Corina Untila, ranita in decembrie 1989 la Timisoara, considera rusinoasa decizia de clasare a dosarului Revolutiei, iar Petre Petrisor, cel care atunci a citit din balconul Comitetului de partid revendicarile multimii, spune ca toti cei aflati la putere au avut interesul sa nu se afle adevarul.

Corina Untila, ranita in timpul evenimentelor din decembrie 1989 de la Timisoara, acum presedinte al Asociatiei "17 Decembrie", spune despre clasarea dosarului Revolutiei ca "e pacat ca Romania nu isi doreste sa afle adevarul" si ca "este rusinos" ce s-a intamplat. Presedintele Asociatiei "17 Decembrie" din Timisoara, Corina Untila, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX, despre clasarea Dosarului Revolutiei din 1989, ca este "rusinos" ceea ce s-a intamplat.

"Statul nu mai vrea sa stie adevarul despre Revolutie? E pacat ca Romania nu isi doreste sa afle adevarul despre momentul Decembrie '89. Este dezastruos din punct de vedere moral, cand ma gandesc la cei care au murit atunci. Este peste masura mea de a intelege institutiile acestui stat care se numeste Romania. M-am bucurat zilele trecute cu mineriada, ca se judeca, si nici nu m-am gandit ca vor clasa tocmai dosarul Revolutiei. Este rusinos. Fiul meu nu va afla adevarul despre ce a fost atunci, in Decembrie '89", a spus ea.

Corina Untila a fost impuscata in spate in 17 decembrie 1989. Ea avea atunci 18 ani si era eleva la Colegiul National Banatean. Fusese in strada si cu o zi inainte si atunci a reusit sa scape teafara, dupa ce a fost fugarita de cei din Armata. Ajunsa la spital, a vazut zeci de raniti intinsi pe jos, in holul de la Urgentele Spitalului Judetean. Ea a fost operata in aceeasi zi, apoi a fost tinuta in coma indusa si a stat in spital pana in 27 decembrie 1989, cand a fost externata la cerere.

Abia dupa aproximativ un an i-a fost scos glontul, care a fost impins de corp in omoplatul drept, iar femeia spune ca mai are de suferit si acum.

La randul sau, presedintele Asociatiei Forumul Revolutiei "Libertatea" din Timisoara, Ioan Dolca, considera ca "nu se poate clasa un dosar unde sunt mii de morti".

"Problema Timisoarei este rezolvata. Stim cine a tras, nu stim insa cine a spart geamurile vitrinelor in 16 decembrie '89. La Bucuresti e o problema grava, ca sunt foarte multi morti dupa 22 decembrie '89. Nu se stie cine a tras in 22. Trebuia instanta, istoricii sa vina cu un rezultat concret. Nu se poate clasa un dosar unde sunt mii de morti. La Timisoara au tras Armata si cativa militieni. S-au platit si s-au facut despagubiri pentru raniti si pentru urmasi, dar la Bucuresti lucrurile nu au stat la fel", a spus Ioan Dolca.

Citeste si:
România este într-o situație mai bună sau mai rea ca înainte de 1989?
România este într-o situație...

Ion Savu, membru al Asociatiei ALTAR din Timisoara, spune, la randul sau, ca, inevitabil, lucrurile vor iesi la iveala si ca nu ar trebui sa fie persoane mai presus de lege.

"Cred ca clarificarile pentru un moment asa important pentru poporul roman cum este Revolutia din 1989 ar pretinde sa fim mai putin superficiali. Sa mergem la esente si sa scoatem adevarul, pentru ca numai adevarul ne poate face sa fim independenti. Lucrurile trebuie sa fie clare pentru noi si pentru istorie. Mantuitorul Iisus a spus ca «nimic din ce s-a spus vreodata nu trebuie ascuns». Eu cred ca, inevitabil, lucrurile vor iesi la iveala. Cred ca cei care au facut mizerii vor fi de mult disparuti de pe lume. Ar trebui sa nu fie persoane mai presus de lege", a spus Savu.

In 20 decembrie 1989, atunci angajat al fabricii de detergenti din Timisoara, Ion Savu se afla in fruntea unei coloane de muncitori de la mai multe fabrici, care se indrepta spre centrul orasului. A ajuns in Piata Operei, apoi la Comitetul Judetean de Partid, si a fost chemat la negocieri in sala mare a Comitetului Judetean de Partid, astazi Sala Revolutiei, unde Savu l-a recunoscut mai intai pe Constantin Dascalescu. Dupa ce a facut o lista cu revendicari, a iesit in balcon sa vorbeasca multimii, iar apoi a avut curajul sa ii spuna primului-ministru comunist sa scrie dupa dictare revendicarile oamenilor din strada.

Citeste si:
32 de ani de la Revoluția Română din decembrie 1989
32 de ani de la Revoluția...

