Eliminarea taxei Radio-TV, pierderea dreptului de a participa la competitia muzicala Eurovision 2016, in urma neachitarii unei datorii de peste 10 milioane de euro catre European Broadcasting Union (EBU), acuzatii de cenzura si urmariri penale in cadrul Consiliului de Administratie al Radio Romania se numara printre evenimentele care au marcat radioteleviziunea publica in anul 2016.

Eliminarea taxei Radio-TV

In a doua jumatate a lunii octombrie, Camera Deputatilor a adoptat in unanimitate, in calitate de for decizional, un proiect de lege al PSD privind eliminarea unor taxe nefiscale, printre care si cea Radio-TV, reintrodusa de plen la cererea lui Liviu Dragnea, dupa ce Comisia pentru buget a decis scoaterea ei din proiect.

Deputatii au votat practic renuntarea la articolul privind eliminarea taxei Radio-TV. Propunerea nu a intrunit numarul necesar de voturi, astfel incat s-a votat din nou forma initiala a legii, asa cum a venit de la Senat, in care este prevazuta eliminarea taxei Radio-TV, incepand cu 1 ianuarie 2017.

Imediat dupa aceasta decizie, Televiziunea Romana a transmis ca devine prioritara clarificarea statutului institutiei, intrucat posibila schimbare a sursei de finantare nu trebuie sa afecteze statutul juridic si nici cel de institutie de presa independenta editorial.

Irina Radu, Presedinte-Director General al TVR, a spus ca in orice conditii de finantare, intentioneaza sa duca mai departe procesul de eficientizare si reorganizare a institutiei, conform primei etape de strategie, aprobata de Consiliul de Administratie.

Ovidiu Miculescu, Presedintele Director General (PDG) al Serviciului Roman de Radiodifuziune (SRR), a reactionat la decizia de eliminare a taxei Radio-TV spunand ca masura impiedica Radio Romania sa isi indeplineasca misiunea publica.

”Am subliniat mereu ca aceasta masura aduce grave prejudicii independentei si echidistantei serviciului public de radiodifuziune si impiedica Radio Romania sa-si indeplineasca misiunea publica asumata cu 88 de ani in urma”, a transmis Miculescu.

Anterior, Televiziunea Romana a transmis ca se opune propunerii legislative privind eliminarea taxei Radio-TV, argumentand ca finantarea televiziunii publice in principal din fonduri de la bugetul de stat ar afecta misiunea publica a institutiei si ar crea premisele unei dependente puternice fata de factorii politici.

Citeste si:
România își alege reprezentantul la Eurovision 2023, sâmbătă seară
România își alege...

Reprezentantii televiziunii publice au mai spus ca, in situatia in care propunerea legislativa ar fi aprobata, impactul financiar la bugetul de stat ar fi de 175 de milioane de euro, prin preluarea datoriei istorice, la care se adauga, anual, 63 de milioane de euro, cifra ce reprezinta suma pe care televiziunea publica o incaseaza prin colectarea taxei. La acestea, se adauga sumele pe care TVR le primeste in prezent de la bugetul de stat pentru transmisii terestre (RadioCOM - SNR) si pe satelit, cheltuielile pentru functionarea filialei de la Chisinau, cheltuielile pentru functionarea TVR International precum si pentru investitii, in conditiile legii.

”S-a discutat despre posibila preluare a Societatii Romane de Televiziune (SRTv) la bugetul de stat in perioada de criza maxima - sfarsitul anului 2015 si inceputul anului acesta -, inclusiv cu Ministerul de Finante. Fiecare moment al discutiei are in spate situatii, date economice si alte elemente, dar sa nu uitam ca situatia televiziunii este in continuare grava si ca TVR trebuie sa ofere calitate telespectatorilor, nu numai sa supravietuiasca pentru sine. Sigur ca prima noastra optiune este taxa TV”, a subliniat Irina Radu, Presedinte-Director General al TVR.

Citeste si:
SAGA Festival - RECORD de bilete vândute și extinderea spațiului de...
SAGA Festival - RECORD de...

Majoritatea membrilor Consiliului de Administratie al SRTv si-au exprimat optiunea si sprijinul pentru demersul de pastrare a taxei TV, pozitia TVR fiind in acord cu cele exprimate de Societatea Romana de Radiodifuziune, ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent si Conventia Organizatiilor de Media.

