Studiu: Peste 50 de case si terenuri abandonate din Bucuresti ar putea deveni spatii culturale

Fie ca este vorba de case vechi, abandonate, de foste fabrici dezafectate, de terenuri virane, la periferia orasului Bucuresti se afla multe astfel de locuri care pot fi transformate in adevarate noduri culturale, a fost concluzia intalnirii de marti a numerosi profesori si studenti de la Facultatea de Urbanism, informeaza un comunicat remis MEDIAFAX.

In total, au fost identificate peste 400 de spatii, cu origini diferite, de la cladiri rezidentiale pana la foste facilitati sanitare si de alimentatie publica, din perioada comunista, zone industriale, care in prezent sunt fie abandonate, fie folosite partial si care ar putea fi reconvertite.

Timp de o luna si jumatate, echipa Facultatii de Urbanism a studiat cladirile din Bucuresti, pornind de la identificarea spatiilor abandonate care se preteaza la reconversia in spatii culturale si de "loisir", dar si orientarea catre cartiere, unde spatiile culturale sunt putine sau inexistente. De asemenea, au fost studiate cladirile care au fost deja activate, partial, in scopuri culturale.

In Bucuresti, exista deja mai multe spatii care au fost regandite ca noduri culturale, unde se desfasoara activitati artistice, in general, initiate de diverse asociatii sau organizatii neguvernamentale. Astfel de spatii sunt, de cele mai multe ori, foste case sau conace si se afla in zona centrala - precum Dianei 4, Carol 53, Interfon 77 si Artskul -, unde activitatile preponderente sunt evenimentele muzicale, lansari de carte, piese de teatru, vernisaje, cursuri si workshop-uri.

Referitor la fostele hale si fabrici, care sunt folosite in prezent, printre activitatile cel mai des intalnite se numara petrecerile si concertele. Unele spatii s-au transformat in cluburi - Fabrica de ciorapi, devenita club Fabrica si B52, fostul restaurant Berlin, devenit club Control -, dar si in centre de creatie, ca fabrica Industria Bumbacului, devenita Nod Makerspace, si fabrica Flaros, devenita Working Art Space and Production. In cazul vechilor cinematografe, in proportie de peste 50%, actuala destinatie este de club.

"In raport cu spatiile potentiale sau pretabile de a fi utilizate pentru cultura, ponderea spatiilor care deja sunt folosite este foarte mica. In total, sunt circa 50 de spatii care sunt deja folosite, in raport cu cele 400 de spatii pe care noi le-am gasit in prima faza", a spus Andreea Popa, lector si coordonator al studiului.

Citeste si:

România, pământ scump și râvnit. Străinii dețin o treime din...

In cadrul studiului, au fost identificate mai multe tipuri de cladiri care ar putea fi transformate in mod asemanator: cladiri de interes public nefolosite (cinematografe, teatre de vara, restaurante abandonate), foste unitati sanitare si de invatamant din perioada comunista (spitalul Caritas), spatii industriale (fosta fabrica de caramida, uzina electrica Filaret), cladiri neterminate (Casa Radio) si spatii virane rezultate in urma demolarilor si neamenajarii.

Un numar de 56 dintre aceste spatii cu potential au fost studiate in detaliu si vor face obiectul unor studii de fezabilitate, care sa arate in ce masura pot fi redefinite ca spatii culturale, mai ales ca, dintre cladirile si spatiile identificate, aproximativ doua treimi sunt in cartiere. "Cred ca putem impreuna sa integram arta de tip neconventional intr-un spatiu care nu ar trebui sa mai fie tipic. De asemenea, domeniul privat poate contribui la ceea ce inseamna o Capitala culturala europeana", a declarat Cerasella Craciun, conferentiar si prodecan al Facultatii de Urbanism din cadrul UAUIM.

Citeste si:

Românii cumpără case ieftine în Ungaria. Cât costă o locuință cu...

"Independent de candidatura orasului la titlul de Capitala europeana a culturii, pentru care depunem dosarul in octombrie, ArCuB are o viziune pe termen lung. Acest studiu este numai unul dintr-o serie de proiecte deja comisionate. Vom avea saptamana aceasta si rezultatele unui studiu despre consumul cultural. Credem ca este important sa avem cunostinta despre ceea ce ne inconjoara si sa gasim solutii pentru aceste spatii", a spus Raluca Ciuta, manager de proiecte culturale la ArCuB si membru in echipa de coordonare a proiectului Bucuresti 2021.

Ministerul Culturii a lansat in decembrie 2014 un apel adresat oraselor din Romania care doresc sa candideze la titlul de Capitala europeana a culturii pentru anul 2021. La acest titlu candideaza, pe langa Bucuresti, orasele Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi, Craiova, Arad, Sfantu Gheorghe, Oradea, Alba Iulia, Braila si Brasov.

Citeste si:

Perioada în care o mașină poate fi "abandonată", redusă la 6 luni

Programul "Capitala culturala europeana" a fost initiat de Consiliul de Ministri ai Culturii din Uniunea Europeana in 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei si de a celebra contributia oraselor la dezvoltarea culturii. Pana in prezent, peste 50 de orase au detinut acest titlu. In 2007, orasul Sibiu a detinut acest titlu, alaturi de Luxemburg.

Panourile cu cele 56 de spatii abandonate care ar putea fi transformate in centre culturale sunt expuse la Hanul Gabroveni, pana la sfarsitul saptamanii.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe