Drama familiei Bodnariu a readus in inconfortabila lumina a reflectoarelor unul dintre tabuu-rile societatii romanesti – violenta asupra copiilor.

In ciuda aparentei dezvoltari a interesului romanilor pentru noi modele de educatie, cifrele ne readuc cu picioarele pe pamant: bataia rupta din rai este inca adanc infipta in mentalul nostru colectiv. Atat de adanc incat 63% dintre parinti o aplica in continuare copiilor lor (studiu national Salvati Copii, octombrie 2015). Problema cea mai mare este insa…ca nu aceasta este problema cea mai mare. Ci faptul ca ei considera acest lucru educatie.

Pentru a analiza, dincolo de cifre, dedesubturile acestui fenomen, compania de cercetare D&D Research a realizat un studiu calitativ asupra conceptului de abuz al copiilor in perceptia mamelor din Romania. Studiul s-a desfasurat in perioada 15-22 ianuarie in Bucuresti, Iasi si Craiova si a inclus focus grupuri cu femei intre 25 si 60 de ani.

Iata concluziile studiului :

Mamele din Romania fac o diferenta intre pedepsele ocazionale, non-abuzive si corectiile frecvente, abuzive. Astfel, ele considera corectii usoare si non-abuzive palmele, zgaltaielile, trasul de par (in plan fizic) sau vorbitul pe ton ridicat si pedepsele punctuale explicate (in plan emotional). Pe de alta parte, corectiile abuzive sunt considerate a fi in plan fizic - loviturile frecvente care lasa echimoze, zgarieturi sau semne iar in plan emotional - umilirea in public, utilizarea de apelative jignitoare (prost, dobitoc etc.) si pedepsele extreme (singur pe intuneric. Mamele sunt de acord ca abuzul emotional este mult mai daunator in dezvoltarea copiilor decat abuzul fizic.

De asemenea, mamele considera ca pedepsele si corectiile fizice au un rol educativ. Majoritatea participantelor considera ca pedepsele educa prin atingerea punctelor celor mai sensibile astfel incat copilul „sa tina minte consecintele in situatii similare”. Pe acelasi principiu, corectiile sunt justificate prin sanctionarea copilului atunci cand greseste sau nu reactioneaza la comunicarea amiabila.

Citeste si:
Anca Serea, declarații despre felul în care a ales să își educe...
Anca Serea, declarații despre...

Opinia psihologului. In legatura cu acest subiect, Anca Popescu (Psiholog si Head of Qualitative Department in cadrul D&D Research) explica: „Mecanismul psihologic care sta la baza corectiilor fizice si a pedepselor si pe care parintii il exploateaza este conditionarea. Ei aplica o serie de sanctiuni in cazul in care copiii au un anumit comportament si spera ca cei mici isi vor aminti acele sanctiuni inainte de a se comporta similar in alte situatii.”

Cele mai frecvente cauze care determina aplicarea de pedepse si corectii sunt considerate de catre mame a fi: presiunea socio-economica (saracie, probleme), gradul lor ridicat de nervozitate/ iritare si incapacitatea de a gestiona propriile impulsuri emotionale.

Opinia psihologului: „Mecanismul rationalizarii este acela prin care - in momentul in care se simte vinovat pentru faptul ca nu si-a putut controla impulsurile - parintele gaseste explicatii logice si justificative pentru comportamentul sau. Acesta este motivul pentru care o foarte mare parte a parintilor sustine rolul educativ al corectiilor fizice si afirma ca «E buna si o palma din cand in cand», «Si parintii mei mi-au mai dat cate o palma si mi-a prins bine» etc.” sustine Anca Popescu.

Citeste si:
Oana Roman, criticată că își spală rufele în public. Care a fost...
Oana Roman, criticată că își...

Parintii cauta mai degraba solutii eficiente cu rezultate rapide. Din acest motiv solutiile bazate pe conditionare sunt cel mai frecvent utilizate. Cele mai eficiente pedepse actuale sunt reprezentate de deprivarea de tehnologie: tablete, telefoane, laptopuri, conform unui studiu remis 9AM.

Opinia psihologului: „Educarea prin conditionare este eficienta pentru rezolvarea situatiilor pe termen scurt. Pe termen lung, nu rezolva insa problema pentru ca cei mici nu inteleg dintr-o palma sau dintr-o pedeapsa de ce nu ar trebui sa repete acel comportament. Dintr-o palma sau pedeapsa, copiii invata despre lipsa lor de putere in fata cuiva mai mare decat ei si de multe ori resimt o mare nedreptate. Si exact aceasta este definitia abuzului. Conditionarea functioneaza in acest caz prin frica: frica de a-si supara parintii, frica de bataie.

Citeste si:
Anca Serea, îndemn pentru mamele din lumea întreagă: „Sfatul meu...
Anca Serea, îndemn pentru...

Cercetarile asupra psihicului uman ne arata insa ca oamenii, si in special copiii, nu pot asimila informatii in mod corespunzator atata timp cat resimt teama sau furie. Zona din creier responsabila de invatare este blocata in prezenta acestor trairi. Prin urmare, este imposibil ca un copil sa inteleaga ce a gresit daca parintele nu ii explica lucrurile cu calm. O recomandare importanta pentru parinti este aceea de a nu discuta cu copiii atunci cand sunt furiosi si de a se calma intotdeauna inainte de a actiona.” concluzioneaza Anca Popescu.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.