Social 5 Mai 2016 10:28
Radiografia sistemului universitar realizata de Curtea de Conturi arata o situatie dezastruoasa a calitatii universitatilor care instruiesc cu 30% mai putini studenti decat in 1990, desi sunt mai multe universitati, insa calitatea invatamantului in aceste institutii este indoielnica in multe cazuri.

Numarul studentilor a scazut dramatic in perioada 2011-2015 din cauza scaderii natalitatii, nivelul de pregatire al elevilor este tot mai slab si se resimte cand acestia ajung in universitati si din cauza faptului ca au disparut examenele de admitere, iar invatamantul superior nu este adecvat cerintei de pe piata muncii si nevoilor economice actuale.

Asta a descoperit Curtea de Conturi in urma analizei evolutiei si situatiei invatamantului superior din Romania, in perioada 2011-2015. In ciuda scaderii numarului de studenti, raportul Curtii de Conturi arata ca a crescut numarul de universitati si facultati. Astfel, avem 103 institutii de invatamant superior. De asemenea, potrivit raportului fondurile bugetare nu sunt acordate universitatilor in functie de performanta.

Efectul natalitatii scazute a inceput sa se vada tot mai mult din 2010. „Conform prognozei Eurostat, populatia din grupa de varsta 20-64 de ani va scadea cu 2 milioane in 2040 fata de anul 2015. In aceasta situatie, cifre de 907.353 studenti inmatriculati in invatamantul superior in anul universitar 2007/2008 nu vor mai fi posibile. Chiar si efectivele studentesti de 433.234 persoane din anul universitar 2013/2014 vor ramane o amintire. Concurenta acerba de pe piata serviciilor de educatie superioara va obliga universitatile sa se reformeze si sa creasca calitatea serviciilor educationale furnizate”, se arata in raport.

Numarul de studenti s-a redus in perioada 1990/1991 – 2013/2014 cu 1,4 milioane elevi ceea ce reprezinta aproape 30% din populatia scolara din anul 1990/1991. Principalii factori care au determinat aceasta reducere sunt scaderea natalitatii, emigratia si abandonul scolar.

Cauzele pregatirii deficitare a tinerilor se regasesc inca din sistemul preuniversitar. Curtea de conturi arata ca problemele sistemului univeristar sunt mostenite, de fapt, din preuniversitar. Astfel, daca ne uitam la gradul de cuprindere in invatamantul preuniversitar a populatiei in varsta de 7-10 ani si 11-14 ani, observam ca acesta a inregistrat o evolutie descendenta, astfel incat in anul scolar 2013/2014 nu era cuprinsa intr-o forma de invatamant 7,2 % din populatia de 7-10 ani si 8,5 % din populatia de 11-14 ani.

In anul 2014, 18% din populatia in varsta de 18-24 ani avea studii cel mult gimnaziale si nu mai urma nici o forma de pregatire. Curtea de Conturi atrage atentia ca fata de tinta de 11,3% asumata de Romania in Strategia Europa 2020, distanta este enorma si nu par sa existe sanse ca aceasta tinta sa fie atinsa. In pus, la testele PISA (sistem standardizat al OCDE de evaluare a competentelor de baza ale elevilor de 15 ani) elevii romani au obtinut in permanenta rezultate slabe, fapt ce indica performantele reduse ale invatamantului primar si gimnazial. Astfel, la evaluarile PISA din anul 2012 ponderea elevilor cu performante slabe a fost de 37,3% la lectura, 40,8% la matematica si 37,3% la stiinte.

Citeste si:
Niculae Bădălău, eliberat din funcția de vicepreședinte la Curtea...
Niculae Bădălău a fost...

„Intr-o ierarhizare a tarilor membre UE pe o scala descrescatoare a ponderii elevilor cu rezultate slabe la lectura la testul PISA 2012 Romania se afla pe locul 2 dupa Bulgaria. Ratele mari de tranzitie de la un nivel de educatie la altul ne intareste convingerea ca o buna parte din acesti elevi au ajuns in invatamantul superior”, spune Curtea de Conturi. Gradul de cuprindere in invatamant a populatiei de 15-18 ani a crescut pana in anul scolar 2009/2010, dupa care a inceput sa scada

Decizia de a desfiinta invatamantul profesional (singura optiune ramanand invatamantul liceal) a condus la cresterea abandonului scolar. Din fericire in anul scolar 2012/2013 s-a revenit asupra deciziei, insa, consecintele au ramas. Incercarea de a atenua declinul populatiei scolare din invatamantul liceal prin desfiintarea invatamantului profesional s-a dovedit un esec, scrie MEDIAFAX.

Potrivit raportului, dupa trei ani de crestere, aceasta a revenit in anul 2013/2014 la nivelul anului scolar 2008/2009. Numarul absolventilor de liceu s-a mentinut constant la circa 200.000, insa numarul absolventilor care au promovat examenul de bacalaureat a scazut drastic incepand cu anul scolar 2010/2011, cand au fost introduse camerele de supraveghere in salile de examen.

Citeste si:
Averea celor mai bogati oameni ai lumii a scazut pentru prima data...
Averea celor mai bogati...

„Introducerea camerelor de luat vederi in salile de examen a salubrizat modul in care era promovat examenul de bacalaureat. Pentru a atrage cat mai multi studenti, o parte din institutiile de invatamant superior nu mai organizau examene de admitere. In aceste conditii, s-a creat presiune asupra invatamantului liceal pentru a promova incompetenta. La randul sau invatamantul liceal avea drept criteriu de evaluare a performantei promovabilitatea. In acest mod s-a dat drum liber elevilor slabi pregatiti spre salile de curs din universitati. Gradul de cuprindere in invatamant a populatiei in varsta de 19-23 ani si peste a ajuns in anii 2007-2011 la niveluri foarte mari de peste 70%”, se arata in raportul Curtii de conturi.

Mai departe, raportul spune ca deoarece institutiile de invatamant nu sunt interesate sa elimine incompetenta deoarece pierd surse de finantare, diplomele de invatamant superior au ajuns in piata muncii. „Dar nu diplomele genereaza performanta ci cunostintele, competentele, abilitatile si aptitudinile. Mentinerea unei rate ridicate a abandonului timpuriu a scolii, a unei ponderi ridicate a elevilor cu rezultate slabe la evaluarile PISA pentru elevii de 15 ani si a unui grad redus de promovabilitate a examenului de bacalaureat nu poate coexista cu cresterea accelerata a populatiei cu studii superioare. Un invatamant superior performant nu se poate „cladi” decat pe un invatamant preuniversitar performant. Efectele negative ale unei politice orientate prioritar spre invatamantul superior au inceput deja sa se vada in insasi evolutia viitoare a acestuia. Fara o baza solida in invatamantul preuniversitar, invatamantul superior risca sa esueze calitativ”, se mai arata in raportul Curtii de Conturi.

Citeste si:
Universitatea din Craiova revine la cursurile online pentru a...
Universitatea din Craiova...

Mai departe, raportul arata ca dupa anul 1990, numarul inmatricularilor in invatamantul superior a crescut vertiginos, Romania inregistrand cea mai mare rata de crestere dintre toate tarile membre UE.

„Dar, evolutia invatamantului superior a avut o dinamica proprie, necorelata cu cea a economiei. Nimeni nu a definit calitatea si performanta sistemului in termenii indicatorilor de output si nimeni nu a tras la raspundere universitatile pentru esecuri. Ratiunea de a exista a oricarui sistem de invatamant superior este de a produce absolventi cu calificari, competente si abilitati compatibile cu standardele de calitate si cu piata muncii si care isi gasesc loc de munca pe aceasta piata. Studentii nu au fost priviti ca beneficiari ai unei educatii de calitate si ai unor riscuri reduse de neinsertie pe piata muncii, corespunzator calificarilor si competentelor pe care trebuiau sa le obtina”, se mai spune in raport.

Citeste si:
Studenții solicită majorarea burselor din cauza costurilor de trai
Studenții solicită majorarea...

Practic, crearea a numeroase universitati, facultati, programe de studii si specializari, nevalidate prin prisma calificarilor si a standardelor, au constituit suportul unei expansiuni numerice importante, dar indoielnica din punct de vedere al calitatii educatiei.

„Chiar daca s-au facut progrese in directia adoptarii standardelor si liniilor directoare europene prin infiintarea ARACIS, si aceasta agentie are o capacitate functionala redusa in comparatie cu misiunea pe care este chemata sa o indeplineasca. Statul, prin autoritatea publica centrala care raspunde de educatie, nu a urmarit crearea unei piete competitive a serviciilor educationale. Nu s-a pornit de la principiul ca subiectul finantarii publice este studentul si nu universitatile. Acestea ar trebui sa concureze pe o piata libera pentru a-si procura resursele financiare, intrucat concurenta presupune competitivitate, iar competitivitatea inseamna performanta. Competitivitatea invatamantului superior romanesc este caracterizata si de fluxurile studentilor internationali. Romania are fluxuri nete negative, ceea ce inseamna ca numarul studentilor romani care pleaca la studii in strainatate este mai mare decat numarul studentilor straini care apeleaza la serviciile educationale din Romania”, se mai arata in raport.

In ceea ce priveste topurile internationale, institutiile din invatamantul superior romanesc nu apar in aceste clasificari, cu cateva exceptii, dar pe „pozitii deloc onorante”. „Plasari pe locuri mai putin stanjenitoare se inregistreaza in topurile pe discipline, ceea ce scoate in evidenta faptul ca mai exista unele nuclee izolate care mai genereaza performanta. Desi in Romania exista 103 institutii de invatamant superior, numai vreo 5-6 au o oarecare vizibilitate in topurile care ierarhizeaza un numar mai mare de universitati (1000). Inca vreo 10 apar in topurile mari, care evalueaza 2000 universitati. Restul nu exista decat in evidentele nationale”, se arata in raport.

In vederea rezolvarii problemei calitatii, in Romania s-a facut o clasificare a universitatilor si a programelor de studiu imediat dupa aparitia Legii educatiei nationale nr. 1/2011.

„Prin aceasta ierarhizare s-a incercat redistribuirea fondurilor bugetare „dupa criterii de performanta”, dar aplicarea principiului nu a corespuns cerintelor. Rapoartele privind starea calitatii invatamantului superior din Romania, cunoscute si sub denumirea de Barometrele Calitatii (2009, 2010, 2011), elaborate in cadrul proiectului strategic ACADEMIS, cuprind un diagnostic lipsit de echivoc asupra calitatii precare a invatamantului universitar. Referindu-se la indicatorii care masoara starea calitatii din perspectiva relatiei dintre universitati si piata muncii si al continutului procesului educational autorii rapoartelor conchid: „daca nu introducem corectii mari si rapide in sistem si in universitati, riscam sa avem universitati tot mai putin performante, diplome tot mai multe, competente profesionale de tip individual tot mai putine si, in final, o lipsa cronica de competitivitate europeana”, se arata in raportul Curtii de Conturi.

In ceea ce priveste corelarea studiilor universitare cu cerintele de pe piata muncii, Romania se afla in postura unei tari furnizoare de forta de munca calificata. „Un numar semnificativ de persoane cu studii superioare lucreaza deja in strainatate si este foarte probabil ca fluxurile de emigratie sa continue si in viitor. Prin aceste fluxuri Romania internalizeaza costurile formarii si externalizeaza beneficiile ei. Pentru diminuarea pierderilor financiare este necesara formularea unor politici de finantare care sa tina cont de domeniile de specializare cu fluxuri migratorii semnificative si mai ales de acelea in care se produc destructurari interne. Actualul sistem de finantare centrat pe subventionarea universitatilor trebuie inlocuit cu unul centrat pe student, singurul care permite operationalizarea unor politici care vizeaza interesele generale ale statului si nu pe cele ale universitatilor”, se arata in raportul Curtii de Conturi.

Mai departe, raportul spune ca „expansiunea invatamantului superior, pe langa faptul ca a condus la scaderea calitatii actului educational, a determinat si o saturare relativa a pietei muncii. In ultimii ani se observa o crestere a somajului si a inactivitatii populatiei cu studii superioare, mai ales in grupele de varsta tinere. De asemenea, se evidentiaza fenomenul de incadrare in munca a absolventilor de invatamant superior in domenii conexe sau diferite fata de specializarile dobandite. Cercetarile de piata trebuie intensificate si trebuie reluate demersurile in directia efectuarii unor prognoze pe termen scurt si mediu, in vederea atenuarii dezechilibrelor intre cerere si oferta pe specializari si ocupatii.”

Curtea de Conturi atrage atentia ca „rezultatele prognozelor trebuie sa constituie elemente pentru fundamentarea unor politici de finantare prioritara a domeniilor de specializare in care este previzibila o crestere a cererii pentru locuri noi de munca si pentru inlocuirea iesirilor din sistem. Studiile sociologice din anii 2009-2011 au pus in evidenta inadecvari intre oferta universitara si cerintele angajatorilor. Angajatorii doresc o mai buna pregatire practica in timpul studiilor si specializarea absolventilor chiar din ciclul de licenta. In consecinta, legatura dintre universitati si piata muncii trebuie consolidata. Ratele de angajare a absolventilor trebuie sa devina criterii de performanta ale universitatilor si, in consecinta, criterii de finantare.”


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.