Alaturi de el, revolutionarul Petre Petrisor, avocat, a citit din balconul Comitetului Judetean de partid revendicarile revolutionarilor.

Acum, la aproape 26 de ani de la revolutie, cand dosarul a fost clasat, el considera ca persoanele care au fost la conducere de atunci si pana in prezent au avut interesul sa nu se afle adevarul in ceea ce priveste acele evenimente.

"Imi lasa un gust amar lucrurile acestea, trebuiau cercetate cu atentie. Trebuiau facute intr-un timp rezonabil, mai apropiat de evenimentele din acea vreme. Cred ca cei care au fost la conducere de atunci si pana acum au avut interesul sa nu se afle adevarul din diferite motive. Si ca sa parafrazez o lozinca din acea vreme: «E pacat de sangele varsat»", a spus Petrisor.

Procurorii militari de la Parchetul instantei supreme au clasat dosarul Revolutiei din decembrie 1989, in care au fost facute cercetari privind 709 morti, 2.198 de raniti, dintre care 1.855 impuscati, si 924 de retinuti, PICCJ precizand ca pentru unele fapte exista condamnari in alte cauze.

Citeste si:
Ce acuzații i-a adus Dana Roba pastorului din Timișoara. Îl...
Ce acuzații i-a adus Dana...

Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie (PICCJ) a anuntat vineri, intr-un comunicat de presa, ca procurorii de la Sectia Parchetelor Militare au finalizat cercetarile in dosarul 11/P/2014 privind fapte comise in contextul evenimentelor din decembrie 1989, care au avut ca rezultat decesul, ranirea si lipsirea de libertate a unor persoane, precum si distrugerea unor bunuri.

In raport de rezultatul cercetarilor efectuate cu privire la fiecare victima in parte si de impedimentele procedurale referitoare la punerea in miscare si exercitarea actiunii penale in cauza, prin Ordonanta din 14 octombrie 2015 s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul infractiunilor de propaganda de razboi, genocid, tratamente neomenoase, infractiuni de razboi contra proprietatii si altor drepturi, respectiv infractiuni contra umanitatii, retinandu-se ca faptele cercetate nu sunt prevazute de legea penala, "nefiind caracterizate de tipicitate in raport cu normele legale incriminatoare".

Citeste si:
Timișoara devine Capitala culturală a Europei. Mii de artiști vor...
Timișoara devine Capitala...

De asemenea, s-a dispus clasarea cauzei pentru infractiunile de omor, tentativa de omor si instigare la infractiunea de omor, retinandu-se, dupa caz, implinirea termenului de prescriptie a raspunderii penale sau existenta autoritatii de lucru judecat, dar si faptul ca decesul nu s-a datorat unei fapte prevazute de legea penala sau ca fapta nu exista.
Corina Untila, ranita in timpul evenimentelor din decembrie 1989 de la Timisoara, acum presedinte al Asociatiei "17 Decembrie", spune despre clasarea dosarului Revolutiei ca "e pacat ca Romania nu isi doreste sa afle adevarul" si ca "este rusinos" ce s-a intamplat.

Presedintele Asociatiei "17 Decembrie" din Timisoara, Corina Untila, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX, despre clasarea Dosarului Revolutiei din 1989, ca este "rusinos" ceea ce s-a intamplat.

"Statul nu mai vrea sa stie adevarul despre Revolutie? E pacat ca Romania nu isi doreste sa afle adevarul despre momentul Decembrie '89. Este dezastruos din punct de vedere moral, cand ma gandesc la cei care au murit atunci. Este peste masura mea de a intelege institutiile acestui stat care se numeste Romania. M-am bucurat zilele trecute cu mineriada, ca se judeca, si nici nu m-am gandit ca vor clasa tocmai dosarul Revolutiei. Este rusinos. Fiul meu nu va afla adevarul despre ce a fost atunci, in Decembrie '89", a spus ea.

Corina Untila a fost impuscata in spate in 17 decembrie 1989. Ea avea atunci 18 ani si era eleva la Colegiul National Banatean. Fusese in strada si cu o zi inainte si atunci a reusit sa scape teafara, dupa ce a fost fugarita de cei din Armata. Ajunsa la spital, a vazut zeci de raniti intinsi pe jos, in holul de la Urgentele Spitalului Judetean. Ea a fost operata in aceeasi zi, apoi a fost tinuta in coma indusa si a stat in spital pana in 27 decembrie 1989, cand a fost externata la cerere.

Abia dupa aproximativ un an i-a fost scos glontul, care a fost impins de corp in omoplatul drept, iar femeia spune ca mai are de suferit si acum.

La randul sau, presedintele Asociatiei Forumul Revolutiei "Libertatea" din Timisoara, Ioan Dolca, considera ca "nu se poate clasa un dosar unde sunt mii de morti".

"Problema Timisoarei este rezolvata. Stim cine a tras, nu stim insa cine a spart geamurile vitrinelor in 16 decembrie '89. La Bucuresti e o problema grava, ca sunt foarte multi morti dupa 22 decembrie '89. Nu se stie cine a tras in 22. Trebuia instanta, istoricii sa vina cu un rezultat concret. Nu se poate clasa un dosar unde sunt mii de morti. La Timisoara au tras Armata si cativa militieni. S-au platit si s-au facut despagubiri pentru raniti si pentru urmasi, dar la Bucuresti lucrurile nu au stat la fel", a spus Ioan Dolca.

Ion Savu, membru al Asociatiei ALTAR din Timisoara, spune, la randul sau, ca, inevitabil, lucrurile vor iesi la iveala si ca nu ar trebui sa fie persoane mai presus de lege.

"Cred ca clarificarile pentru un moment asa important pentru poporul roman cum este Revolutia din 1989 ar pretinde sa fim mai putin superficiali. Sa mergem la esente si sa scoatem adevarul, pentru ca numai adevarul ne poate face sa fim independenti. Lucrurile trebuie sa fie clare pentru noi si pentru istorie. Mantuitorul Iisus a spus ca «nimic din ce s-a spus vreodata nu trebuie ascuns». Eu cred ca, inevitabil, lucrurile vor iesi la iveala. Cred ca cei care au facut mizerii vor fi de mult disparuti de pe lume. Ar trebui sa nu fie persoane mai presus de lege", a spus Savu.

In 20 decembrie 1989, atunci angajat al fabricii de detergenti din Timisoara, Ion Savu se afla in fruntea unei coloane de muncitori de la mai multe fabrici, care se indrepta spre centrul orasului. A ajuns in Piata Operei, apoi la Comitetul Judetean de Partid, si a fost chemat la negocieri in sala mare a Comitetului Judetean de Partid, astazi Sala Revolutiei, unde Savu l-a recunoscut mai intai pe Constantin Dascalescu. Dupa ce a facut o lista cu revendicari, a iesit in balcon sa vorbeasca multimii, iar apoi a avut curajul sa ii spuna primului-ministru comunist sa scrie dupa dictare revendicarile oamenilor din strada.

Alaturi de el, revolutionarul Petre Petrisor, avocat, a citit din balconul Comitetului Judetean de partid revendicarile revolutionarilor.

Acum, la aproape 26 de ani de la revolutie, cand dosarul a fost clasat, el considera ca persoanele care au fost la conducere de atunci si pana in prezent au avut interesul sa nu se afle adevarul in ceea ce priveste acele evenimente.

"Imi lasa un gust amar lucrurile acestea, trebuiau cercetate cu atentie. Trebuiau facute intr-un timp rezonabil, mai apropiat de evenimentele din acea vreme. Cred ca cei care au fost la conducere de atunci si pana acum au avut interesul sa nu se afle adevarul din diferite motive. Si ca sa parafrazez o lozinca din acea vreme: «E pacat de sangele varsat»", a spus Petrisor.

Procurorii militari de la Parchetul instantei supreme au clasat dosarul Revolutiei din decembrie 1989, in care au fost facute cercetari privind 709 morti, 2.198 de raniti, dintre care 1.855 impuscati, si 924 de retinuti, PICCJ precizand ca pentru unele fapte exista condamnari in alte cauze.

Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie (PICCJ) a anuntat vineri, intr-un comunicat de presa, ca procurorii de la Sectia Parchetelor Militare au finalizat cercetarile in dosarul 11/P/2014 privind fapte comise in contextul evenimentelor din decembrie 1989, care au avut ca rezultat decesul, ranirea si lipsirea de libertate a unor persoane, precum si distrugerea unor bunuri.

In raport de rezultatul cercetarilor efectuate cu privire la fiecare victima in parte si de impedimentele procedurale referitoare la punerea in miscare si exercitarea actiunii penale in cauza, prin Ordonanta din 14 octombrie 2015 s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul infractiunilor de propaganda de razboi, genocid, tratamente neomenoase, infractiuni de razboi contra proprietatii si altor drepturi, respectiv infractiuni contra umanitatii, retinandu-se ca faptele cercetate nu sunt prevazute de legea penala, "nefiind caracterizate de tipicitate in raport cu normele legale incriminatoare".

De asemenea, s-a dispus clasarea cauzei pentru infractiunile de omor, tentativa de omor si instigare la infractiunea de omor, retinandu-se, dupa caz, implinirea termenului de prescriptie a raspunderii penale sau existenta autoritatii de lucru judecat, dar si faptul ca decesul nu s-a datorat unei fapte prevazute de legea penala sau ca fapta nu exista.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.