Sorin Grindeanu a facut aceste afirmatii, marti, la International Digital Forum, raspunzand unor intrebari puse de jurnalistii prezenti la acest eveniment organizat la Bucuresti si comentand cele mai recente informatii Eurostat, potrivit carora in Romania sunt cei mai putini utilizatori de internet, ca procent, din Uniunea Europeana.

"Utilizator de internet in adevaratul sens al cuvantului este cel care intra cel putin o data sau de doua ori sau foloseste acest serviciu pe saptamana. Desi, pentru noi, pare un pic asa absurd, cam jumatate din populatia Romaniei in acest moment nu este utilizatoare de internet in adevaratul sens al cuvantului. Sigur, poate o data la jumatate de an intra, dar acela nu este utilizator de internet. Motivele sunt mai multe, unul pe care-l vad si la care se lucreaza in acest moment este cel legat de anumite zone albe pe care in continuare le avem in Romania si aici avem proiectul RO-NET, care-si va gasi corespondenta inclusiv in noul exercitiu bugetar 2014-2020. Un alt motiv cred ca este totusi un procentaj mare fata de media Uniunii Europene a populatiei rurale in Romania si faptul ca poate lipsa de informare in ceea ce inseamna serviciile de acest tip este mai mare in acele zone decat in zonele urbane", a declarat Sorin Grindeanu.

De asemenea, Grindeanu a facut referire la serviciile de e-commerce si cele de internet banking. "Undeva la 20% din populatia Romaniei a folosit acest tip de serviciu de e-commerce, iar e-banking-ul - 10%. Media europeana in acest moment este undeva in jur de 80. Tintele noastre sunt sa ne ducem in ceea ce inseamna utilizarea de asemenea servicii spre ceea ce spuneam ca reprezinta media europeana", a precizat Sorin Grindeanu.

El a mai spus ca Agenda Digitala pentru Romania 2020 si finantarile pe care le acorda Comisia Europeana si Uniunea Europeana pe acest exercitiu bugetar au impus autoritatilor romane niste tinte. "Aceasta agenda este parte a agendei pentru Europa", a spus Sorin Grindeanu, precizand ca, totusi, el are un optimism rezervat si spera sa fie atinse aceste obiective.

El a precizat ca are retineri in privinta implementarii pana la deadline-ul initial de 31 decembrie 2015 a proiectului RO-NET, care vizeaza construirea unei retele telecom in zone defavorizate, contractul ridicandu-se la 365,8 milioane de lei, TVA inclusa (83,1 milioane euro), potrivit unor informatii facute publice de MSI in august 2014.

"Sunt 783 de localitati, zone albe. Nu sunt singurele zone albe din Romania in acest moment. Datele furnizate de catre ANCOM arata ca sunt mult mai multe localitati decat aceste 783. Tocmai de aceea suneam ca acest tip de proiect isi va gasi corespondenta si in noul exercitiu bugetar pentru a acoperi cat mai mult din aceste zone albe, unde operatorii economici nu au interes. Am retineri din cauza ca perioada de autorizari si ceea ce a insemnat implementarea acestui proiect - peste 8.000 de autorizatii sunt necesare pentru a incepe lucrul in aceste aproape 800 de localitati (...) E foarte importanta obtinerea acestor autorizatii de la autoritatile locale, pentru ca inclusiv la nivel local difera anumite reglementari de la localitate la localitate sau de la judet la judet, iar legea le da acest drept", a spus Grindeanu, precizand ca, in acest moment, pentru 150 din 783 de localitati exista autorizatii de constructii obtinute.

Grindeanu a facut si o corectie, potrivit careia "ANCOM a reactualizat aceasta lista a celor 783 de localitati, iar 62 de localitati nu mai sunt in zona alba". "Asta a insemnat ca operatorii economici si-au dezvoltat propriile retele, iar proiectul nu mai este fezabil in acele zone", a explicat ministrul pentru Societatea Informationala.

