Marin Filot, fost sofer al santierului Dunare – Bucuresti: „Era cale ferata aicea, tot. Macarale... Ca venise si macarale! Ca zicea ca vine de la Dunare, pana aici. Si descarca, incarca in vagoane si duce in tara! Acum, nimic! S-a ales praful de tot!”

Impreuna cu nea Marin, intre 1986 si 1989, a lucrat la amenajarea portului 1 Decembrie si Costel Dinu. Era un tanar gestionar, cu aspiratii de navigator... amator.

Costel Dinu, fost gestionar al santierului Dunare – Bucuresti: „La timpul ala, ca eram tineri, si ne faceam ideea sa ne cumparam... nu iahturi, ca nu ne permiteam noi. Sa ne cumparam o barca d-asta cu motor. Da, sa ne ducem in delta, sa ne ducem in...”

In ultimii ani ai comunismului, locul napadit astazi de gunoaie si stuf era un imens furnicar. De oameni si de utilaje. Peisajul a ramas in fotografii. Si-n amintirile lui Costel, si-n amintirile lui nea Marin, si-ale miilor de romani adusi la lucru, cu voie sau fara de voie.

In vara lui 1989, lucrarile au fost sistate fara explicatii. Muncitorii au fost retrasi. Au ramas utilajele fixe. Dar la inceputul anilor 1990, au inceput sa dispara. Si locomotive, si dale, si fier, si baraci, chiar si macaralele, scrie Digi24.

Citeste si:

Gabriela Firea, primarul general al Capitalei: „Pregatim acum un studiu de fezabilitate, de fapt, o updatare a vechiului studiu de fezabilitate in ceea ce priveste un proiect controversat, dar extrem de important, inceput in perioada comunista, dar care a fost demarat tot cu banii romanilor. Ma refer la proiectul canalul Dunare-Bucuresti.”

Petre Gheorghe, primarul localitatii 1 Decembrie: „Vom beneficia, pe langa relocarea multor societati care vor avea activitate aici in port, de locuri de munca pentru tinerii din localitatea noastra!”

Conform proiectului, prin amenajarea cursului inferior al raului Arges, canalul trebuie sa lege Capitala de Dunare in zona portului Oltenita. Conform specialistilor, pe canalul Dunare - Bucuresti ar fi transportate anual peste 20 de milioane de tone de marfa.

Apa ar asigura irigarea tuturor culturilor agricole din centrul Baraganului, iar datorita indiguirii, 30.000 de hectare de teren agricol si peste 6.000 de gospadarii ar fi ferite de inundatii.