Miercuri, 30 decembrie 2015 - doua luni de la tragedia din clubul Colectiv, care a marcat anul 2015 si a provocat schimbari majore in viata politica si sociala a Romaniei, dupa ce 63 de oameni au murit. Ramane de vazut daca schimbarile care au urmat vor determina altele, mai profunde.

In seara de 30 octombrie 2015, intr-o vineri, un incendiu izbucnea in clubul Colectiv din Capitala, la concertul trupei rock Goodbye to Gravity, care isi lansa un nou album in prezenta mai multor prieteni, jurnalisti, fotografi, altor muzicieni si a sute de fani. Show-ul a inclus artificii, dupa aprinderea carora a luat foc unul din stalpii pe care erau puse si apoi tot tavanul localului, ambele se pare acoperite cu burete de antifonare care nu era ignifug. Focul a fost semnalat de la prima flacaruie chiar de solistul trupei, care a cerut sa se intervina cu un extinctor. Acest s-a dovedit insa complet ineficient, focul intinzandu-se si cuprinzand tot tavanul in 10 secunde, potrivit concluziilor anchetei, in timp ce sutele de oameni din local se indreptau, initial in ordine, spre iesire.

Au urmat panica si haosul. Oamenii au inceput sa cada intoxicati, iar cei care erau in spate a trebuit sa treaca de trupurile lor ca sa ajunga la iesire. Dintre cei care au ajuns, unii erau complet negri, cu hainele arse, cu carnea cazand de pe ei, potrivit marturiilor echipajelor Ambulantei care au intervenit, alaturi de medici si asistente de la Maternitatea Bucur, aflata in apropiere. In putinele ambulante care au fost la inceput au fost preluati cat mai multi raniti, in timp ce multora li s-au acordat ingrijiri, inclusiv li s-au facut manevre de resuscitare, chiar pe caldaram.

Autoritatile au anuntat atunci 26 de morti. O alta victima a murit in drum spre spital. Dintre cei 172 de raniti care au ajuns la spital, au fost internati 147, aproape 100 fiind in stare critica si grava.

Acum, la doua luni de la dezastru, bilantul indica 63 de persoane care si-au pierdut viata, ultimul deces fiind in 21 decembrie. In spitalele din Capitala au murit 24 de raniti, iar dintre cei 39 dusi in spitale din strainatate au murit 12. In prezent, in spitalele din Bucuresti se mai afla patru raniti, unul fiind in stare critica, iar in strainatate mai sunt internati 19, toti in stare stabila.

Printre cei care si-au pierdut viata in incendiu au fost Adrian Rugina, tobosarul trupei Bucium, Claudiu Petre, fotograf si blogger, care, dupa ce au iesit din club, s-au intors pentru a-i scoate si pe altii, jurnalista si fotografa Teodora Maftei, care supravietuise unui numar de sapte operatii, dintre care trei pe creier, dar si instrumentistii trupei Goodbye to Gravity - Alex Pascu (bas), Bogdan Lavinius Enache (tobe), Vlad Telea si Mihai Alexandru (chitaristi).

Citeste si:
Victor Ponta, reproș pentru protestatarii de mediu: „Nu s-au mai...
Victor Ponta, reproș pentru...

De la soc la revolta in Bucuresti si in toata tara

Clubul Colectiv, din incinta fostei fabrici Pionierul, a devenit loc de pelerinaj, unde mii de oameni au depus lumanari si flori. Printre ei au fost presedintele Klaus Iohannis, premierul Marii Britanii, David Cameron, presedintele Poloniei, ambasadorul Frantei, reprezentantii Casei Regale si arhiepiscopul romano-catolic Ioan Robu.

Guvernul a declarat trei zile de doliu national, in 31 octombrie, 1 si 2 noiembrie. Un mars al tacerii, cu aproape 10.000 de participanti, a avut loc in 1 noiembrie in Capitala, din Piata Universitatii pana la Colectiv.

Dupa cele trei zile de doliu insa, oamenii au iesit in strada, in Capitala si mai multe orase din tara, cerand demisii, dupa ce incendiul din Colectiv a scos la iveala un sistem corupt prin care clubul fusese autorizat fara a respecta normele de aparare impotriva incendiilor, dar si carente in randul serviciilor de interventie, puse tot pe seama coruptiei.