Pe 16 decembrie, Curtea Constitutionala a decis ca Legea PSD prin care sunt eliminate 102 taxe nefiscale, inclusiv cea radio-TV, este constitutionala, in urma sesizarii formulate de presedintele Klaus Iohannis, in luna noiembrie. Presedintele a anuntat, in aceeasi zi, ca va retrimite legea la Parlament.

Irina Radu a declarat pentru Agentia de presa News.ro ca institutia pe care o conduce este pregatita pentru reorganizare si ca, in functie de ce posturi ale TVR vor fi dorite, va putea estima costurile. PDG al TVR a precizat ca asteapta decizia presedintelui Iohannis si ca este optimista.

”De la inceput, pozitia noastra a fost foarte echilibrata, privind fiecare posibilitate de finantare. Eu trebuia si trebuie sa fiu pregatita sa adaptez strategia financiara a TVR. Oamenii nu se gandesc, cand se uita la televizor, de unde vin banii. Trebuie sa avem grija de programele difuzate”
, a declarat Irina Radu pentru News.ro.

Citeste si:
Câștigătoarea ucraineancă de la Eurovision 2016 se află printre...
Câștigătoarea ucraineancă de...

PDG a explicat ca vor urma modificari ale Legii nr. 41/1994 privind organizarea si functionarea Societatii Romane de Radiodifuziune (SRR) si Societatii Romane de Televiziune si, in functie de acestea, costurile vor putea fi estimate.

”Eu sunt optimista. Suntem pregatiti. Daca se rezolva cu finantarea, daca vom avea un venit constant, vom redeveni ce am fost. Cifrele nu au fost discutate decat intr-un cerc foarte restrans si nu pot inca sa le fac publice. Depinde de ce variante prevede legea. Pana acum, prin lege, eram obligati sa avem TVR 1, TVR 2, International si posturile teritoriale. In functie de ce posturi se vor dori - sigur, sper ca vom avea si noi un cuvant de spus - putem spune ce costuri vor fi. Incerc sa fiu riguroasa. Suntem pregatiti de reorganizare. Era necesar, voiam sa facem asta de mult, indiferent de lege. Trebuie facute o multime de modificari”, a spus Irina Radu, pentru News.ro.

Excluderea de la competitia muzicala Eurovision

Pe 22 aprilie, Romania a fost exclusa de la Eurovision in 2016, din cauza datoriilor neplatite de televiziunea publica catre European Broadcasting Corporation (EBU), cuantumul acestora fiind de 17 milioane de franci elvetieni, acumulat in ultimii opt ani. Odata cu participarea la Eurovision, TVR a pierdut si accesul la serviciile oferite de EBU membrilor sai, inclusiv la Eurovision News si Sports News, dreptul de a difuza anumite evenimente sportive, accesul la expertiza tehnica si legala pentru diverse evenimente.
Citeste si:
Legea pensiilor a fost modificată. Categoriile de români care pot...
Legea pensiilor a fost...

Vechimea si amploarea datoriei, precum si faptul ca planurile de esalonare a achitarii acesteia nu au fost respectate de SRTv din motive financiare, au dus la excluderea Romaniei de la editia 2016 a Eurovision. Totodata, SRTv i-a fost comunicat faptul ca a fost inceput procesul de excludere din EBU. Eliminarea din EBU ar fi determinat imposibilitatea transmiterii Jocurilor Olimpice de la Rio, Brazilia, din acest an.

Televiziunea Romana a precizat, intr-un comunicat de presa, ca a mai contractat, pentru anul acesta, prin intermediul EBU, preliminariile Campionatului Mondial de fotbal 2018, toate meciurile Nationalei, iar pentru anii urmatori viitoarele doua editii ale Campionatului Mondial de Fotbal si ale Cupei Confederatiilor, Campionatul European de inot, Campionatul European de canotaj, Campionatul European gimnastica artistica si ritmica. TVR a primit de la EBU si meciurile din preliminariile CE 2016.

Guvernul a transmis atunci, intr-un comunicat de presa, ca excluderea Romaniei din concursul Eurovision nu-i poate fi imputata deoarece situatia financiara a TVR s-a agravat cu multa vreme inainte de instalarea actualului Executiv, iar in acel moment nu exista un cadrul legislativ care sa permita plata datoriilor catre un singur creditor al televiziunii publice.

Dupa o intalnire a reprezentantilor televiziunii publice cu cei ai Ministerului Finantelor Publice s-a ajuns la concluzia ca situatia televiziunii publice nu are cale de iesire pana cand nu se modifica cadrul legislativ. La intalnirea de la ministerul Finantelor au participat, din partea TVR, Irina Radu, George Orbean si Monica Ghiurco, membri ai Consiliului de Administratie, Cristian Zgabercea, producator general si Ioana Silea, sef Serviciu Financiar.

Datoriile Televiziunii Romane catre EBU, care au dus la excluderea Romaniei din competitia Eurovision, au fost platite de la bugetul de stat, dupa ce Ministrul Finantelor Publice a initiat, in luna iunie, o Ordonanta de Urgenta prin care s-a creat cadrul legal, Ordonante de Urgenta initiata de institutie, care a precizat ca sumele se asigura cu incadrare in bugetul aprobat.

Obligatiile financiare la care documentul face referire includ contributii, taxe, cotizatii, abonamente, licente pentru drepturi de difuzare a programelor de televiziune culturale, sportive, de divertisment, de stiri, transmisii si cheltuieli tehnice, precum si orice alte cheltuieli pe care le presupune calitatea de membru al acestui organism international.

Televiziunea Romana si European Broadcasting Union (EBU) au ajuns, in luna octombrie, la un acord prin care sa faca posibila revenirea Romaniei la Eurovision si difuzarea, de catre postul public de televiziune, a editiei din 2017.

In decembrie, EBU a finalizat un raport de consultanta pentru Televiziunea Romana, documentul urmand sa fie analizat mai intai intern, dupa care va fi lansat public in luna ianuarie, cu participarea consultantilor asociatiei televiziunilor publice, potrivit unei comunicari interne a TVR.

”In cadrul celei de a 77-a Adunari Generale a European Broadcasting Union - cea mai mare asociatie a televiziunilor publice din lume- , saptamana trecuta, la Lausanne, a fost lansat public documentul de consultanta realizat de specialistii EBU pentru Televiziunea Romana”, anunta mesajul.

Desi este membru EBU din anul 1993, este pentru prima data cand TVR solicita o consultanta de acest gen si o primeste gratuit, costurile fiind sustinute integral de asociatia televiziunilor publice.

Modificarea structurii programelor posturilor TVR

Structura serviciilor de programe pentru posturile Televiziunii Romane s-a modificat dupa ce SRTv a obtinut o aprobare in acest sens de la Consiliul National al Audiovizualului (CNA), la sfarsitul lunii septembrie.

Irina Radu a transmis atunci un mesaj catre CNA in care a precizat ca posturile TVR vor fi definite si reasezate pentru a sluji publicului, astfel ca TVR 1 se va orienta spre actualitate si informatie, TVR 2 va fi un canal generalist, iar TVR 3, un post regional si cultural.

Prin modificarea structurii serviciilor de programe, SRTv a solicitat, pentru TVR 1, 80,65% productie proprie, fata de 57%, cat a fost aprobat pe 21 iulie, 19,35% productii audiovizuale ale altor producatori, fata de 37,3%, si a renuntat la programele retransmise TVR 2 si TVR International, care aveau un procent de 5,7%. Programele de informare au 48 de procente, fata de 23,5, cele educative sunt in proportie de 14,25%, fata de 18%, iar programele culturale reprezinta 4,5%, fata de 8%. Emisiunile dedicate minoritatilor nationale (germani, maghiari, romi si alte minoritati) se regasesc in proportie de 4,95%, fata de 4,79%.

Postul TVR2 are 53,5% productie proprie, fata de 56%, 46% productii audiovizuale ale altor producatori, fata de 39,5%, si 0,5% fata de 4,5% programe retransmise TVR 1 – Jurnal interpretat in limbaj mimico-gestual, ST. Cluj, Timisoara/ St. Cluj. Programele de informare au 18,5%, fata de 13,5%, programele educative au 11,5%, fata de 8,5%, iar cele culturale au 17%, fata de 27%. Emisiunile dedicate minoritatilor nationale (germani, maghiari, alte minoritati), ocupa aceeasi pondere, respectiv 1,8%.

TVR 3 are 94% productie proprie, fata de 95%, 5% productii ale altor producatori, fata de 4% si acelasi procent de programe retransmise Trinitas TV, respectiv 1%. Programele de informare sunt in proportie de 18%, fata de 15%, cele educative sunt in proportie de 9%, fata de 10%, iar cele culturale, in proportie de 38%, fata de 20%. Emisiunile dedicate minoritatilor sunt transmise la fel, de luni pana vineri, intre orele 11.30 – 13.00 si 23.05 si 00.30.

Postul TVR International are 87% productie proprie, fata de 71,3% - productia proprie a canalului reprezentand 30%, iar diferenta pana la 87% este constituita din productii proprii SRTV. Postul nu mai are programe TVR1 retransmise, dar are 13% productii audiovizuale ale altor producatori, fata de 13,1%. Programele de informare sunt in proportie de 37%, fata de 39%, cele educative sunt in proportie de 11%, fata de 7,5%, iar cele culturale de 9%, fata de 25%.

Insolventa, una dintre solutiile propuse pentru rezolvarea situatiei financiare a TVR

Presedintele ALDE Calin Popescu Tariceanu a declarat, pe 21 martie, ca a depus la Camera Deputatilor proiectul de lege care permite intrarea TVR in insolventa.

La inceputul lunii aprilie, Ministrul Finantelor, Anca Dragu, a trimis Birourilor Permanente ale Parlamentului un punct de vedere legat de variantele privind solutionarea crizei financiare a TVR: reorganizarea televiziunii publice ca institutie publica, reorganizarea ca societate comerciala, reorganizarea ca regie autonoma sau intrarea in insolventa, MFP prezentand o serie de argumente in favoarea insolventei.

Guvernul a prezentat varianta de a prevedea in legea TVR posibilitatea intrarii in insolventa si zece avantaje pe care le presupune aceasta. Printre ele se afla posibilitatea redresarii financiare printr-un plan de reorganizare, suspendarea actiunilor de executare silita, furnizorii de utilitati nu mai pot intrerupe temporar furnizarea unui anumit serviciu si nu mai pot fi adaugate penalitati la datoriile deja existente.

Tot la inceputul lunii aprilie, sase membri ai Consiliului National al Audiovizualului (CNA) au votat pentru trimiterea unui aviz negativ catre Departamentul pentru Relatia cu Parlamentul al Guvernului, cu privire la propunerea de modificare a Legii 41/1994, care ar face posibila intrarea Televiziunii Publice in insolventa, patru dintre ei mentionand ca nu este de competenta lor sa se pronunte in acest caz.

Membrii care au votat impotriva propunerii de modificare a legii au fost Valentin-Alexandru Jucan, Lorand Turos, Gabriel Tufeanu, Radu Bogdan Herjeu, Dorina Rusu si Rasvan Popescu. Radu Calin Cristea, Laura Georgescu si Vasile Buda au votat pentru propunerea de modificare a legii.

La sfarsitul lunii iunie, Presedinte-director general al Televiziunii Romane, Irina Radu, a spus, in timpul unei audieri la Comisia pentru Cultura a Camerei Deputatilor, ca membrii Consiliului de Administratie al institutiei nu sustin propunerea legislativa prin care TVR ar putea intra in insolventa.

”Aceasta discutie cu insolventa a pornit in ianuarie-februarie, in momentul in care situatia televiziunii era mult mai grava. (...) Intre timp, Televiziunea Romana a capatat un nou Consiliu de Administratie. Si la noi s-a votat democratic si toata lumea a fost de acord ca, cel putin in acest moment, insolventa nu este o prioritate si ca nu se sustine propunerea... Consiliul de Administratie nu sustine asa cum este propunerea legislativa inaintata avand ca scop posibilitatea ca TVR sa intre in insolventa”, a spus Irina Radu, mentionand ca sedinta in care CA a votat a avut loc pe 25 mai.

Totusi, la sfarsitul lunii februarie, Irina Radu, la acea vreme presedinte director general interimar al TVR, a declarat, la o dezbatere din comisiile parlamentare de cultura pe tema situatiei financiare a televiziunii, ca solutiile posibile pentru salvarea televiziunii publice sunt intrarea in insolventa sau comasarea cu SRR, in conditiile in care Guvernul a respins varianta stergerii datoriilor, ca fiind nelegala.

"Avem 100 de milioane de euro datorii la bugetul de stat, 50 de milioane datorii comerciale, 2.500 de salariati, cu 2.000 dintre acestia TVR este in conflict. Conducerile din perioada 2008-2012 nu au respectat contractul colectiv de munca, nu au acordat maririle de salarii prevazute in contractul colectiv de munca, au semnat un contract fara sa faca o prognoza corecta asupra veniturilor TVR si iata-ne acum, dupa 8 ani, platind greseli venite din trecut. Incepand cu februarie nu vom mai putea plati taxele si impozitele la bugetul de stat", a spus Irina Radu.

In a doua jumatate a lunii februarie, presedintele Comisiei pentru cultura si media a Senatului, social-democratul Georgica Severin, a depus la Parlament un alt proiect de modificare a Legii de organizare si functionare a SRR si SRTv, care a prevazut separarea functiei de director general al TVR si SRR de cea de presedinte al Consiliului de Administratie (CA) al societatilor.

Potrivit documentului, sarcinile directorului general ar fi sa reprezinte SRR si SRTv ca persoana juridica in relatiile cu tertii, sa controleze si sa raspunda de punerea in aplicare a hotararilor CA, sa supuna spre aprobare consiliului de administratie strategia de dezvoltare a SRR, respectiv a SRTv, precum si structura generala a programelor, astfel cum a fost elaborata de comitetul director, si sa coordoneze implementarea acestora, sa aprobe angajarea si concedierea personalului societatii si sa numeasca sefii departamentelor si conducatorii structurilor subordonate, in conditiile legii.

Pe 15 martie, proiectul de modificare si completare a legii 41/1994 a primit raport de respingere in cadrul Comisiei de Cultura din Camera Deputatilor, cu 13 voturi ”pentru”, 12 ”impotriva” si 2 abtineri.

Irina Radu, castigatoarea functiei de PDG. Alte propuneri - Monica Ghiurco si George Orbean

Pe 9 mai, Irina Radu, numita de PSD in Consiliul de Administratie al TVR, a primit aviz favorabil de la Comisiile de Cultura reunite ale Parlamentului pentru functia de presedinte-director general al televiziunii publice, cu 25 de voturi ”pentru” si niciunul ”impotriva”, ea fiind audiata in pofida faptului ca propunerea CA-ului a fost Monica Ghiurco.

Irina Radu a candidat in Consiliul de Administratie pentru functia de PDG al TVR, dar a reusit sa obtina doar sase voturi, propunerea CA pentru Comisii fiind Monica Ghiurco, propusa de angajatii televiziunii in consiliu. Parlamentarii membri ai Comisiilor de cultura reunite au decis, insa, sa o audieze si pe Irina Radu, justificand deciza prin articolul 19 alineatul 7 din legea de functionare a televiziunii publice, care stipuleaza ca vor audia "cu precadere" candidatul propus de CA, ceea ce le lasa posibilitatea de a audia si alt candidat. Aceasta propunere a trecut cu votul tuturor formatiunilor, mai putin PNL, ai carui reprezentanti au parasit sala.

Candidatul propus de Consiliul de Administratie al TVR, Monica Ghiurco, a primit aviz negativ de la comisiile de cultura reunite ale Parlamentului, cu 23 de voturi ”impotriva” si un singur vot ”pentru”.

Consiliul de Administratie (CA) al Televiziunii Romane (TVR) a decis la sfarsitul lunii aprilie sa o propuna, pentru a doua oara, pe Monica Ghiurco pentru functia de presedinte-director general al televiziunii publice, cu sapte voturi favorabile.

In 11 aprilie, plenul reunit a respins prima candidatura a Monicai Ghiurco pentru functia de presedinte-director general al televiziunii publice. Aceasta nu a obtinut in plenul celor doua Camere numarul necesar de voturi pentru numirea in functie, anume 272. Monica Ghiurco primise, in prealabil, aviz negativ din partea Comisiilor de Cultura reunite ale Parlamentului.

Monica Ghiurco, reprezentant al angajatilor in CA, a fost a doua propunere de PDG respinsa de plen, dupa ce candidatura lui George Orbean, numit de guvern in CA, nu a reusit sa treaca de Parlament.

Noul Consiliu de Administratie al TVR a fost format din Irina Radu, Doina Gradea, Alfred Bulai, Oana Stanciulescu, Radu Carp, Debreczeni Hajnal, Ruxandra Garofeanu, Cristian-Valeriu Hadji-Culea, Raico Cornea, Christel Topescu, George Orbean, Teodor Gabriel Giurgiu si Monica Ghiurco.

Ulterior, pe 9 octombrie, Cristian Hadji-Culea, reprezentant al Aliantei Liberalilor si Democratilor (ALDE) in Consiliul de Administratie al Societatii Romane de Televiziune (SRTv), si-a anuntat demisia din calitatea de membru in consiliu printr-un e-mail transmis duminica Presedintelui - Director General, Irina Radu. Astfel, Gheorghe Balasoiu, supleant nominalizat de ALDE, a devenit noul membru titular al Consiliului de Administratie al SRTv.

Pe 7 iunie, Irina Radu, noul presedinte-director general al Televiziunii Publice a publicat pe pagina de intranet a institutiei planul de reorganizare a TVR, pe care l-a prezentat si membrilor Consiliului de Administratie. Documentul a fost intitulat ”Principii de reconstructie si functionare a SRTV”.

TVR “prima televiziune din viata ta” a ajuns o ”televiziune pe locul 8-10 sau si mai departe in clasament uneori”, a aratat analiza facuta de Irina Radu, adaugand ca TVR are datorii la stat de aproximativ 100 milioane de euro si de aproximativ 50 de milioane de euro la parteneri comerciali.

Dintre cele 2.500 de posturi, 2.423 erau ocupate in 31 mai 2016, cand TVR se afla in proces cu 2.100 de salariati in vederea acordarii indicelui de inflatie. 1.728 de persoane au castigat procesele cu hotarare definitiva, precizeaza documentul, iar 1.100 de persoane au executat silit conturile televiziunii.

Media de varsta in TVR este de 46 de ani, iar salariul mediu brut de aproximativ 6.300 lei, potrivit documentului

Pe 28 octombrie, Televiziunea Romana a anuntat ca organizeaza, incepand din luna noiembrie, concursuri pentru ocuparea mai multor posturi in cadrul Directiei Stiri si Productie. Irina Radu a declarat ca economiile trebuie facute in sectoarele unde exista excedent, nu acolo unde influenteaza rezultatul asteptat de telespectator, si a explicat, pentru Agentia de presa News.ro, ca aceste sectoare reprezinta zonele de suport si zonele de personal care ar trebui sa transmita de pe teren si nu mai poate sau nu mai vrea.

Decizia vine in contextul in care televiziunea publica nu a mai organizat, in ultimii ani, concursuri pentru completarea schemei de personal, mai ales de la Stiri, informeaza institutia.

Potrivit reprezentantilor TVR, desi situatia financiara a institutiei este in continuare dificila, demersul vine ca o masura organizatorica necesara intr-una dintre zonele unde activitatea este prioritara.

”Pentru a putea supravietui, TVR are nevoie de rezultate, iar pentru a le obtine sunt necesari profesionisti tineri, cu experienta, care provin din medii diferite si pot imbunatati rezultatele Televiziunii”, au transmis reprezentantii TVR.

Acuzatii de cenzura impotriva TVR si Radio Romania

Televiziunea publica a anuntat, pe 27 noiembrie, amanarea difuzarii unui interviu acordat de prim-ministrul Dacian Ciolos in cadrul emisiunii ”Viata Satului”, invocand perioada de campanie electorala si faptul ca demnitarul este imaginea unuia dintre partidele politice si precizand ca materialul nu contine stiri ”la zi” si ca premierul a participat recent la o emisiune a TVR.

Gigel Stirbu, presedintele Comisiei de Cultura din Camera Deputatilor, a declarat, in urma audierii la Parlament a Irinei Radu, in legatura cu amanarea difuzarii interviului, ca decizia conducerii televiziunii publice a fost un act de cenzura ”fatisa” si ca atat el, cat si colegii sai care candideaza si vor fi alesi in viitoarea legislatura vor propune demiterea actualei conduceri a Societatii Romane de Televiziune (SRTv).

Irina Radu a declarat, in urma audierii de la Parlament, ca nu a fost vorba despre un act de cenzura, intrucat difuzarea inregistrarii nu a fost interzisa, ci amanata.

”Cenzura nu asta inseamna. Cenzura inseamna sa interzici sa apara ceva, nu sa planifici la o alta data difuzarea sau sa dai dintr-un interviu 10 minute si 30 taiate, aia era cenzura. Asa, s-a vorbit despre o alta planificare si nu intelegem de ce trebuie sa intrebe lumea cand dam, de ce da, de ce nu dam. Asta mie, ca om si ca jurnalist, imi creeaza suspiciuni”, a spus Irina Radu, adaugand ca este necesara modificarea legislatiei privind tratamentul personalitatilor in campania electorala.

Prim-ministrul Dacian Ciolos a solicitat televiziunii publice sa nu mai difuzeze interviul pe care l-a acordat emisiunii ”Viata Satului” invocand faptul ca TVR a modificat conditiile de difuzare a interviului convenite anterior si ca difuzarea ulterioara va face ca unele informatii prezentate la momentul realizarii si destinate agricultorilor sa necesite o actualizare.

Pe 13 decembrie, Consiliul National al Audiovizualului a raspuns unei adrese formulate de presedintele Comisiei de Cultura din Camera Deputatilor, Gigel Stirbu, in legatura cu decizia TVR de amanare a difuzarii interviului, sustinand ca forul audiovizual nu are competenta in acest caz si ca este vorba despre o decizie editoriala, iar cei mai multi membri au fost de parere ca nu a fost vorba despre cenzura.

Membrul CNA Valentin-Alexandru Jucan a spus ca fie si in situatia in care ar fi fost vorba depre un act de cenzura, forul audiovizual ar putea doar sa constate.

”Sa presupunem ca ar fi chiar si un sever si crunt act de cenzura, mai mult de a constata noi nu avem ce sa facem, pentru ca nu ne permite legea. Legea audiovizualului care interzice cenzura nu are si un alt articol accesoriu care sa indice o sanctiune. Practic, daca am constata un act de cenzura ar trebui sa il sesizam tocmai pe Gigel Stirbu, sa ii trimitem inapoi sesizarea si sa ii spunem sa ia act de ceea ce constatam noi. Acest joc este putin ridicol, in care Parlamentul aflat in campanie electorala ne trimite noua un astfel de document si este cu atat mai ridicol pentru o persoana care are functia de presedinte al Comisiei de Cultura”, a spus Jucan.

Gabriel Gherghescu, directorul TVR 1, care a fost prezent la sedinta CNA, a spus ca amanarea transmiterii interviului a fost o decizie colectiva legata de oportunitatea datei de difuzare.

In cazul Societatii Romane de Radiodifuziune, pe 17 noiembrie, ActiveWatch a anuntat ca va sesiza Consiliul National al Audiovizualului si organismele interne ale SRR cu privire la un posibil act de cenzura, dupa ce transmisia a fost intrerupta in timpul unei dezbateri despre taxa Radio-TV la interventiile jurnalistilor Alexandru Rusu si Gabriel Basarabescu, care au fost cercetati disciplinar in interiorul SRR.

”In cazul lui Rusu, transmisia s-a oprit imediat ce acesta a luat cuvantul, in vreme ce Basarabescu a disparut din eter in momentul in care a inceput sa vorbeasca despre lipsa de bugete pentru productia editoriala de la SRR. Interventia «sacaitoare» a domniei sale a fost inlocuita de o melodie relaxanta a Patriciei Kaas”, a aratat ActiveWatch.

A doua zi, RRA a difuzat o sinteza a dezbaterii, in care a fost inclusa si interventia lui Alexandru Rusu, intrucat, potrivit ActiveWatch, ”conducerea SRR s-a linistit dupa ce a observat ca declaratiile nu o vizau”.

In schimb, interventia lui Gabriel Basarabescu a fost ”reasamblata”, fiind eliminate acele fraze in care era criticata politica manageriala a conducerii.

Pe 22 noiembrie, Alexandru Rusu si Catalin Gombos, jurnalistii de la Radio Romania cercetati disciplinar dupa ce au atras atentia asupra unor derapaje editoriale in cadrul institutiei, au transmit ca au fost instiintati despre clasarea cauzei si cer demisia sau demiterea redactorului-sef interimar al Redactiei Informatii, Nicu Popescu, care a formulat sesizarile impotriva lor.

Catalin Gombos a amintit, la sfarsitul lunii octombrie, pentru News.ro, ca el si colegul sau au criticat campania Societatii Romane de Radiodifuziune impotriva modificarii legii de functionare, intrucat nu a respectat standardele care sunt impuse in mod normal in radioul public.

”Argumentul principal pe care l-am adus eu a fost un caz punctual de manipulare a informatiei. Era vorba despre un comunicat de presa al Asociatiei Jurnalistilor Europeni despre o lege in care critica niste modificari inexistente la legea 41, deci, o lege inventata, o lege imaginara. A aparut pe post la Radio Romania si pe toate paginile noastre de Internet ca si cum domniile lor ar fi criticat modificarea de lege care era atunci in discutie in campanie, respectiv cea a domnului Georgica Severin. Mai mult, ulterior am intrat si in posesia unei dovezi care a fost publicata in presa - un e-mail care demonstreaza ca cei de la conducerea Radio Romania Actualitati stiau perfect despre ce este vorba, pentru ca au fost preveniti. Totusi, materialul respectiv a intrat pe post. Dincolo de aceasta, am criticat ca respectiva campanie nu a respectat standardele care in mod normal ne sunt impuse, atat in cadrul lucrului de zi cu zi, cat si prin legea 41”, a explicat Gombos.

”Mai mult, nu s-a respectat ce am reclamat eu atunci ca avertizor public, si acum tot ca avertizor public vorbesc, desi nu mi se recunoaste acest statut, ca nu s-a respectat in intregime pluralismul de opinii, echilibrul, am dat exemplul unei dezbateri in care dintr-o discutie intreaga, punctul de vedere pro lege a fost de un minut, un minut si jumatate, iar in rest, toti invitatii au desfiintat legea respectiva. Acea dezbatere nu a fost singulara, a fost pe tot postul. Dupa care, la ce am spus noi atunci, in prima dezbatere din 15 martie a Frontline, CNA-ul s-a autosesizat, a facut propriile sale monitorizari, si in baza acelor monitorizari a sanctionat cu somatie radioul, pentru campania respectiva. Practic, CNA-ul a probat buna noastra credinta”, a adaugat el.

Radioul public a fost somat de Consiliul National al Audiovizualului (CNA), in 5 aprilie, pentru nerespectarea impartialitatii in stirile si dezbaterile referitoare la proiectul de modificare a Legii nr. 41/1994.

Urmariri penale in CA al Radio Romania

Presedintele director general al Societatii Romane de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, este urmarit penal pentru abuz in serviciu si conflict de interese, intr-un dosar privind achizitii de servicii de turism, in care au mai fost pusi sub acuzare zece membri ai Consiliului de Administratie al SRR.

Parchetul Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti a anuntat, pe 23 noiembrie, ca in acest dosar s-a dispus efectuarea in continuare a urmaririi penale si fata de Ovidiu Miculescu, Alexandru Ducu Bertzi, Adrian Valentin Moise, Adelina Radulescu, Ileana Savu si Ana Florea, membri ai Consiliului de Administratie al Societatii Romane de Radiodifuziune, toti fiind suspectati de abuz in serviciu si conflict de interese.

In acelasi dosar, din 17 noiembrie sunt urmariti penal Andras Istvan Demeter, Mirela-Ioana Fugaru, Mihai Voicu, Stejarel-Nicolae Olaru si Doina Mosneag, membri ai Consiliului de Administratie al SRR, acestia fiind pusi sub acuzare tot pentru abuz in serviciu si conflict de interese.

"Din probatoriul administrat in cauza, pana in acest moment al urmaririi penale, a rezultat faptul ca in perioada iulie 2011 - ianuarie 2014 acestia ar fi participat la luarea unor decizii in cadrul sedintelor Consiliului de Administratie al Societatii Romane de Radiodifuziune in urma carora au fost incheiate mai multe contracte de prestari servicii, in baza carora acestia au obtinut in mod ilegal foloase patrimoniale in cuantum total de aproximativ 400.000 lei”, potrivit Parchetului Judecatoriei Sectorului 1.

Anchetatorii au facut in 17 noiembrie perchezitii la Societatea Romana de Radiodifuziune, la sediul general si la un punct de lucru al firmei de turism Europoint.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.