici�i f�c�torii de pace,

C� Fii cerului s-or chema

Ferici�i cei prigoni�i pentru

Dreptate, c� a lor este Raiul.

(Herto Valus, Cartea Secret�; cf. Adrian Bucurescu, Dacia Magic�, Ed. Arhetip, 1999, p. 95 � 96)

��i textul continu� mai departe �n acela�i ton cu fericirile Noului Testament. Acestea erau Legile Belagine, scrise versificat, acelea�i pe care Iisus, le-a �nv��at pe muntele sacru al ge�ilor, Omul, �n pe�tera marelui preot Zamolxe �i pe care apoi le-a transmis iudeilor pentru ai readuce la tradi�ia primordial�, hiperborean�.

Se mai impune o precizare: prima dintre fericirile lui Iisus chiar dac� nu-�i g�se�te paralela �n textul Belaginelor, are o paralel� �n lucrarea lui Herodot, care vorbind despre daci ne lamure�te �i asupra provenien�ei acestor legi �n�l��toare : �Zamolxe (marele preot- n.n)�a cladit o cas� pentru adun�rile b�rba�ilor, �n care �i primea �i �i punea s� benchetuiasca pe frunta�ii ��rii, �nva��ndu-i c� nici el, nici oaspe�ii lui �i nici unul dintre urma�ii acestora nu vor muri, ci vor merge �ntr-un anume loc (�mp�ratia cerurilor, Preidis, Pleroma -n.n), unde vor tr�i pururi �i vor avea parte de toate boga�iile��� (Herodot, Istorii, IV, 95; cf. Trad. Cornel B�rsan, Revan�a Daciei, ed. Obiectiv, Craiova, 1997, p. 50)

Am scris acest articol, poate destul de �ntortocheat �i misterios, �n speran�a c� m�car unii dintre urma�ii ramanilor( fii lui Ra(m), Rama, si R�m), a tracilor �i dacilor liberi s� se trezeasc�, iar ei la randul lor s� trezeasc� �i pe al�ii fac�nd cunoscut� adev�rata istorie a acestui neam str�vechi �i m�re�, dar oropsit de la �nceputurile sale �i p�n� �n prezent.

Vor veni vremuri �i mai bune, dup� vechile profe�ii! S� fi�i siguri de asta! Doamne ajut�!

zamolxe

Bibliografie:

1. Mircea Eliade, Istoria ideilor �i credin�elor religioase, vol II, 1992 ;

2. J. Duquesne, Iisus, Ed. Humanitas, 1995;

3. diacon Gheorghe B�bu�, V�mile V�zduhului, Istoria despre Christos, Documente istorice, Ed. Pelerinul Rom�n, Oradea, 1993;

4. Eugen Delcea �i Paul Laz�r Tonciulescu, Enigmele Terrei. Istoria �ncepe �n Carpa�i, Ed. Obiectiv, Craiova, vol I;

5. N. Densu�ianu, Dacia Preistoric�, Ed. Arhetip, 2002;

6. Adrian Bucurescu, Dacia Magica, Ed. Arhetip,1999;

7. Cornel Barsan, Revan�a Daciei, Ed. Obiectiv, Craiova, 1997.

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

despre triungiul sacru ce stiti?

timpu

Timpul la Sarmizegetusa Regia









Se zice cã poetul rus Serghei Marshak se afla la Londra si, dorind sã afle c�t e ceasul cãci trebuia sã prindã trenul, a �ntrebat grãbit pe un trecãtor: �What is time?� (�n loc de corectul �What time is it?�). La care rãspunsul a venit cu un calm accent britanic: �Dar, bine�nteles, aceasta este o �ntrebare filosoficã. Sunteti sigur cã vreti sã mã �ntrebati pe mine?� G.J. Witrow, care relateazã �nt�mplarea, �ncheie astfel: de fapt �ntelegem perfect ce este timpul at�ta vreme c�t nu ni se cere direct sã si explicãm ce este el.



Animalele, se pare, trãiesc �ntr-un continuu prezent. Doar omul distinge �ntre trecut, prezent si viitor - �probabil ca rezultat al reflectãrii constiente asupra situatiei sale umane�, dupã cum noteazã G.J. Witrow (�The Nature of Time�, Holt, Rinehart and Winston, New York, 1972). Chiar si omul de Neandertahl, precursorul lui homo sapiens, �si �ngropa mortii, cu simtul acut al trecutului. Trebuie sã fii �nsã o minte sofisticatã ca Rousseau, ridicãtorul �n slãvi a nobletei sãlbãticiei, ca sã detesti timpul si sã-ti arunci la gunoi ceasul cum a fãcut-o el!



Vechea civilizatie Maia era cea mai obsedatã de ideia timpului. Ei marcau zilele, lunile, anii, deceniile ca pe niste membri ai unei stafete gonind prin eternitate. O miscare rectilinie a timpului. Dar trebuie oare nemurirea sã fie exprimatã ca o dreaptã infinitã sau poate sã se manifeste ca o miscare ciclicã pe a cãror orbitã intrã si ies existentele individuale? O datã cu trecerea de la pãstorit la agriculturã, de la Abel la Cain, omul a �nceput sã dea atentie mai mare ciclicitãtii naturii.



Asa ajungem la daco-geti. Erau �nemuritori� asa cum frumos spune Constantin Virgil Gheorghiu la �nceputul cãrtii sale, �Tatãl meu, preotul care s-a urcat la cer�. Deci �ntelegeau miscarea rectilinie a Universului real si metafizic. Dar inserau totodatã timpul vietii lor �n ciclicitatea infinitã a naturii, cãci ei erau si agricultori. Cultivau gr�ul (ostasii lui Alexandru cel Mare, �n expeditia lor �mpotriva getilor �n anul 335 �.e.n., au trebuit sã-si facã drum prin lanuri cu lancea), desi nu abandonaserã total cresterea animalelor. Cresteau cai (caii getici au fost folositi de macedoneni �pentru �mbunãtãtirea rasei� lor cabaline, ad genus faciendum) si vaci (�strãmosii nostri beau mult lapte� - C.C. Giurescu, D.C. Giurescu: Istoria Rom�nilor, Ed. Stiintificã, 1974). �n acelasi timp beau si mult vin (ceea ce l-a �ngrijorat pe Burebista). Viticultura, asa cum vom vedea �ntr-una din descifrãrile calendarului de la Sarmisegetuza Regia, a �ntãrit si ea rolul ritmicitãtii ciclice �n viata omului (calendarul se bazeazã tocmai pe lunile perioadei de vegetatie a viei din primãvarã p�nã �n toamnã, din echinoctiu �n echinoctiu).



Aceastã fascinantã si profundã filosofie a culturii geto-dacice pentru cele douã fatete interactive ale timpului (al omului, numãr�ndu-si zilele, si al zeului, cu mãsura infinitului), aminteste foarte bine de religii majore cum este crestinismul. Dupã cum noteazã Mircea Eliade �n �Istoria Credintelor si Ideilor Religioase�, dacii credeau �n �dualitatea fundamentalã a omului si, totodatã �n posibilitatea unei postexistente pur spirituale, consecintã a divinizãrii� Numerosi autori antici explicau curajul exceptional al tracilor �n lupte [tocmai] prin convingerile lor eshatologice�.



Deci regele se poate adresa astfel vitejilor sãi: �De-ar curge s�ngele p�rãu,/ Nebiruit e bratul tãu/ C�nd mortii-n fatã nu tresari!/ Si �nsuti tie-un zeu �ti pari/ C�nd r�zi de ce se tem mai rãu/ Dusmanii tãi cei tari� (George Cosbuc: Decebal cãtre popor). Iar viteazul, murind, sopteste cu aprindere cãtre Zamolxe: �Sã simt cã de suflarea-Ti suflarea mea se curmã/ Si-n stingerea eternã dispar fãrã de urmã!� (Mihai Eminescu: Rugãciunea unui dac).



Herodot afirma �n secolul V cã tracii constituie poporul cel mai numeros dupã inzi. �Grecii recunoscuserã destul de devreme originalitatea si forta religiozitãtii trace. Diverse traditii localizau �n Tracia sau �n Frigia originea miscãrii dionisiace si o mare parte a mitologiei [lor] despre Orfeu� (Mircea Eliade, Istoria Credintelor si Ideilor Religioase). Regii se considerau, �n termenii grecesti, cobor�tori din Hermes, zeitate solarã. Nenumãratele prezente ale �Eroului Cavaler� cum �l numeste Eliade (sau �Cavalerului Trac�, cum �l numesc majoritatea), fac parte din acelasi context de venerare - a lui Apollo. Traditia greacã socotea Tracia ca tara lui Ares, dar Eliade crede cã Ares (zeul rãzboiului la greci) ar fi fost la traci mai �nt�i �un zeu al cerului, devenit apoi un zeu al furtunii si al rãzboiului�.



Sãpãturile arheologice au fost �ncepute �n muntii Orãstiei, dupã anul 1920, de cãtre D.M. Teodorescu si au fost continuate de cãtre Constantin si Hadrian Daicoviciu, care au publicat rezultatele �n cartea lor, �Dacia de la Burebista la cucerirea romanã� (Ed. Dacia, 1971). Astfel au fost studiate cu amãnuntime sanctuarele de la Costesti si Sarmisegetuza si partial alte sanctuare, precum acelea de la Blidaru, Piatra Rosie si Fetele Albe.



Simbolismul acestor sanctuare este, cum subliniazã Mircea Eliade �n mai multe r�nduri, un simbolism celestic, urano-solar. Deoarece, asa cum noteazã Eliade (Images and symbols. Princeton University Press, New Jersey, 1991), �simbolul, mitul si imaginea constituie substanta �nsãsi a vietii spirituale�, monumentele de la Sarmisegetuza Regia si Costesti �ncorporeazã �n mod evident �n ele toate aceste trei elemente, al cãror cod urmeazã a fi descifrat. �n acest sens vorbeste si Vasile Lovinescu �n binecunoscutul sãu eseu �O icoanã crestinã pe Columna Traianã�, �nglob�nd hermeneutica sacrã a geto-dacilor cu cea celticã (Stonehenge) �ntr-un monoteism european de �naltã facturã care continuã sã intrige g�ndirea de astãzi (�quelques unes des plus sombres �nigmes du monde moderne� - citat din Ren� Gu�non).



Dupã istoricul Iordanes, Deceneu i-a initiat pe daci �n secretele astronomiei (planetele zodiacale, cele 346 stele ale cerului, mersul soarelui si lunii), pe l�ngã fizicã (pentru convietuirea �n armonie cu legile naturii), moralitate, logicã si cunostinte practice (Mircea Eliade: Zalmoxis, the Vanishing God, University of Chicago Press, 1972).



La Sarmisegetuza Regia au fost identificate patru sanctuare rectangulare (cu c�teva siruri paralele de coloane), douã sanctuare circulare si un disc solar. Ele par sã ilustreze tocmai functionalitatea acestor �nvãtãturi privind filosofia timpului cuprinsã sacerdotal si laic �n termeni astronomici si calendaristici. Sanctuarul mare circular (V) este constituit din trei cercuri si are �n centru o formatiune �n formã de potcoavã. Cercul exterior cuprinde 104 blocuri de andezit. Al doilea cerc, lipit de primul, cuprinde 180 st�lpi grupati �n 30 grupuri a c�te sase st�lpi, grupurile fiind despãrtite prin blocuri. Al treilea cerc cuprinde 82 st�lpi de lemn (de fapt 68 st�lpi si 14 plãci ce ar putea constitui baza unei a doua categorii de st�lpi) si patru praguri asezate diametral opus (drept capetele a douã axe perpendiculare). Potcoava sanctuarului, ca o elipsã tãiatã cu un mic arc la bazã la douã treimi din lungimea ei, este formatã din 34 st�lpi si douã praguri asezate fatã �n fatã. Axa micã a elipsei (lãtimea) potcoavei este egalã cu diametrul discului solar. Sanctuarul mic circular (VI) are 101 st�lpi si 13 lespezi despãrtitoare.



Invitãm cititorii la parcurgerea unor ipoteze si demonstratii, �nc�ntãtoare ca travaliu al mintii (dupã un oarecare efort de ingerare a elementelor tehnice), si impresionante pentru forta civilizatiei geto-dacice pe care o relevã. Dupã cum noteazã cercetãtorul Ioan Rodean, �ntr-o entuziastã si foarte documentatã carte, poate uneori usor fantezistã dar nu lipsitã de numeroase idei pasionante si curajoase (Enigmele pietrelor de la Sarmisegetuza, Ed. Albatros, 1984), un prim element care frapeazã este folosirea formulei �triunghiului sacru�. Aceastã formulã veche din mileniul II i.e.n., inclusã �n constructiile sacre la egipteni, indieni, caldeeni, greci si druizi, si teoretizatã de Pitagora (suma pãtratelor catetelor unui triunghi dreptunghic este egalã cu pãtratul ipotenuzei), a fost de obicei utilizatã pentru trasarea unghiului drept, prin mãsurarea de laturi de 3, 4 si 5 sau de 9, 12 si 15 (cãci 32 + 42 = 52 si 92 + 122 = 152). Numerele triunghiului sacru au fost ulterior �ncorporate si �n alte constructii, precum catedralele evului mediu. Triunghiul sacru este prezent �n Sanctuarul Mare pentru formarea unghiului drept al celor douã axe nord-sud si est-vest (raza celui de al treilea cerc, interior, este 9 iar raza primului cerc, exterior, este 12), precum si pentru constructia elipsei potcoavei.



�n parantezã fie spus, formula triunghiului sacru, o caracteristicã permanentã a vechilor civilizatii, a pãrut unor cercetãtori entuziasti sã o gãseascã neasteptat �n multe alte locuri ca o confirmare a nivelului ridicat de cunostinte ale geto-dacilor. Astfel, de pildã, folosind datele lui Andrei Vartic (Magistralele tehnologice ale civilizatiei dacice, Ed. Basarabia, Chisinãu, 1998) si unind v�rful Omu (poate muntele sacru Kogaion av�nd pe platou st�nca Sfinxului) cu Sona (locul cu nume de rezonante vedice, de l�ngã Fãgãras, al piramidelor de pãm�nt) si cu cetatea dacicã de la Racos, ei obtin pe hartã un triunghi dreptunghic cu v�rful de 90o �n Sona. De dragul acuratetei trebuie totusi mentionat cã Giurescu situeazã muntele Cogheonul �ntre muntii Oslea, Godeanu, Tarcu si Retezat, identific�ndu-l cu actualul munte Gugu (Giurescu, op.cit.).



Proportiile ideale ale corpului omenesc la greci respectau rapoartele de 8/5 si 10/6 sau, simplificat, 5/3 (�nãltimea totalã a individului/�nãltimea p�nã la ombilic), conform lui Matila C. Ghyka citat de Ioan Rodean. Formatul potcoavei (numitã de autor �potcoava soarelui�) contine toate aceste rapoarte: 8/5 �ntre distanta focarelor elipsei si semiaxa mare, 10/6 �ntre axa mare si axa micã a elipsei, precum si 5/3 �ntre semiaxa mare si semiaxa micã. Aceastã constatare aseazã Sarmisegetuza pe linia civilizatiilor egiptene si grecesti (raportul 8/5 este arhiprezent �n Marea Piramidã a lui Keops). Potcoava nu constituie o elipsã completã pentru a pãstra o formã capabilã sã orienteze totul pe nord-sud si sã �ndeplineascã si alte functionalitãti, cum este de pildã cea a umbrelor care marcheazã, prin lungimea lor, timpul astronomic al anului.



