Bilant al campaniei "Cumintenia Pamantului"

Ministrul a precizat ca, pana in prezent, au fost donati 910.000 de euro pentru subscriptia publica lansata in aprilie.De cealalta parte, artistul Dan Perjovschi a explicat de ce singurul roman care se afla in manualul de arta al lui E.H. Gombrich este Brancusi si de ce neimplicarea in campanie reprezinta lipsa de educatie si de discutie, in timp ce Radu Paraschivescu a invocat "gratia binelui", care a disparut de la campania "1 leu pentru Ateneu".

Un bilant al campaniei de strangere de fonduri pentru achizitionarea "Cuminteniei Pamantului" a fost creionat de invitati, marti seara. Lidia Bodea, director la editura Humanitas, a moderat discutia, lansand intrebarea "De ce ne pozitionam in doua tabere, indiferent daca o reclama cauza?”.

"E o forma de radicalism, care ne cuprinde pe foarte multi si care se manifesta chiar si atunci cand suntem de acord. Suntem de acord cu vehementa, in jurul aceleiasi idei, unii sunt de acord in tonuri de gri si bleu, altii in tonuri de negru si galben. Este o tribalizare pe care o vad in mai multe niveluri in Romania si pe care o regretam, o deplangem. Nu cred ca exista farmacie si leac impotriva ei. N-as spune ca s-au produs mutatii, dar trebuie sa spun ca prin 1885 se strangea 1 leu pentru Ateneu si s-au strans 500.000 de lei de aur. S-au strans banii aceia si, cu ajutorul lor, in doi ani s-a construit una dintre cele mai frumoase cladiri din Bucuresti. Exista «gratia binelui». Tribalizarea nu era feroce, cum este acum”, a spus Radu Paraschivescu, potrivit News.ro.

”Acum se merge pe ideea, citand forumuri, ca «De ce sa dam pentru o piatra si sa nu dam pe un spital?», «De ce sa dam pentru o opera de arta, cand putem sa dotam toaleta unei scoli?». Se vorbeste in termeni de «sau, sau», multora nu le da prin cap ca s-ar putea achizitiona aceasta opera de arta si s-ar putea dota si toaleta unei scoli”, a fost de parere scriitorul.

Donatia merita efortul, sustine el. "Dan Perjovschi spunea ca «donatia asta repezinta o sfanta bere». Nu ni se pretind lucruri dincolo de alonja noastra. Revin la felul in care romanii devin generosi cu propriile lor economii in momentul in care se simte in aer ideea unui interes personal. Aduceti-va aminte de fenomenul Caritas. Acolo nu a fost vorba de 9 lei, acolo au fost oameni care si-au vandut vacile, care s-au mutat la socri, care si-au vandut apartamentele si care si-au depus toti banii la Caritas. De ce? Ca sa ia de opt ori. Nimeni nu s-a intrebat de opt ori din ce? Ce producea domnul Stoica incat era capabil sa dea tuturor de opt ori indiferent de suma investita? Toata lumea si-a pus intre paranteze constiinta si s-au asezat frumos la coada la ciupeala, la gratis. Acum, cand e vorba de recuperarea unei bucatele din noi, cand e vorba de o opera de arta care te-a racordat la cultura europeana, la arta inalta, acum preferam obtuzitatea si intrebarile: Dar ce fac ei cu banii aia?”, a opinat Radu Paraschivescu.

Citeste si:

Bilanț negru după cutremurul din Japonia. Numărul morților a ajuns...

Lidia Bodea a amintit ca in stenograma din anii 1950, sub presedintia lui Mihail Sadoveanu, a citit ca s-a hotarat, in comisia de Cultura, ca "la urma urmei, orice taran din Gorj poate face lucruri mai frumoase decat Brancusi, incat n-avem nevoie de operele lui aici”.

Prin urmare, ce s-a intamplat in 130 de ani, intre "Ateneu” si ”Cumintenia Pamantului”?

Radu Paraschivescu a mentionat ca, in comisia care a respins arta lui Brancusi, caracterizand-o drept "adepta formalismului burghez-cosmopolit”, faceau parte Mihail Sadoveanu, George Calinescu, Iorgu Iordan, Camil Petrescu, Alexandru Rosetti, Perpessicius, Victor Eftimiu, Ion Jalea, Jean Steriadi, deci "chiar si la nivelurile acelea existau luari de pozitie ideologizante, imbecile, partizane, impotriva carora nu puteai sa operezi, erau de necontracarat”.

Citeste si:

Orban, despre menținerea lui Bode la Interne: „Principala...

"Dizolvarea criteriilor” a avut loc, in aceasta perioada, in fibra romanilor, asa incat "impegatul poate sa-l judece pe Picasso, macelarul se pricepe la filozofie, fotbalistul scrie carti”, dupa cum a formulat Radu Paraschivescu schimbarea intre cele doua etape, intre cele doua subscriptii.

In manualul de arta al lui E. H. Gombrich, singurul nume de roman care apare este cel al lui Constantin Brancusi.

"Valorile noastre nu au circulat, avem artisti in care credem foarte tare, dar ei exista pana la Curtici, pentru ca nu au fost pusi in contextul lor”, a vorbit Dan Perjovschi.

