FMI si-a dat "acordul". Ce ne asteapta?

Fondul Monetar International (FMI) nu este inflexibil in ceea ce priveste tinta de deficit bugetar, dar marimea deficitului Romaniei este limitata de finantarile pe care poate sa le atraga de pe pietele internationale.

"As spune ca nu suntem inflexibili privind tinta de deficit. (...) Marimea deficitului pe care poate sa il aiba Romania este limitata de cantitatea de bani pe care altii sunt dispusi sa ii imprumute pentru a finanta acest deficit. Daca pietele din lume nu sunt dispuse sa iti imprumute bani suplimentari, atunci nu poti avea un deficit mai mare, pentru ca nu ai bani sa il platesti. La fel, daca eu, in orasul meu natal, vreau sa cheltuiesc mai multi bani decat castig, trebuie sa ma duc la banca sa ii imprumut. Daca nicio banca nu vrea sa-mi imprumute, atunci trebuie sa imi ajustez cheltuielile sau veniturile", a aratat Franks, scrie MEDIAFAX.

El a adaugat ca guvernele se confrunta cu astfel de probleme pe timp de criza financiara.

"Romania este intr-o situatie, iese din cea mai grava criza economica mondiala din decenii, intr-o pozitie in care este limitata de ceea ce poate imprumuta pe pietele internationale si locale", a mai spus Franks.

Romania si FMI au convenit pentru anul viitor asupra unui deficit bugetar de 4,4% din PIB, fata de 6,8% in acest an.

Arieratele cumulate ale primelor zece companii de stat care inregistreaza pierderi se ridica la 7 miliarde lei, inclusiv restante privind obligatiile bugetare, in timp ce arieratele pe bugetul consolidat depasesc un miliard de lei.

"Nu stiu cele mai recente date, dar as estima ca arieratele bugetului general consolidat sa fie acum in jur de un miliard acum. Arieratele a 10 companii, cu cele mai mari pierderi, totalizeaza cu aproximatie 7 miliarde de lei. Este o problema cu adevarat mare prin comparatie cu cea a guvernului. Unele dintre arieratele companiilor sunt catre Guvern, deci Guvernul isi datoreaza bani. Situatia ilustreaza magnitudinea problemei cu care ne confruntam si de ce este o chesiune atat de importanta pentru noi", a spus Franks.

Seful misiunii FMI a evitat sa precizeze ce suma trebuie sa achite autoritatile din arierate pentru a fi eliberata urmatoarea transa din acordul stand-by.

"Inainte de plata ultimei transa (din septembrie - n.r.), arieratele bugetului general erau de circa doua miliarde de lei, atat de la autoritatile centrale, cat si de la cele locale. Am cerut autoritatilor centrale sa plateasca partea lor si sa se mentina la zero pentru restul programului si s-au angajat ca asa vor face. Dar nu am cerut acelasi lucru si autoritatilor locale pentru ca exista inca probleme cu controlul financiar, care vor fi rezolvate prin noua lege, care va intra in vigoare in 2011. In consecinta, amanam", a spus Franks.

Oficialul FMI a spus ca la inceputul programului nu avea date privind arieratele, pentru ca nu exista un sistem, iar o realizare importanta a acordului o reprezinta tocmai sistemul conceput impreuna cu Ministerul Finantelor si alte ministere, care sa poata masura datoriile celor mai mari companii.

Anul 2010 se va incheia cu un bilant al economiei cu o crestere negativa de -2%, desi seful misiunii de evaluare a FMI, Jeffrey Franks,  a previzualizat ca revenirea va incepe chiar de la sfarsitul acestui an, pentru ca in 2011 PIB sa inregistreze un avans real de 1,5%.

• Economie pe plus in 2011: Intre conditii si sacrificii

"Apreciem ca spre sfarsitul acestui an cresterea va incepe situandu-se la un nivel de -2% in 2010, inainte de a ajunge la 1,5% anul viitor", a spus Franks.

• Ministrul Economiei: Din 1 ianuarie, cresterea economica va fi resimtita

Insa, pentru a creste economia cu 3,5  puncte procentuale, tara noastra se va confrunta cu o serie de noi conditii aplicabile in termen scurt si mediu.

• In aceeasi coferinta de presa sustinuta la sediul BNR , FMI si Comisia Europeana insista pentru modificarea OUG 50/2010 privind creditele populatiei, pentru a asigura un echilibru intre banci si consumatori, dar evita sa prezinte in clar daca aceasta este o conditionalitate stricta pentru eliberarea urmatoarei transe.

"Ne intereseaza ca populatia sa fie protejata dar vrem sa ne asiguram si ca nu existe ceva care sa pericliteze stabilitatea financiara. Sunt optimist ca vom gasi o solutie care respecta ambele obiective (...) Vrem sa ne asiguram ca am respectat acest echilibru pentru continuarea programului ", a raspuns Franks, intrebat daca modificarea OUG 50/2010 reprezinta o conditionalitate pentru eliberarea urmatoarei transe.

Directorul de tara pentru Romania al Comisiei Europene, Istvan Szekely, a aratat ca institutia intelege nevoia de protectie in plus a consumatoprilor, in special in domeniul financiar bancar, dar trebuie sa se asigure si ca sistemul bancar este solid, iasr legislatia europeana este respectata.

• [VIDEO] FMI a ajuns la un acord cu Guvernul: Care este verdictul?

Szekely a punctat ca singura institutie cu rol de suspendare sau limitare a activitatii unei banci este Banca Nationala a Romaniei, iar astfel de proceduri n-ar trebuie sa poata fi deschise de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor.

Surse oficiale au declarat duminica pentru MEDIAFAX ca negocierile cu FMI au intrat in impas, in principal din cauza conditiei de modificare a OUG 50 privind creditele populatiei, astfel ca vizita misiunii s-ar putea prelungi si nu este exclusa suspendarea acordului.

FMI a propus ca preconditionalitate in draftul privind scrisoarea suplimentara de intentie modificarea OUG 50/2010 prin eliminarea in totalitate a aplicarii prevederilor la contractele aflate in derulare.

Partea romana considera ca orice divergenta privind legislatia nationala si reglementarile europene se rezolva la nivel institutional in cadrul Tratatului UE, si nu trebuie sa faca obiectul unui acord de finantare.

Guvernul a atras atentia si ca OUG 50/2010 se afla in procedura de aprobare in Parlament, iar amendamentele depuse prin partidele de coalitie nu au fost avute in vedere de misiune, desi propun solutii mult mai echilibrate pentru banci, au afirmat sursele.

• Intr-o alta ordine de idei, schimbarile constante in sistemul de taxe nu sunt productive, mai ales dupa ce au fost luate masuri dure, a mai notat Franks, care recomanda Guvernului sa nu modifice substantial taxele in urmatorii doi ani, pentru a asigura stabilitate pentru afaceri si consum.

FMI recomanda Guvernului sa nu modifice subtantial sistemul de taxe in urmatorii doi ani (Imagine: Daniel Mihailescu/Mediafax Foto)

"Dupa cum am mentionat, modificarile constante in structura de taxe nu sunt productive si recomandam puternic autoritatilor sa mentina stabilitatea, mai ales dupa ce au fost adoptate masuri foarte dure", a spus Franks.

Seful misiunii FMI a aratat ca, astfel, ar putea fi asigurata o stabilitate, atat pentru consumatori, cat si pentru mediul de afaceri.

"Vrem stabilitate in sistemul de taxe si stabilitate pe partea de cheltuieli", a mai spus Franks.

Legea salarizarii in sectorul bugetar, aprobarea bugetului pe 2011 si reforma pensiilor sunt alte conditionalitati care amana in luna ianuarie eliberarea urmatoarei transe de la FMI, programate initial pentru mijlocul lunii decembrie.

"Una dintre conditionalitati este, de exemplu, aprobarea partii a doua a legii salarizarii unice. Vrem sa fim de acord cu autoritatile si sa aprobam bugetul pentru 2011. Autoritatile au spus ca bugetul poate fi aprobat la finalul lunii decembrie si, atunci, vom merge la board in ianuarie pentru a avea timp sa aprobe Guvernul", a declarat seful misiunii FMI de evaluare, Jeffrey Franks.

• Intreprinderile de stat monitorizate au inregistrat pierderi in crestere iar FMI si CE recomanda ca solutie privatizarea sau lichidarea acestor companii, a declarat seful misiunii de evaluare a acordului stand-by, Jeffrey Franks, conform MEDIAFAX.

"In domeniul in care evolutiile au constituit o dezamagire este cel ce tine de imbunatatirea performanetelor intreprinderilor de stat. Multe dintre acestea inca inregistreaza pierderi foarte mari si acumuleaza arierate existand putine perspective de remediere. Rezolvarea va impune o abordare mai cuprinzatoare, care sa cuprinda privatizarea sau lichidarea acestora", a spus Franks.

• Salariului minim este un alt subiect atins de seful delegatiei FMI. Decizia finala privind stabilirea nivelului salariului minim va fi luata dupa ce Guvernul va discuta cu partenerii sociali, patronate si sindicate, a declarat seful misiunii FMI in Romania, Jeffrey Franks.

"Guvernul vrea sa aiba un dialog social cu partenerii inainte de a lua o decizie finala privind nivelul salariului minim si respectam asta. Dupa ce vor ajunge la un acord, vor discuta si cu noi, iar apoi vom lua impreuna o decizie privind nivelul salariului minim", a spus Franks, conform MEDIAFAX.

Liderii coalitiei au propus FMI cresterea salariului minim de la 600 la 700 de lei. Expertii FMI au transmis insa Guvernului ca nu poate accepta pentru anul viitor o crestere a salariului minim mai mare de 650 lei, potrivit unor surse participante la discutii.

Anterior, seful misiunii FMI in Romania, Jeffrey Franks, a declarat ca o eventuala majorare a salariului minim trebuie evaluata, intrucat aceasta ar putea avea efecte daunatoare pentru economie.