Numerele 6 si 10 constituie, �n conceptia lui Ioan Rodean, numere fundamentale pentru constructiile antichitãtii. Numãrul sase cheamã �n memorie hexametrul, mãsura versului homeric care exprimã poetic �nsãsi intimitatea fiziologicã a corpului uman (o inspiratie, douã pulsatii cardiace, o expiratie, douã pulsatii cardiace): o silabã accentuatã, douã neaccentuate, una accentuatã, douã neaccentuate.

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

La egipteni anul avea douãsprezece luni iar luna avea 30 zile �mpãrtite �n trei sãptãm�ni a zece zile fiecare (�decade� �n limbajul grecilor). Aceste decade ar corespunde, dupã Ioan Rodean, unui decan (10o din ecliptica potcoavei). �n ipoteza cã acele douã praguri de piatrã din cuprinsul potcoavei ar putea fi adãugate ca numãr celor 34 st�lpi ai ei, ar rezulta numãrul total de 36, ceea ce ar marca cele 36 sãptãm�ni dintr-un an dac, �n concordantã cu calendarul egiptean. Astfel se presupune cã potcoava �poate fi definitã ca altar al soarelui�, deoarece reflectã simbolic perioada unui an (36 sãptãm�ni calendaristice a zece zile fiecare si 36 decani ai traiectoriei soarelui). Dupã cum vom vedea mai jos existã si alte ipoteze despre numãrul de sãptãm�ni �n an si numãrul de zile �ntr-o sãptãm�na. Faptul acesta nu infirmã �nsã valoarea comentariilor si nici nu diminueazã respectul pentru nivelul civilizatiei geto-dacice, chiar dacã o serie de lucruri despre civilizatia geto-dacã rãm�n �ncã enigmatice cum se �nt�mplã, de altfel, cu toate celelalte civilizatii ale antichitãtii.

�n templul egiptean Hathor din Dendera, expus la Muzeul de egiptologie din Paris, planetele Marte, Mercur, Jupiter, Venus si Saturn, ar fi reprezentate dupã Ioan Rodean de cinci pribegi care �nconjoarã cercul zodiacal. Numãrul lor se �nscrie ca un pentagon zodiacal �n cercul exterior al Sanctuarului mare descris de cei 180 st�lpi, dispusi �n 30 grupãri a c�te sase st�lpi. Astfel fiecãrei laturi a pentagonului, corespunz�nd unei planete, �i revin sase grupãri a c�te sase st�lpi, adicã 36 st�lpi, tot at�tia c�ti decani contine anul (un st�lp ar fi egal cu zece zile ale sãptãm�nii). Posibilitatea ipoteticã de trasare a pentagonului planetar ar sugera functionalitatea unei periodicitãti de cinci ani. Interesant de adãugat cã �singurul corp geometric regulat ce se poate obtine� �n spatiu, folosind numãrul de laturi 5, �este un dodecaedru cu fete pentagonale�, adicã tocmai simbolul platonic (citat �n �Timeus�) al cosmosului. Ideia este prezentã si �n conformatia oului din Delfi (acel omphalos, o piatrã legendarã, poate meteoricã, �mbrãcatã �ntr-un nãvod de meridiane si paralele numit agrenon, care imagina Universul si marca Delphi drept localitatea centralã, ombilicalã, a acestuia din urmã, n.n.). Despre oul din Delphi Plutarh comenta cã nu �nt�mplãtor �Universul, panta, poartã acelasi nume ca si numãrul cinci, pente (Ioan Rodean, op.cit.). Sã adãugãm cã numãrul 5 era important la daci cãci, asa cum noteazã istoricul Constantin Giurescu, ei respectau, cu filosofia �mbinãrii timpului de toate zilele cu cel al universului, o ciclicitate de cinci ani pentru �trimiterea� c�te unui sol la Zalmoxis �ca sã-i spunã durerile si nevoile lor�.

�Ca si celtii, sacerdotii si ascetii traci si geto-daci nu se �ncredintau scrierii. Putinul pe care �l stim despre mitologia, teologia si riturile lor ne-a fost transmis prin autorii greci si latini, adicã printr-o interpretatio graeca si latina�, remarcã Mircea Eliade (Istoria credintelor si ideilor religioase. Ed. Stiintificã, 1992). Deci chiar si ce ni s-a transmis relatat despre ei a fost printr-o interpretare, o modalitate supusã inevitabil erorilor subiective. De aceea toate �ncercãrile de decriptare a monumentelor sacre sunt binevenite cãci, prin verificarea si reverificarea solutiilor lor, pot conduce la �ntelegerea tot mai corectã a civilizatiei geto-dacice care, �n mod cert, prin similitudinile constructive, atestã o forta de cunoastere tot at�t de mare ca si a altor importante civilizatii antice si preantice.

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Desigur �n acest sistem pe care-l forma Sanctuarul cu rol calendaristic, astronomic si de templu, ansamblul de lumini si umbre constituia instrumentul principal de observatie si lucru. Foarte legitim este comentariul lui Ioan Rodean despre amplasarea pragurilor de pe cercul interior si de pe elipsa incompletã a potcoavei, �n linie dreaptã pe axa est-vest, �ntrerup�nd succesiunea st�lpilor. Ele formeazã un culoar �n multitudinea de st�lpi care lasã sã intre nestingheritã lumina soarelui, transversal prin potcoavã aproape de baza ei, exact �n dimineata echinoctiului de primãvarã si toamnã (c�nd declinatia soarelui va fi 0o, traiectoria lui intersect�nd ecuatorul ceresc). Tot astfel functioneazã si culoarul format de pragurile de pe axa nord-sud, dispuse pe acelasi cerc interior; acest culoar lasã sã treacã lumina de amiazã, de la sud, longitudinal prin mijlocul potcoavei spre v�rful ei, la vremea echinoctiilor si solstitiilor.

Hadrian Daicoviciu estimeazã �nãltimea st�lpilor dupã lungimea segmentului care s-a pãstrat �n pãm�nt. Din datele lui rezultã cã �nãltimea st�lpilor potcoavei era mai micã dec�t cea a cercului interior, fapt important �n calcularea lungimii umbrelor. Ioan Rodean porneste �n ipoteza sa de la ideia numãrului de sase, folosind ca element de referintã �soarele de piatrã�, al cãrui diametru ar mãsura sase unitãti de mãsura. Folosind aceastã unitate de mãsura si estimatiile lui Daicoviciu, precum si cunosc�nd unghiul umbrei fãcut de razele soarelui la latitudinea geograficã a Grãdistei Muncelului se poate calcula lungimea umbrei la amiazã (c�nd soarele este la punctul maxim pe boltã): douã umbre medii (3,07 unitãti) la echinoctii, una scurtã la solstitiul de varã (1,28 unitãti) si una foarte lungã la solstitiul de iarnã (8,55 unitãti).

Vechii locuitori geto-daci stiau precis c�nd se aflau la echinoctiu cãci, la amiazã, umbra st�lpilor de la capetele arcului mic de la baza potcoavei atingea exact marginea celor doi st�lpi de la capetele arcului mare de la v�rful potcoavei. Pentru verificare, ei priveau la umbra st�lpului din capãtul axei nord-sud al cercului interior: ea avea dimensiunea exactã a distantei de la acest st�lp p�nã la st�lpul omolog de pe aceeasi axã dar de pe cercul exterior. La solstitiul de iarnã, la amiazã, umbra st�lpului din mijlocul arcului de la baza potcoavei atingea exact st�lpul din v�rful potcoavei de pe axa nord-sud. Pentru edificare, geto-dacii verificau, de data aceasta, umbra a �nsusi st�lpului din v�rful potcoavei: ea atingea perfect circumferinta cercului exterior la punctul de intersectie cu axa nord-sud. Acest sistem precis, care �nsã presupunea o bunã cunoastere a unor coduri matematice, lucru impresionant la civilizatia geto-dacã, este confirmat de functionalitatea astronomicã a acestui joc de umbre la sanctuarul rectangular de la Costesti, unde st�lpii aveau exact aceeasi �nãltime ca a st�lpilor potcoavei sanctuarului de la Grãdistea (Sarmisegetuza Regia).

Vechile obiceiuri ale poporului rom�n au conservat ceva din acest respect si observatie a luminii, marc�nd prin momentul Cãlusarilor lumina de primãvara de la echinoctiu si prin obiceiul de �S�nziene� lumina maximã a solstitiului de varã. �ncã un amãnunt subliniat de Ioan Rodean: ��n culturile arhaice de vitã indo-europeanã, Anul Nou corespundea echinoctiului de primãvara�.

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

999

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Cartile lui Vasile Lovinescu :
* Al patrulea hagial�c (Ed. Cartea Rom�neasc�, Bucure�ti, 1981; edi�ia a II-a, Ed. Rosmarin, Bucure�ti, 1996)
* Creang� �i Creanga de Aur (Ed. Cartea Rom�neasc�, 1989; edi�ia a II-a integral�, Ed. Rosmarin, Bucure�ti, 1996)
* Monarhul ascuns (Ed. Institutul European, Ia�i, 1992; edi�ia a II-a, Ed. Institutul European, Ia�i, 1999
* Incanta�ia s�ngelui (Ed. Institutul European, Ia�i, 1993; edi�ia a II-a, Ed. Institutul European, Ia�i, 1999
* Mitul sf�iat (Ed. Institutul European, Ia�i, 1993; edi�ia a II-a, Ed. Institutul European, Ia�i, 1999
* Interpretarea esoteric� a unor basme �i balade populare rom�ne�ti (Ed. Cartea Rom�neasc�, Bucure�ti, 1994; edi�ia a II-a, Ed. Cartea Rom�neasc�, Bucure�ti, 2000)
* Jurnal Alchimic (Ed. Institutul European, Ia�i, 1994; edi�ia a II-a, Ed. Institutul European, Ia�i, 1999)
* Steaua f�r� nume (Ed. Rosmarin, Bucure�ti, 1994)
* Dacia hiperborean� (Ed. Rosmarin, Bucure�ti, 1994; edi�ia a II-a, Ed. Rosmarin, Bucure�ti, 1996)
* Scrisori crepusculare (Ed. Rosmarin, Bucure�ti, 1995)
* O icoan� cre�tin� pe Columna Traiana (Ed. Cartea Rom�neasc�, Bucure�ti, 1996)
* �nsemn�ri ini�iatice (Ed. Rosmarin, Bucure�ti, 1997)
* Medita�ii, simboluri, rituri (Ed. Rosmarin, Bucure�ti, 1997)
Revista " Dacia Magazin " , redactor Napoleon Savescu
Napoleon Savescu , cartea " Calatorie in Dacia , Tara Zeilor "
Paul Lazar Tonciulescu " De la Tartaria in Tara Luanei "
Nicolae Miulescu " Dacksha - Tara Zeilor "

testamentul dacilor testamentul dacilor

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

pt.toti cei care vor sa afle adevarul despre decembrie '89 si cele petrecute in inchisoarea jilava,fapte,relatari si marturii:Radu Portocal�, Autopsie du coup d'Etat roumain, 1990, Ed. Calmann-L�vy, Paris, Fran�a

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost