Senat: Durata maxima a arestului la domiciliu, in cursul urmaririi penale, 180 de zile

Senatorii au aprobat, marti, proiectul de lege de aprobare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului 24/2015 pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, cu 86 de voturi "pentru", doua abtineri si " 24 de voturi "impotriva".

Senatul este prima camera sesizata, Camera Deputatilor fiind for decizional pe acest proiect de lege.

Guvernul a decis, in 30 iunie, prin Ordonanta de Urgenta, ca masura arestului la domiciliu in timpul urmaririi penale poate fi luata pentru cel mult 30 de zile si prelungita tot cu cel mult 30 de zile, dar durata maxima a masurii nu poate depasi 180 de zile.

Prin Ordonanta de Urgenta, care la acest moment este in vigoare, au fost modificate prevederile referitoare la durata arestului la domiciliu incluse in Codul de procedura penala. Legislatia a fost pusa astfel in acord cu decizia Curtii Constitutionale din 7 mai, referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor articolului 222, privind durata arestului la domiciliu, din Codul de procedura penala.

In actul normativ adoptat de Guvern se mentiona ca acesta creeaza cadrul normativ necesar aplicarii arestului la domiciliu in faza de camera preliminara sau in cursul judecatii in prima instanta, in limite si coordonate constitutionale. Prin modificarile decise a fost reglementata durata maxima de dispunere a masurii arestului la domiciliu, cu posibilitatea prelungirii acesteia pentru durate care, de asemenea, au maximum prevazut in mod expres.

Astfel, in cursul urmaririi penale, arestul la domiciliu poate fi stabilit pentru o durata de cel mult 30 de zile si prelungit numai in caz de necesitate, daca se mentin temeiurile care au determinat luarea masurii sau daca au aparut temeiuri noi, fiecare prelungire neputand sa depaseasca 30 de zile. Durata maxima a masurii arestului la domiciliu, in cursul urmaririi penale, este de 180 de zile, scrie MEDIAFAX.

Citeste si:

Alocație pentru copii din prima zi de viață. Proiectul de lege,...

Prelungirea arestului la domiciliu poate fi dispusa de catre judecatorul de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla locul unde s-a constatat savarsirea infractiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala. Judecatorul de drepturi si libertati este sesizat in vederea prelungirii masurii de catre procuror, prin propunere motivata, insotita de dosarul cauzei, cu cel putin cinci zile inainte de expirarea duratei acesteia, potrivit modificarilor aprobate de Guvern.

Durata privarii de libertate dispusa prin masura arestului la domiciliu nu se ia in considerare pentru calculul duratei maxime a masurii arestarii preventive a inculpatului in cursul urmaririi penale.

Citeste si:

Raed Arafat: „Ultimele şase luni din viaţa mea au fost un coşmar”

"Modificarea legislativa este necesara in regim de urgenta si cu precadere intrucat, in lipsa acesteia, nu poate functiona institutia arestului la domiciliu pentru faza de camera preliminara sau in cursul judecatii in prima instanta. O interventie legislativa rapida, printr-o Ordonanta de Urgenta a Guvernului, a fost solicitata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si de catre Consiliul Superior al Magistraturii", arata Guvernul.

In 12 iunie, in Monitorul Oficial a fost publicata decizia Curtii Constitutionale din 7 mai, prin care s-a admis exceptia de necostitutionalitate a dispozitiilor articolului 222 din Codul de procedura penala.

Astfel, Curtea a constatat ca "normele procesual penale ale art. 222 cu denumirea marginala «Durata arestului la domiciliu», prin faptul ca nu reglementeaza nici termenele pentru care poate fi dispusa si nici durata maxima a acestei masuri in procedura de camera preliminara si de judecata in prima instanta, sunt neconstitutionale, de vreme ce organele judiciare pot dispune masura arestului la domiciliu pentru perioade nelimitate de timp, pe cale de consecinta, fiind restrans, in mod nelimitat temporal, exercitiul drepturilor si libertatilor fundamentale vizate de continutul acestei masuri".

Citeste si:

Andrew și Tristan Tate, prima ieșire din arestul la domiciliu....

Pentru aceste considerente, Curtea a constatat ca "o asemenea restrangere este neconstitutionala, intrucat incalca principiul proportionalitatii, afectand substanta drepturilor fundamentale vizate, nerezumandu-se la restrangerea exercitiului acestora".

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe