Ce schimbari vor avea loc in Justitie in 2016

Curtea Constitutionala

Trei dintre judecatorii Curtii Constitutionale - Augustin Zegrean (numit de presedintie), Puskas Valentin-Zoltan (Senat) si Toader Tudorel (Camera Deputatilor) - isi incheie mandatele anul acesta, astfel ca presedintele Klaus Iohannis si cele doua camere ale Parlamentului trebuie sa desemneze cate un nou membru.

Totodata, va fi ales un nou presedinte al CC, functie ocupata de Augustin Zegrean pentru doua mandate consecutive in ultimii sase ani. Zegrean a fost ales prima oara presedinte al CC in iunie 2010.

Curtea Constitutionala este alcatuita din noua judecatori, numiti pentru un mandat de noua ani, care nu poate fi prelungit sau innoit. Din cei noua judecatori, trei sunt numiti de Camera Deputatilor, trei de Senat si trei de Presedintele Romaniei. Componenta Curtii se innoieste cu o treime din numarul judecatorilor din trei in trei ani, fiecare din autoritatile competente sa efectueze numirile desemnand cate un judecator. Aplicarea acestui sistem de innoire periodica a fost asigurata, la infiintarea Curtii, prin numirea primilor judecatori pe durate de trei, sase si noua ani, pentru fiecare din aceste durate fiind desemnat, in mod corespunzator, cate un judecator din fiecare grupa.

Judecatorii Curtii trebuie sa aiba pregatire juridica superioara, inalta competenta profesionala si o vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridica sau in invatamantul juridic superior.

Curtea Constitutionala are un presedinte ales prin vot secret, pentru o perioada de trei ani, cu majoritatea voturilor judecatorilor, in termen de cinci zile de la innoirea Curtii. Mandatul presedintelui poate fi reinnoit, scrie MEDIAFAX.

ICCJ

Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), Livia Stanciu, isi incheie in septembrie cel de-al doilea mandat, neputand fi numita din nou in aceasta functie. Ea a fost numita la sefia instantelor in septembrie 2010 si apoi in 2013, cand a fost singurul candidat pentru aceasta functie.

Noul presedinte al ICCJ va fi propus de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) si numit de presedintele Klaus Iohannis.

Citeste si:

Președinta CE cere ca Putin să fie adus în fața justiție

Presedintele, vicepresedintele si presedintii de sectii ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie sunt numiti de presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru un mandat de trei ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data, dintre judecatorii ICCJ care au avut activitate la aceasta instanta cel putin doi ani. Presedintele Romaniei poate refuza numirea, motivat.

PICCJ si DNA

Noi numiri ar putea fi facute si la sefia Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ) si a Directiei Nationale Anticoruptie (DNA). Mandatul procurorului general Tiberiu Nitu si al procurorului-sef al DNA Laura Codruta Kovesi se incheie in luna mai a acestui an, existand insa posibilitatea reinnoirii acestora.

Kovesi, care anterior a avut doua mandate ca procuror general al Romaniei (2006 - 2012), si Nitu au fost numiti in functii de fostul presedinte Traian Basescu, pe 15 mai 2013, la propunerea fostului premier Victor Ponta, in calitate de ministru interimar al Justitiei. Nitu a mai fost propus procuror general al Romaniei, alaturi de Ioan Irimie la conducerea DNA, de fostul ministru al Justitiei Mona Pivniceru, in noiembrie 2012, insa a primit atunci un aviz negativ din partea CSM.

Procurorul general al Romaniei si procurorul-sef al DNA sunt numiti de presedintele Romaniei, la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul CSM, dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani in functia de judecator sau procuror, pe o perioada de trei ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data. Seful statului poate refuza motivat numirea in functiile de conducere din Ministerul Public.

Citeste si:

Elena Udrea a cerut rejudecarea întregului caz în dosarul „Gala Bute”

Mandatul lui Nitu a fost marcat recent de clasarea dosarului Revolutiei de procurorii militari din PICCJ, printr-o rezolutie din 14 octombrie anuntata pe 23 octombrie. Acelasi parchet a anuntat, in 21 octombrie, inceperea urmaririi penale in dosarul Mineriadei, pe numele mai multor persoane, printre care si fostul presedinte Ion Iliescu.

DNA a fost in atentia opiniei publice prin numarul mare de demnitari, printre care fostul premier Victor Ponta, fosti ministri, parlamentari si reprezentanti ai autoritatilor locale, pusi sub urmarire si trimisi in judecata pentru fapte de coruptie.

Laura Codruta Kovesi declara, in septembrie, la Digi24, ca nu-si doreste vreo functie in afara sistemului judiciar si ca va anunta la finalul mandatului daca va candida pentru un nou mandat la sefia DNA.

Intr-un interviu publicat de Romania Libera pe 22 decembrie, ministrul Justitiei Raluca Pruna spunea ca crede ca, in principiu, o procedura de reinvestire "a unei persoane care a facut dovada unei bune administrari, dovada de integritate si profesionalism, ar expune acea persoana criticii unei parti din societate".

Citeste si:

ÎCCJ a respins recursul în casație formulat de Elena Udrea. Decizia...

"Sigur, ca principiu, am spus ca legea da posibilitatea reinvestirii unei persoane, insa iarasi cred ca societatea romaneasca este, la acest moment, destul de antagonica si cred ca o procedura - vorbesc ca principiu - de reinvestire a unei persoane care a facut dovada unei bune administrari, dovada de integritate si profesionalism, ar expune acea persoana criticii unei parti din societate. Eu inteleg din motive de transparenta sa fac publice criteriile de profesionalism, integritate, performanta, astfel incat sa fiu impacata cu propunerile pe care le pun pe masa CSM-ului si, finalmente, pe masa presedintelui", declara Pruna.

Consiliul Superior al Magistraturii propune, intr-un proiectul de modificare a Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, ca sefii PICCJ, DNA si DIICOT sa fie numiti la propunerea CSM, si nu a ministrului Justitie, si pentru patru ani, in loc de trei, tot cu posibilitatea reinvestirii o singura data. Aceasta propunere a fost votata favorabil de 2.668 de judecatori si 1.441 de procurori, in timp ce 921 de judecatori si 599 de procurori s-au opus.

CSM

Citeste si:

Horoscop aprilie 2024: lumina ne călăuzește pașii către cele mai...

In plus, ca in fiecare an, in ianuarie 2016 au loc alegeri pentru conducerea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecatorul Mircea Aron si-a depus candidatura pentru functia de presedinte CSM, in timp ce procurorul Luminita Palade s-a inscris pentru postul de vicepresedinte al CSM, alegerile urmand sa aiba loc pe 6 ianuarie.

Consiliul Superior al Magistraturii este condus de un presedinte si un vicepresedinte care nu pot face parte din aceeasi sectie, fiecare avand un mandat de un an, care nu poate fi reinnoit. Astfel, daca unul dintre ei face parte din sectia pentru judecatori, cel de-al doilea trebuie sa fie procuror. Institutia a fost condusa in 2015 de judecatorul Marius Badea Tudose, in calitate de presedinte, si de procurorul Bogdan Gabor, drept vicepresedinte.

Tot anul acesta trebuie sa aiba loc alegeri si pentru desemnarea de noi membri ai CSM, ultimele astfel de alegeri avand loc la sfarsitul anului 2010, iar actualii membri incepandu-si mandatele de sase ani in 2011. Mandatele membrilor CSM nu pot fi reinnnoite.

"In momentul de fata este controversat aspectul cu privire la numarul locurilor care vor fi deschise procedurii de alegere: unii membri CSM sustin ca tot CSM-ul trebuie reinnoit, altii ca numai locurile ocupate de membrii care au avut un mandat plin din ianuarie 2011. Actualii membri ai CSM nu mai au dreptul sa fie realesi. Noii membri isi vor incepe mandatul in ianuarie 2017 si acesta va avea o durata de sase ani", scrie judecatorul Cristi Danilet, membru in CSM, pe blogul sau.

Membrii alesi ai CSM sunt noua judecatori si cinci procurori, desemnati prin alegeri organizate de adunarile generale ale instantelor si parchetelor. Acestora li se adauga membrii de drept, respectiv ministrul Justitiei, procurorul general al Romaniei si presedintele instantei supreme, precum si doi reprezentanti ai societatii civile alesi de Senat. In total, CSM are 19 membri.

La alegerile pentru conducerea CSM pot participa doar cei noua judecatori si cei cinci procurori.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe