Samuel Calota, consilier al unui secretar de stat din MAI, si-a dat joi demisia dupa ce, miercuri seara, un martor din dosarul Referendumului a declarat ca acesta i-a oferit bani pentru a isi retrage denuntul impotriva lui Liviu Dragnea.

Samuel Calota era consilierul secretarului de stat pentru Relatia cu Parlamentul din MAI, Bogdan Tohaneanu. Calota a fost acuzat de Romica Parpalea, fost presedinte al unei sectii de votare din Alexandria, ca i-a oferit acestuia din urma 100.000 de euro pentru a-si retrage denuntul impotriva lui Liviu Dragnea in dosarul Referendumului.

Parpalea a sustinut, miercuri seara, la Realitatea TV, ca Samuel Calota a facut presiuni asupra sa. "Am vrut sa merg in fata Ambasadei americane, sa intru in greva foamei. Nu stiti la ce presiuni am fost supus. Telefoane de amenintare cu numar ascuns si, dupa toata tevatura, a intervenit prin cineva prin care ne cunosteam de mult timp. Acea persoana e consilierul personal al ministrului de Interne, Samuel Calota, care, la dumnealui in casa, cu presiune, m-a pus sa scriu. Prima data m-a dezbracat, sa vada daca am aparatura de ascultat de la DNA. (...) Domnul Calota mi-a zis: 'Romica, vin cu o propunere de la Dragnea: iti inchidem dosarul'. I-am zis: 'sefu, nu am nimic aici, daca ei mi-au fabricat un dosar!'. Mi-a zis: 'va inchidem dosarul si va dam suma de 100.000 de euro ca sa va retrageti denuntul impotriva lui Dragnea'. Calota vorbea cu avocatul domnului Dragnea", a sustinut Parpalea.

Liviu Dragnea a fost prezent, luni, la primul termen al apelului din dosarul "Fraude la referendum", discutiile fiind amanate pana in 23 noiembrie de Completul de cinci judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ).

Apelul din dosarul Referendumului este judecat de un complet format din presedinele ICCJ, Livia Stanciu, Angela Dragne, Luciana Mera, Luminita Zglindea si Maria Francisca Vasile, scrie MEDIAFAX.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost condamnat in 15 mai, de instanta suprema, la un an de inchisoare cu suspendare, in dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea presedintelui Traian Basescu. Dragnea a fost trimis in judecata pentru infractiunea de folosire a influentei sau autoritatii de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Citeste si:
Israelul cere demisia secretarului general al ONU. Guterres:...
Israelul cere demisia...

Prin aceeasi sentinta, alti inculpati din dosarul au primit pedepse de inchisoare cu suspendare sau au fost achitati. Decizia a fost contestata de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) si de unii dintre inculpati.

Procurorii DNA arata, in apelul din dosarul "Frauda la referendum", ca pedeapsa primita de Liviu Dragnea este prea mica raportat la gravitatea faptelor sale, acesta actionand ca si cum alegatorii sunt simple obiecte ce pot fi "extrase din casa prin oferirea de spectacole cu clovni" sau "cu forta".

DNA arata, in motivele de apel, ca instanta a gresit individualizarea pedepsei aplicate lui Liviu Dragnea, "cuantumul simbolic de un an inchisoare si modalitatea de executare cu suspendare fiind incompatibile cu gravitatea infractiunii de folosire a influentei functiei de conducere din partid pentru obtinerea cvorumului la referendum, prevazuta de art. 13 din Legea nr. 78/2000".

Citeste si:
Ilinca Vandici, despre marea finală „Bravo, ai stil!”. Producătorii...
Ilinca Vandici, despre marea...

Procurorii mai arata ca in mod gresit au fost achitati alti 45 de inculpati, dintre care opt au avut calitatea de presedinti sectii de votare, iar 37 au fost membri ai unor sectii de votare. Astfel, magistratii cer judecatorilor condamnarea lui Liviu Dragnea si a celorlalti 45 de inculpati la pedepse "in cuantum concordant gravitatii faptelor".

Anchetatorii DNA sustin ca demersurile lui Liviu Dragnea demonstreaza ca "vocatia si pasiunea sa, ca persoana cu pozitie de autoritate si influenta, a fost de a impune alegatorilor sa voteze…- «mai adu-i p-aia de pe la tara!»".

"Libertatea de alegere pe care o au cetatenii si dreptul de a vota sau nu au fost tratate de inculpatul Dragnea Nicolae Liviu ca un moft al acestora si nu ca un imn al demnitatii umane si libertatii de optiune. Desi, libertatea votului este un drept care trebuie aparat cu orice pret , fiind dovada palpabila a libertatii individului, inculpatul Dragnea Nicolae Liviu a actionat si s-a manifestat ca si cum alegatorii sunt simple obiecte ce pot fi extrase din casa prin oferirea de specatcole cu clovni, baloane si zane sau chiar cu forta, conform vointei si interesului inculpatului: «Bai, dar organizati-va sa mi-i aduceti pe toti la vot, bai! Ii legati, ii luati in brate»", au mai aratat procurorii.

Citeste si:
Igor Jovkva, consilierul lui Zelenski: Știm că vom câştiga
Igor Jovkva, consilierul lui...

Anchetatorii sustin ca, in aceste conditii instanta de fond a apreciat pericolul social redus al faptei, implicit cuantumul modic si modalitatea de executare a pedepsei aplicate lui Dragnea, numai prin raportare la accesarea fara drept a datelor personale, fara a analiza si incalcarea libertatii de vot si "modul umilitor in care acesta a tratat electoratul".


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.