Bucurestenii merg la spectacole de teatru in proportie de peste 35%, procent ce aliniaza Bucurestiul in randul unor capitale europene precum Londra, Paris sau Viena, conform studiului realizat de IMAS Marketing si Sondaje la cererea Teatrului Nottara, ce are ca tema publicul bucurestean de teatru.

Teatrul Nottara a organizat o noua editie a "Grupului de Dialog Teatral", care a avut loc miercuri, 24 februarie, la Institutul Maghiar Balassi din Bucuresti. "Grupul de Dialog Teatral" este o initiativa a Teatrului Nottara, lansata in anul 2007, care doreste sa aduca in discutie probleme si subiecte de actualitate din lumea teatrala.

In prima parte a intalnirii au fost prezentate rezultatele celui mai nou studiu asupra publicului bucurestean de teatru, realizat de IMAS Marketing si Sondaje, la cererea Teatrului Nottara.
Moderatorul evenimentului a fost Marinela Tepus, manager al Teatrului Nottara, iar invitati au fost Alin Teodorescu, sociolog, director IMAS, care a prezentat rezultatul studiului, impreuna cu membri ai echipei sale de proiect. Pe de alta parte, la conferinta de presa au fost prezenti, printre altii, Mihaela Paun - director ARCUB, Carmen Croitoru - directorul Institutului National pentru Cercetare si Formare Culturala - INCFC, echipa de proiect (sociologi) a INCFC, producatori independenti de productii teatrale si profesorul universitar Vintila Mihailescu, antropolog.

"Studiul a fost realizat prin intermediul unor chestionare dupa modelul "self-satisfactory questionnaire", pentru a dezvalui in mod autentic spectrul preferintelor consumatorilor de teatru, am luat in consideratie toate aspectele, publicul de teatru, institutiile, repertoriul etc. 36% dintre bucuresteni merg la teatru, ceea ce ne pune in linie cu Londra, Viena sau Paris", a declarat Alin Teodorescu, sociolog, director IMAS.

Obiectivele studiului au fost estimarea dimensiunii publicului de teatru in Bucuresti, segmentarea spectatorilor in functie de frecventarea teatrelor, spectatori frecventi fiind intr-un procent de 19%, spectatorii ocazionali, in proportie de 40%, iar spectatori rari in proportie de 39%. In consecinta, ponderea celor care merg la teatru in Bucuresti este relativ modesta (ceva mai mult de o treime din populatie).

Citeste si:
Jean Gavril și Dinu, nevoiți să facă autostopul din Londra în...
Jean Gavril și Dinu, nevoiți...

Spectatorul este majoritar feminin, varsta medie este de 46 de ani, deoarece predomina persoanele cu varste intre 30-59 de ani. Spectatorii bucuresteni fac parte din categorii cu venituri superioare si sunt in general persoane cu studii superioare. Peste 50% dintre spectatorilor cumpara bilete de teatru online, ceea ce demonstreaza importanta acestui instrument de marketing (cu care nu toate teatrele bucurestene s-au dotat).

Spectacolele de teatru sunt activitati de weekend, 48% din publicul bucurestean frecventandu-le la sfarsit de saptamana.

Conform cercetarii, exista la nivel national, incluzand atat teatrele de stat, cat si teatrele independente, aproximativ 10.000 de evenimente culturale teatrale din spectrul teatrului dramatic, in timp ce numarul de reprezentatii de teatru de papusi si marionete este de aproximativ 4.500. Numarul de spectatori a crescut proportional cu numarul de spectacole, dupa masuratorile efectuate intre 1990 – 2013 de IMAS. Pe de alta parte, aproximativ 40% din evenimentele culturale teatrale se desfasoara in Bucuresti.

Citeste si:
Ramona Olaru, moment de panică în Paris. Ce i s-a întâmplat...
Ramona Olaru, moment de...

Piesele de comedie sunt preferate de 70% din public, iar criteriul principal dupa care spectatorii obisnuiesc sa aleaga spectacolele este numele actorilor care joaca in spectacol, scrie MEDIAFAX.

In functie de notorietatea institutiilor, pe primele trei locuri in preferintele bucurestenilor se situeaza Teatrul National "I. L. Caragiale", Teatrul Nottara si Teatrul Mic. Totusi, in functie de acelasi criteriu, in ultimul an, bucurestenii au frecventat, in ordine descrescatoare, in primul rand Teatrul National "I.L. Caragiale", Teatrul Bulandra si Teatrul Nottara. Primele trei teatre preferate de bucuresteni sunt Teatrul National (69%), Teatrul Nottara (29,3%) si Teatrul Bulandra (27,2%).

Actorii din top trei preferati de bucuresteni sunt Radu Beligan (25,8%), Horatiu Malaele (22%) si Florin Piersic (14,3%), iar actritele sunt, in ordine, Maia Morgenstern (24%), urmata de Stela Popescu (20,2%) si Rodica Popescu-Bitanescu (14%).

Citeste si:
Zilele Bucureștiului 2022. Ce evenimente vor avea loc între 16-18...
Zilele Bucureștiului 2022. Ce...

Conform studiului, spectatorii asociaza conceptul de teatru cu arta, nu cu spectacolul de divertisment si nu resimt in mod negativ, pana la un prag discrepant, fluctuatiile in cresterea preturilor biletelor la teatru.

In ceea ce priveste tipologia spectatorului bucurestean de teatru, cel ce merge sistematic la spectacole este avid de teatru si manifesta deschidere fata de aproape toate abordarile, inclusiv cele considerate elitiste, spectatorul afectiv se distinge prin faptul ca vibreaza emotional fata de ceea ce se intampla pe scena, iar spectatorul nostalgic empatizeaza mai degraba cu piesele melodramatice sau cu subiect romantic.

In privinta Teatrului Nottara, perceptia bucurestenilor este ca este un teatru prin excelenta bucurestean, ce prefera sa prezinte publicului piese clasice si de comedie.

"Studiul acesta nu calca pe urmele "Studiului de Consum Cultural", prezentat de ARCUB, nu poate servi Strategiei culturale a Bucurestiului ce califica orasul pentru candidatura la titlul de Capitala Europeana a Culturii 2021, ci serveste exclusiv ca instrument pentru Teatrul Nottara, dar poate deveni folositor pentru toata lumea. In timp ce jucam in sediile altor teatre, dupa ce am fost evacuati, am lasat sa circule un chestionar ce se cheama "Juriul spectatorilor" si care ne-a ajutat sa observam gradul de satisfactie al publicului fata de Teatrul Nottara.", a declarat Marinela Tepus, manager al Teatrului Nottara.

Citeste si:
O celulă teroristă islamistă a planificat atacuri asupra...
O celulă teroristă islamistă...

Partea a doua a intrevederii a fost destinata unei dezbateri publice, avand ca baza de discutie cele patru studii destinate publicului de teatru existente in acest moment si dintre care unul este folosit, de ARCUB, pentru finalizarea "Strategiei culturale si creative a Bucurestiului, 2015 – 2025", menita sa constituie un punct-cheie in ceea ce priveste candidatura pentru Capitala Europeana a Culturii 2021 a orasului Bucuresti.

"Existenta unor discrepante flagrante intre datele prezentate in cele patru studii de consum cultural existente pe piata ("Barometrul de consum cultural", 2014 si "Studiul de Consum Cultural pentru Municipiul Bucuresti", 2015, ambele realizate de catre Institutului National pentru Cercetare si Formare Culturala - INCFC, precum si studiile realizate de IMAS, la cererea Teatrului Nottara, "Publicul bucurestean de teatru", in 2012 si 2015), fac absolut necesara o asemenea discutie. Mai mult decat atat, consideram ca finalizarea "Strategiei culturale si creative a Bucurestiului, 2015 – 2025" pe baza datelor din Studiul de Consum Cultural pentru Municipiul Bucuresti, 2015 pune in pericol chiar existenta teatrelor bucurestene institutionalizate", au declarat reprezentanti ai Teatrului Nottara, ce au comandat cercetarea IMAS.

"Studiul a fost comandat de Teatrul Nottara, deoarece autorii "Strategiei culturale si creative", publicata pe site-ul ARCUB, asa cum a fost facuta publica in februarie 2015, s-au axat pe incurajarea teatrele independente, in detrimentul teatrele publice", a afirmat Marinela Tepus.

"Nu cred ca o strategie care va avea menirea sa ne faca sa functionam conform ei, poate sa nu includa teatrele publice, institutionalizate. Exista pasaje in strategia configurata sub egida ARCUB conform carora e nevoie ca teatrele institutionalizate sa cedeze subventiile destinate institutiilor publice de teatru catre organizatii independente", a mai spus Marinela Tepus, in cadrul dezbaterii.

"Studiile sociologice pot fi comparate, mai ales ca exista un analfabetism in domeniul sociologiei in Romania", a concluzionat prof.univ.Vintila Mihailescu, antropolog.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.