In vreme de pace, adaposturile antiatomice si antiaeriene sunt absolut inutile. In vreme de turbulente insa, ele fac diferenta intre viata si moarte. Inainte de Primul Razboi Mondial, Bucurestiul era pe lista atacurilor iminente, motiv pentru care autoritatile au construit primele buncare. Inainte de al doilea Razboi Mondial, acestea au fost perfectionate. In perioada comunista, numarul lor a crescut, dar apoi au fost lasate in paragina. In acest moment, jumatate dintre adaposturile din Capitala sunt compromise, conform imopedia.ro.

In Bucuresti exista 4.000 de locuri unde se pot refugia oamenii

In acest moment, in Bucuresti exista peste 4.000 de adaposturi antiatomice si antiaeriene. Cu toate acestea, aproape nimeni nu stie unde sunt, cand si cum pot sa le utilizeze. Nu exista experti care sa pregateasca populatia pentru asemenea situatii, nu exista interes pentru pastrarea lor in stare de functionare si nu se aloca fondurile necesare pentru acelasi lucru.

Aproape o mie dintre buncare sunt in blocurile bucurestene. Adeseori, nici macar locatarii nu stiu ce se gaseste la subsolul blocului lor. Multi folosesc aceste spatii drept camere de servicii, isi intind rufele, amenajeaza spatii comune de relaxare sau pur si simplu il lasa drept spatiul pentru inundatii, mucegai si sobolani. Nu exista controale, nu exista fonduri speciale, nu exista interes”, a explicat Marius Marinache, specialist in protectie civila.

Subsolurile-buncar difera de cele clasice prin faptul ca sunt sapate adanc sub bloc, sunt formate din tuneluri si pereti grosi, precum si usi speciale care nu pot fi deschise decat de persoane autorizate. Inauntrul lor sunt recipiente pentru apa potabila, sunt dotate cu instalatii de ventilatie care filtreaza aerul sau micromanometre pentru masurarea diferentei de presiune dintre interior si exterior.

Citeste si:

Peretii si planseul sunt din beton armat si au grosimea de aproximativ 40 cm grosime, respectiv 30 cm grosime. Usile sunt metalice, imposibil de spart din exterior, rezistente la suflul exploziei. Asemenea adaposturi se gasesc peste tot in tara si au fost foarte bine gandite si construite. Exista iesiri secundare, in cazul in care se blocheaza cea principala, dar si uneltele necesare pentru a face reparatii, la nevoie. Fiecarui cetatean ii revine un spatiu de un metru patrat”, continua specialistul in protectie civila, Marius Marinache.

O alta varianta ar fi statiile de metrou, insa aici vorbim doar despre cele de pe Magistrala 1 (galben) si cateva de pe Magistrala 2 (albastru). O statie de metrou ar trebui sa aiba usi solide si un sistem de ventilatie complex, cu mai multe filtre, care sa elimine substantele toxice, dar acestea exista si functioneaza doar la statia Timpuri Noi in momentul de fata. Nu mai aducem in discutii proviziile, desi depozitul de alimente in caz de urgenta al Romaniei ar putea hrani toata tara timp de doar doua saptamani.