"Brancusi este in «Istoria Artei» a lui E. H. Gombrich, pentru ca este un artist care reuseste sa fie valoare nationala si universala in acelasi timp. «Cumintenia» parca e un totem. Lucrarile lui, cele celebre, sunt atemporale. Putem data Grigorescu, Picasso, dar Brancusi inca rezista in expozitii de arta contemporana. Faptul ca genereaza influenta pe scena tanara, asta tine la pretul de care discutam”, a explicat Dan Perjovschi.

Citeste si:

4 motive pentru care angajații încep să se întoarcă în spațiile de...

Nu exista Brancusi pe piata de arta, a precizat artistul, iar ultima opera de Brancusi s-a vandut in 2007 si a costat in jur de 27,30 de milioane de euro.

Artistul a condamnat faptul ca marile companii si cele mai inalte foruri ale culturii nu au luat atitudine si nu s-au implicat in sustinerea si promovarea acestei subscriptii nationale. "Ati vazut compania Tarom care sa aiba pictata pe coada avioanelor acest simbol national? N-ati vazut eforturi care sa penetreze. Pana la aceasta campanie nu s-a vorbit de Brancusi. Noi ducem in carca o lipsa de educatie si de discutie”, a spus artistul, care se declara obosit de cate ori a auzit expresia "dar lucrul asta poate sa-l faca orice copil”.

In Romania nu se cumpara arta contemporana, spune Perjovschi. "Suma de 11 milioane de euro poate insemna constructia unui centru de arta contemporana cu opt milioane, si cu trei ramase faci program de arta contemporana 10 ani. Aici nu e o joaca, e o raspundere enorma. Pentru Romania, suma aceasta este foarte mare. Subiectul e foarte greu”, a estimat Dan Perjovschi legat de ce s-ar putea face cu acesti bani.

Citeste si:

Show “BRÂNCUȘI Vizionarul” – un Eveniment marca AVANPREMIERE by...

Ca artist, Perjovschi spune ca intelege criticile si a fost pentru aceasta achizitie inca de la inceput. "Am fost pentru o achizitie modesta, pentru ca n-as fi vrut sa fie recunoscator unui nabab si nici unei mari companii, as fi vrut sa fiu recunoscator unui personaj anonim numit cetateanul roman. Dar nu se poate”.

Dan Perjovschi a acuzat si muzeele de arta din Romania, care nu au facut niciun minim efort pentru aceasta campanie. "Ati vazut vreun afis mare pe vreun muzeu din tara asta?”, s-a intrebat el. "Ati auzit vocea Academiei Romane? Atunci de ce sa ma supar ca X sau Y are o problema?”, se intreaba artistul, declarat "infrant".

"Am fost infrant pe Facebook, incercand sa conving lumea sa doneze, si mi-a trecut si mie idealismul repede”, a mai afirmat el. "Noi ne adunam la drame, cand trebuie sa donam sange. Nu ne adunam la ceva constructiv. Trebuie sa fie ceva asa de grav incat sa te duci, dar campania asta a creat un subiect cultural, aflat inca pe agenda, ceea ce este foarte greu in spatiul nostru”, a adaugat artistul.

La randul ei, Corina Suteu a declarat ca, pana in prezent, s-au strans 910.000 de euro. "Eu privesc campania ca pe o experienta de succes. Ma incurajeaza enorm ca, intr-un interval de timp atat de scurt, s-a strans aceasta suma. Pastrez ideea ca vom reusi. Gratie campaniei, Brancusi a devenit generator de subiecte, un exercitiu de maturizare”, a fost diagnosticul pus de ministru.

Din aceasta dezbatere s-au nascut idei, iar acesta este efectul campaniei. ”Faptul ca se discuta rar in spatiul public despre ce ar trebui sa achizitioneze muzeele, despre stat ca investitor, despre responsabilitatea romanilor fata de arta, despre rolul culturii in societate, toate aceste subiecte au fost aduse dintr-odata in spatiul public ca dezbatere”, a punctat demnitarul.

Conturile pentru donatii in vederea sustinerii campaniei sunt deschise pana pe 30 septembrie.

Sculptura "Cumintenia Pamantului", de Constantin Brancusi, a fost evaluata, in septembrie 2014, la 20 de milioane de euro. Ea face parte dintr-o colectie privata si a fost pusa in vanzare, iar Ministerul Culturii a fost invitat sa isi exercite dreptul de preemtiune.

Proprietarii sculpturii ”Cumintenia Pamantului”, Paula Ionescu si Alina Serbanescu, au acceptat suma 11 milioane de euro pentru lucrare si termenul de 31 octombrie, pentru a primi banii pe care statul roman a decis sa ii plateasca pentru lucrarea lui Constantin Brancusi.

Opera ”Cumintenia Pamantului” a fost realizata de Constantin Brancusi in 1907. Lucrarea a fost expusa pentru prima data in 1910, la Bucuresti. Sculptura este clasata in categoria ”Tezaur” a Patrimoniului cultural national.

”Cumintenia Pamantului” e realizata in calcar crinoidal si se stie ca Brancusi a folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatra din catacombele Parisului - grotele Savonnières. In prezent, ”Cumintenia Pamantului” este in proprietatea mostenitorilor arhitectului Gheorghe Romascu, care a cumparat opera de arta de la Constantin Brancusi in anul 1911.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe