CCR: Revine legiuitorului sarcina de a reglementa valoarea pagubei si gravitatea vatamarii rezultate din abuz in serviciu

CCR reitereaza astfel considerentele din decizia 405/2016, precizand ca reglementarea valorii pagubei si gravitatea vatamarii rezultate din comiterea faptei de abuz in serviciu este necesara pentru delimitarea raspunderii penale de celelalte forme de raspundere juridica.

”Referitor la criticile formulate cu privire la lipsa unui prag valoric sau a intensitatii vatamarii rezultate din comiterea faptei, Curtea a reiterat considerentele Deciziei nr.405 din 15 iunie 2016, prin care a subliniat ca revine legiuitorului sarcina de a reglementa valoarea pagubei si gravitatea vatamarii rezultate din comiterea faptei de ”abuz in serviciu”, cu aplicarea principiului "ultima ratio", astfel cum acesta a fost dezvoltat in doctrina si jurisprudenta (inclusiv cea a Curtii Constitutionale), aceste circumstantieri fiind necesare delimitarii raspunderii penale de celelalte forme de raspundere juridica. Totodata, Curtea a retinut ca, data fiind natura omisiunii legislative relevate, instanta constitutionala nu are competenta de a complini acest viciu normativ, intrucat si-ar depasi atributiile legale, actionand in sfera de competenta a legiuitorului primar sau delegat, aceasta fiind singura autoritate care are obligatia de a reglementa pragul valoric sau intensitatea vatamarii rezultate din comiterea faptei in cuprinsul normelor penale referitoare la infractiunea de abuz in serviciu”, se arata in comunicatul de presa transmis de Curtea Constitutionala.

De asemenea, judecatorii constitutionali precizeaza, la fel ca in decizia 405/2016, ca ” dispozitiile art. 246 din Codul penal din 1969 si ale art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constitutionale in masura in care prin sintagma "indeplineste in mod defectuos" din cuprinsul acestora se intelege "indeplineste prin incalcarea legii".

In ceea ce priveste respingerea exceptiei ridicata impotriva articolului 13 indice 2 din legea 78/2000, Curtea Constitutionala explica faptul ca infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice prevazuta acolo reprezinta ”o infractiune asimilata celor de coruptie, prin modul in care a fost incriminata constituind o forma speciala a infractiunii de abuz in serviciu”.

Cazul Bombonica Prodana

Citeste si:

Florin Cîţu, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, acuzaţi de abuz în...

Bombonica Prodana a depus, in 2 martie, o cerere de sesizare a Curtii Constitutionale privind definitia abuzului in serviciu pe doua aspecte. Unul dintre aspecte a vizat neclaritatea sintagmei “indeplineste in mod defectuos" daca nu exista stabilit un prag minim valoric pentru ca o infractiune sa fie definita ca abuz in serviciu.

Procurorul DNA s-a opus acestei cereri si a aratat ca judecatorii Curtii Constitutionale s-au mai pronuntat in trecut pe spete similare.

Avocatii Bombonicai Prodana au aratat, in cererea de sesizare a Curtii Constitutionale, ca pentru a pune sub acuzare o persoana pentru abuz in serviciu, trebuie sa existe un prag minim al pagubei, apreciind ca incriminarea faptei fara raportare la un prejudiciu, cum este este prevazut in prezent in lege, ar fi neconstitutionala.

Decizia Curtii Constitutionale a fost luata cu majoritate de voturi.

Citeste si:

Schimbări pentru șoferi: „Amiabila” în caz de accident se va face...

Despre autor:

Clara Vacaru

Clara Văcaru a revenit in echipa 9am in anul 2022, după o pauză de doi ani. Pasionată de știri de când se știe, a terminat Facultatea de Jurnalism și lucrează în presă de peste 10 ani.
Crede cu tărie că “informația este putere” și visează ca, în viitor, să aibă o afacere în domeniul educației.

Mai multe