De asemenea, Sorin Grindeanu a spus ca, in prezent, se cauta o solutie de backup pentru proiectul RO-NET, desi nu exista pericolul pierderii fondurilor.



"Sutem in perioada in care cautam si o solutie de backup, solutie care ar putea insemna inclusiv o anumita fazare a acestui proiect. Poate nu in toate cele 721 de localitati, pana la finalul anului, in toate aceste localitati vor fi receptionate lucrarile sau vor fi realizate si atunci incercam sa facem cat de mult este posibil anul acesta (...) Peste jumate din numarul de localitati sa fie terminate pana la sfarsitul anului. In momentul asta au obtinut 6 mii si ceva de avize, dar mai lipsesc aproape 2.000 (...) Se lucreaza, nu sunt finalizate lucrarile"
, a explicat Grindeanu, precizand ca tot ce nu este finalizat pana la sfarsitul anului va fi finalizat si in ceea ce inseamna noul exercitiu bugetar, cel din 2016.

Citeste si:

"Discutiile cu Comisia Europeana au fost in toata aceasta perioada. Exista un interes major al Comisiei Europene pe proiectul RO-NET, inclusiv deschidere pe ceea ce inseamna fazarea acestui proiect. Astfel incat, dorinta noastra este sa se termine, ar fi extraordinar pana la sfarsitul anului. Daca nu, solutia de backup este urmatoarea: sa se faca cat mai mult din acest proiect pana la 31 decembrie, inclusiv ceea ce ar inseamna achizitii de aparatura, de fibra optica (...) iar lucrarile efective pot fi fazate si dupa 31 decembrie (...) Suntem in perioada in care inclusiv cei care au castigat aceasta licitatie trebuie sa implementeze acest proiect, trebuie sa-si asume faptul ca pot sau ca nu pot si cat pot pana la 31 decembrie (...) Dupa ce isi asuma dansii, trebuie sa vedem daca suntem noi de acord, ca autoritate contractanta, si sa prezentam acest lucru Comisiei Europene", a mai spus Grindeanu.

Ministerul pentru Societatea Informationala a anutat, in ianuarie 2015, ca, "pana la sfarsitul anului 2015, 783 de localitati din Romania vor fi conectate la internet, in cadrul proiectului Ro-NET: Construirea unei infrastructuri nationale de broadband in zonele defavorizate, prin utilizarea fondurilor structurale". Ministerul pentru Societatea Informationala (MSI) deruleaza acest proiect in calitate de aplicant-beneficiar incepand cu data de 18 decembrie 2014.

Proiectul este cofinantat prin Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) si are o valoare totala de 377,84 milioane de lei, din care asistenta financiara nerambursabila (FEDR) este de 252,28 milioane de lei, scrie MEDIAFAX.

Derulat pe parcursul a unsprezece luni, RO-NET vizeaza construirea unei infrastructuri nationale de comunicatii de banda larga in scopul furnizarii de servicii de comunicatii in zone rurale defavorizate, care in acest moment nu au acoperire pentru servicii de internet de mare viteza.

RO-NET va acoperi 783 din cele 2.268 de localitati identificate in urma unui studiu de fezabilitate ca "zone albe", cu esec de piata, in care operatorii nu aveau planuri sa investeasca.

"Proiectul va contribui la reducerea decalajului digital dintre zonele urban si rural, aducand internetul in banda larga mai aproape de aproximativ 130.000 de gospodarii cu circa 400.000 de locuitori, in jur de 8.500 de intreprinderi si 2.800 de institutii publice. Noua retea de distributie va avea aproximativ 4.843 km", a precizat, in ianuarie, MSI.

Ministerul pentru Societatea Informationala a stabilit castigatoare ofertele depuse de Romtelecom si Cosmote pentru concensionarea lucrarilor de construire a unei retele telecom in zone defavorizate RO-NET.