Citeste si:
Anchetă după incendiul de la Hidrocentrala Porțile de Fier 1. A...
Anchetă după incendiul de la...

In seara de 3 noiembrie, ieseau in strada zeci de mii de oameni. Scandau ”coruptia ucide” si cereau demisia premierului Victor Ponta, a ministrului de Interne Gabriel Oprea, considerat responsabil si pentru moartea politistului Bogdan Gigina aflat in coloana sa oficiala, la care nu ar fi avut dreptul intrucat s-ar fi deplasat in interes personal, si a primarului sectorului 4 Cristian Popescu Piedone, pentru emiterea autorizatiei pentru Colectiv fara un aviz al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta.

In ziua urmatoare, Victor Ponta isi depunea mandatul, iar Piedone isi dadea demisia. Guvernul a fost inlocuit cu unul tehnocrat, condus de Dacian Ciolos.

Conditiile din spitale, criticate de presa, aparate de Ministerul Sanatatii. Dupa doua luni se admite ca acestea au crescut riscul de infectare pentru pacienti

Ranitii din Colectiv au fost dusi la 11 spitale din Capitala, unde medicii aflati de garda au ramas alaturi de ei si in zilele urmatoare. Lor li s-au alaturat medici si asistente veniti in afara programului sa dea o mana de ajutor. Ministerul Sanatatii a facut un apel pentru donare de sange pentru victimele din Colectiv, la care au raspuns mii de persoane in toata tara.

Citeste si:
Alegeri prezidenţiale 2024. Cine va candida pentru funcţia de...
Alegeri prezidenţiale 2024....

Din prima noapte, in care au fost internati aproximativ 150 de raniti din Colectiv, mai multe persoane si firme au mers in spitale sa aduca apa si ceai pentru medici si rudele pacientilor, dar si sa puna la dispozitia spitalului echipamente si materiale. Ministerul Sanatatii a anuntat insa ca nu este nevoie de nimic, pentru ca ulterior sa precizeze ca nu refuza nicio donatie, dar acestea sa fie centralizate si distribuite corespunzator prin Unifarm. Ulterior, au venit la Bucuresti medici din Franta, Germania, Belgia, Olanda sau Israel, pentru a-i vedea pe raniti si a prelua dintre ei sa ii ingrijeasca in strainatate.

In presa au aparut critici privind conditiile de care dispun spitalele romanesti pentru pacientii arsi in stare critica, in conditiile in care acestia sunt cei mai expusi riscului de infectare, iar Ministerul Sanatatii a sustinut in continuare ca spitalele au toate echipamentele si materialele necesare.

Citeste si:
Verificări la sânge după tragedia din Cariera Jilț. Ministrul...
Verificări la sânge după...

Un raport dat publicitatii de minister acum, dupa doua luni, arata insa probleme atat la nivelul spatiului, cat si al personalului din spitalele bucurestene unde au fost tratati ranitii din Colectiv. Raportul a fost intocmit dupa verificari cerute de Ministerul Sanatatii si facute de Institutul National de Sanatate Publica (INSP) si Directia de Sanatate Publica (DSP) Bucuresti in cele 11 spitale.

Potrivit raportului, cele mai multe decese au fost inregistrate in cazul pacientilor cu leziuni pulmonare grave, care cresc riscul de mortalitate de opt - zece ori. Probele microbiologice au relevat in randul ranitilor de la Colectiv cazuri de infectie cu germeni multirezistenti regasiti frecvent in infectii nosocomiale, tipic pentru bolnavii cu arsuri extinse, supusi unui numar mare de manevre medicale.

Raportul arata ca nu au fost cazuri in care personalul medical sa nu-si fi facut corect datoria. Dimpotriva, prin efortul lor, medicii, asistentii medicali si alti membri ai echipelor medicale au reusit sa trateze cu succes majoritatea pacientilor.

Insa, in spitale lipseste sau este insuficient personalul specializat necesar controlului si prevenirii infectiilor nosocomiale (medic microbiolog, medic epidemiolog, medic infectionist), iar personalul de ingrijire dedicat (pentru unul - doi pacienti in stare critica) este mai mult decat insuficient, ceea ce determina ca riscul de infectie sa creasca.

Dintre cele 11 spitale, sapte au putut asigura personal medical si auxiliar special dedicat pacientilor cu arsuri, fara a putea asigura personal separat pentru fiecare grup de pacienti colonizati sau infectati cu un anumit microorganism cu risc epidemiologic. In plus, izolarea pacientilor din Colectiv in sectii de ATI special dedicate a fost posibila in doar sase spitale, nu insa in fiecare caz cu gruparea in acelasi salon a pacientilor infectati sau colonizati cu aceeasi bacterie cu risc epidemiologic.

Dosar penal pentru ucidere din culpa: Acuzati - patronii clubului si pirotehnistul care a instalat artificiile

Ancheta in cazul incendiului din clubul Colectiv deschisa initial de Parchetul Tribunalului Bucuresti a fost preluata de Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care face cercetari pentru ucidere si vatamare corporala din culpa. Conform concluziilor provizorii ale primelor autopsii, principala cauza a decesului ar fi intoxicatia cu fum, monoxid de carbon si gaze toxice.

Procurorii au inceput urmarirea penala pe numele celor trei patroni ai clubului Colectiv - Alin Anastasescu, Paul Gancea si Costin Mincu -, care au fost arestati preventiv in 3 noiembrie si pe bunurile carora a fost pus sechestru. In 21 decembrie, Gancea si Mincu au fost plasati in arest la domiciliu.

Potrivit PICCJ, "incendiul s-a produs ca urmare a faptului ca persoanele care aveau in administrare spatiul respectiv au incurajat si permis accesul unui numar de persoane mult peste limita admisa a clubului, in conditiile in care spatiul nu era prevazut cu mai multe cai de evacuare in caz de urgenta, precum si desfasurarea unui spectacol cu efecte pirotehnice (foc de artificii) in incinta acoperita a clubului, in conditiile amenajarii interioare improprii unor astfel de activitati, caracterizate prin existenta unor materiale usor inflamabile, montate cu incalcarea dispozitiilor legale si pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor si pentru izolare fonica pe stalpii de sustinere, pereti si tavan, respectiv perete antifonat), cu consecinta mortii si vatamarii corporale a mai multor persoane aflate in club".

De asemenea, au fost pusi sub urmarire patronii firmei care a furnizat artificiile folosite in Colectiv in seara de 30 octombrie, Daniela si Cristian Nita, si pirotehnicianul Viorel Zaharia, care le-a montat. Acestia au mai fost arestati, in 8 noiembrie, si plasati in arest la domiciliu noua zile mai tarziu.

Procurorii au aratat ca artifiicile folosite la concertul Goodbye to Gravity din Clubul Colectiv, din 30 octombrie, erau destinate a fi folosite doar in spatiu deschis, conform instructiunilor de utilizare, care erau insa in limba bulgara.

Pirotehnicianul Viorel Zaharia a instalat artificiile impreuna cu un coleg, Marian Moise, care le-a si actionat la concert, fiind ranit in incendiu. Potrivit procurorilor, acestia "trebuiau si puteau sa prevada ca efectele pirotehnice au fost amplasate in conditii improprii si riscante, fara luarea masurilor de siguranta adecvate, aspect care intra in atributiile lor de pirotehnisti". Ulterior producerii incendiului din clubul Colectiv, Daniela si Cristian Nita au distrus si sustras documente care constituiau probe, pentru a impiedica sau ingreuna cercetarile, aratau procurorii. Pirotehnicianul Viorel Zaharia este acuzat de ucidere din culpa, iar sotii Nita sunt cercetati pentru favorizarea faptuitorului si sustragerea sau distrugerea de probe sau de inscrisuri.

Piedone, pus sub acuzare de DNA pentru abuz in serviciu

Procurorii anticoruptie au deschis la randul lor un dosar privind modul in care a fost autorizat clubul Colectiv, in acest dosar fiind pusi sub acuzare fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu Piedone si angajate ale primariei.

Primaria Sectorului 4 a emis acord si autorizatie de functionare pentru local fara a cere avizul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta privind respectarea normelor de prevenirea si stingerea incendiilor (PSI), conform unei hotarari de consiliu local. clubul a fost autorizat in baza unei declaratii pe propria raspundere a proprietarilor, care au indicat activitatile desfasurate in local si capacitatea acestuia de 80 de locuri pe scaun.

Potrivit procurorilor DNA, declaratia pe proprie-raspundere nu mai putea sa fie luata in considerare de autoritatile competente sa elibereze autorizatia de functionare in anul 2015, deoarece din anul 2007, pentru avizul PSI, solicitantii aveau obligatia legala sa aduca acte doveditoare. Astfel, procurorii DNA i-au pus sub urmarire pe fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu Piedone si pe Aurelia Iofciu si Luminita Larisa Ganea, angajate ale primariei, implicate in emiterea autorizatiei.

Conform anchetatorilor, Cristian Popescu Piedone a incalcat dispozitiile legale privind apararea impotriva incendiilor atunci cand a emis acordul de functionare si autorizatia de functionare, in 14 ianuarie 2015, necesare desfasurarii activitatii de catre SC Colectiv Club SRL, iar cele doua angajate l-au sprijinit in emiterea celor doua documente.

Piedone si cele doua angajate au fost arestati in 7 noiembrie, de Tribunalul Bucuresti, si pusi in libertate in 11 noiembrie, de Curtea de Apel.

In acelasi dosar, anchetatorii au extins urmarirea penala fata de Piedone, pentru noi fapte de abuz in serviciu si fals intelectual, respectiv pentru ca a mai autorizat o firma cu incalcarea legilor privind apararea impotriva incendiilor.

De asemenea au fost extinse cercetarile si fata de Aurelia Iofciu, sef Serviciu autorizari comerciale din Primaria Sectorului 4, si de Ramona Sandra Motoc, functionar in cadrul aceluiasi serviciu, la data faptelor, pentru complicitate la abuz in serviciu si complicitate la fals intelectual, in legatura cu aceasta autorizare.

In prezent, Piedone este cercetat sub control judiciar pe cautiune.

Doi ofiteri ai ISU Bucuresti care au facut controale in Colectiv, trimisi in judecata. Conducerea inspectoratului le cere daune

Tot pentru abuz in serviciu au fost pusi sub acuzare de procurorii militari ai DNA si trimisi in judecata ofiterii ISU Bucuresti Antonina Radu si Petrica George Matei.

Procurorii militari din DNA arata ca acestia, desi au facut mai multe deplasari la Colectiv, nu au intocmit niciun act de control, cu niciun prilej si nici nu au intreprins vreo masura pentru ca societatea sa fie luata in evidenta de catre ISU Bucuresti, ca functionand fara aviz sau autorizatie de securitate la incendiu, asa cum erau obligati de actele normative ce reglementeaza activitatea in domeniu.

Mai mult, potrivit referatului procurorilor, cei doi angajati ai ISU s-ar fi oferit sa-i ajute pe patronii clubului cu intocmirea dosarului pentru obtinerea avizului PSI. Ancheta in cazul lor a relevat o practica a sponsorizarilor inspectoratelor pentru situatii de urgenta de catre firmele controlate, prin care se ajunge ca angajatii institutiilor de control sa presteze servicii pentru aceste firme, cu stiinta sefilor.

Astfel, judecatorul de la Tribunalul Militar unde cei doi au fost dusi cu propunere de arestare, nota ca "este greu de imaginat cum un agent economic care sponsorizeaza masiv ISU - cum se poate vedea din dosarul de urmarire penala (...) va putea fi controlat cu obiectivitate de inspectori apartinand acestei institutii masiv sponsorizate si eventual sanctionat drastic de acestia".

Totodata, judecatorul vorbea si despre o "practica incetatenita ca organele de control sa devina prestatori de servicii pentru cei controlati, practica existenta la scara larga la diferite institutii de control", care "nu poate sa nu fie in atentia sefilor ierarhici ai celor doi inculpati la toate palierele, unii dintre acestia sustinand cu seninatate ca nu au avut cunostinta de faptele celor doi, ca nu au fost informati, (...) altii cerand note explicative".

Pe 10 noiembrie, Tribunalul Militar a decis arestarea lui George Matei si plasarea in arest la domiciliu a Antoninei Radu, instanta motivand in cazul acesteia ca are in ingrijire o fiica de opt ani si un frate de 42 de ani fara niciun venit, cu handicap psihiatric accentuat. Pe 14 noiembrie a fost insa arestata si Antonina Radu, prin decizia definitiva a Curtii Militare de Apel.

ISU Bucuresti-Ilfov s-a constituit parte civila in procesul capitanilor Antonina Radu si Petrica George Matei, trimisi in judecata in 4 decembrie, carora le cere daune de peste 29.000 de lei pentru interventia la incendiul din Colectiv.

La scurt timp dupa incendiu, secretarul de stat Raed Arafat declara ca la ISU Bucuresti nu figura niciun document, nicio solicitare, pentru autorizarea activitatii care se desfasura in Colectiv sau pentru un punct de vedere.

Ulterior, in presa au aparut informatii potrivit carora institutia a primit o adresa de la organizatorul de evenimente Emagic, la sfarsitul lunii septembrie, prin care era informata ca in local urma sa aiba loc un festival de muzica cu 2.000 de participanti si i se cerea un punct de vedere.

In urma apartiei informatiilor privind adresa Emagic, a fost facut un control de urgenta la ISU Bucuresti, dovedindu-se ca institutia primise adresa si daduse si un raspuns. In urma controlului, sefii ISU Bucuresti-Ilfov - inspectorul sef colonel Mihai Mirel Guta, prim-adjunctul Orlando Schiopu si adjunctul Giani Aldoiu -au fost suspendati din functii.

Premierul Dacian Ciolos i-a cerut secretarului de stat Raed Arafat un plan de reforma si restructurare a ISU.

Localuri si institutii de cultura, inchise. Legea antifumat, adoptata dupa incendiul din Colectiv

ISU Bucuresti si celelalte inspectorate din tara au facut in saptamanile ce au urmat tragediei controale la localuri si in alte spatii publice. Aproape 40 de cluburi, restaurante, discoteci si alte localuri din Capitala si din mai multe judete au fost inchise pana in 18 noiembrie. S-a constatat ca institutii de cultura importante precum Castelul Peles, Ateneul Roman, Teatrul National si Opera Nationala din Cluj-Napoca functioneaza fara autorizatie de securitate la incendiu din partea ISU. Nici cladirea Palatului Parlamentului nu are autorizatie ISU pentru ca nu a fost receptionata.

Pana la intrarea in legalitate sau adaptarea reglementarilor, au fost sigilate localuri, spatii comerciale si sali de spectacole. Case de cultura si alte spatii de spectacole din toata tara si-au intrerupt activitatea. Bazarul din Suceava, unde functionau 1.800 de spatii comerciale, a fost inchis, generand un val de proteste din partea oamenilor care au ramas fara loc de munca.

Dupa controalele privind siguranta la incendiu, au urmat masurile de siguranta la cutermur.

In 17 noiembrie, a fost promulgata de presedinte legea care prevede interzicerea desfasurarii de activitati in spatiile comerciale precum magazine, sali de spectacole si structuri turistice, in cladirile cu risc seismic ridicat, pana la consolidarea acestora.

Drept urmare, numai in Capitala au fost notificati sa-si inceteze activitatea in 24 de ore utilizatorii a nu mai putin de 162 de imobile incadrate in clasa I de risc seismic, in caz contrar urmand a fi sanctionati cu amenzi de la 50.000 la 70.000 de lei.

Aflat in aceasta situatie, Teatrul Nottara a primit o sala pentru spectacole la Cotroceni.

In Centrul vechi al Capitalei, cel mai cautat loc de distractie, cluburile, dar si magazine si alte spatii au fost pe rand inchise.

Planurile de reabilitare intarzie, doar 18 imobile cu bulina rosie fiind consolidate in 14 ani, potrivit unui raspuns la solicitarea MEDIAFAX al reprezentantilor Primariei Capitalei, care au adaugat ca proprietarii refuza consolidarea.

In urma incendiului din Colectiv a fost promovata si o alta masura - interzicerea fumatului in spatiile publice, cuprinsa intr-un proiect de lege initiat de deputatul PSD Aurelia Cristea, pentru care si-au exprimat sprijinul mai multe ONG-uri. Proiectul Legii privind interzicerea fumatului in spatiile publice a fost intens dezbatut de opinia publica inainte de a fi adoptat de Parlament, in 15 decembrie, si mai ales dupa. In prezent, proiectul este contestat la Curtea Constitutionala, de 33 de senatori.

Tragedia din Colectiv a marcat anul 2015, a cutremurat Romania, a scos la iveala coruptia, a adus un nou guvern. Ramane de vazut daca aceste schimbari vor fi urmate de altele, mai profunde, in 2016.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.