Ioan Niculae isi va executa in continuare pedeapsa in Penitenciarul Gaesti si mai poate introduce o cerere de eliberare conditionata la 60 de zile de la momentul in care comisia din penitenciar i-a examinat-o pe cea de fata.

Omul de afaceri Ioan Niculae nu a fost eliberat conditionat deoarece perioada scurta petrecuta in inchisoare nu a convins instanta ca s-a indreptat, potrivit motivarii Judecatoriei Gaesti, care a respins cererea lui Niculae in 31 august.

Judecatoria Gaesti arata in motivarea decziei prin care a hotarat mentinerea in inchisoare a omului de afaceri Ioan Nicolae, condamnat pe 2 aprilie, la doi ani si sase luni de inchisoare in doarul "mita la PSD", ca acesta indeplineste doar una dintre conditiile eliberarii conditionate, astfel ca nu poate fi admisa solicitarea sa de eliberare conditionata.

"Concluzionand, potrivit articolului 59 si urmatoarele Cod penal (1969), pentru a putea beneficia de liberare conditionata condamnatul trebuie sa indeplineasca doua conditii: (1) sa execute o perioada minima din durata pedepsei si (2) sa dea dovezi ca s-a indreptat si se poate integra in societate", se arata in motivare.

Pedeapsa lui Niculae este de 914 zile, iar pentru a putea cere eliberarea conditionata, acesta trebuia sa execute o treime, respectiv 304 zile.

El a executat, efectiv, 139 de zile, din 2 aprilie, pana la data in care s-a discutat cererea sa de eliberare conditionata in comisia de specialitate din Penitenciarul Gaesti, si i s-au mai considerat ca executate 166 de zile, ca urmare a activitatilor lucrative prestate si a lucrarilor stiintifice elaborate (150 zile din elaborarea a cinci lucrari stiintifice si 16 zile, in baza muncii prestate la penitenciarele Bucuresti Jilava si Gaesti), totalul zilelor executate fiind de 305 (139+166 zile).

"Executarea fractiunii de pedeapsa nu atrage insa, automat, liberarea conditionata a detinutului, fiind necesara intrunirea cumulativa a conditiilor prevazute de art.59 Cod penal (1969), liberarea conditionata fiind o facultate, lasata la aprecierea instantei de judecata", noteaza judecatorul.

Citeste si:
Ioan Niculae s-a întors în țară. A fost preluat și dus la închisoare
Ioan Niculae s-a întors în...

Referitor la cea de a doua conditie, "sa dea dovezi ca s-a indreptat si ca se poate integra in societate", magistratul apreciaza ca "timpul scurt petrecut de condamnat in penitenciar nu a format convingerea instantei ca scopul preventiv si educativ al pedepsei aplicate a fost atins". "Pentru ca scopul pedepsei (prevenirea savarsirii de noi infractiuni) sa fie indeplinit, pedeapsa trebuie sa fie adecvata acestui scop, atat in momentul in care limitele sale sunt legiferate pentru fiecare infractiune in parte, cat si in momentul individualizarii judiciare si in momentul executarii. Faza de executare a pedepsei este cea in care se pune accent deosebit pe preventia speciala (reeducarea condamnatului), in celelalte doua faze, cea a individualizarii legislative si a individualizarii judiciare, punandu-se accent cu precadere pe preventia generala", mai arata instanta in motivare.

Citeste si:
Marius Csampar, criminal în serie condamnat la 99 de ani, eliberat...
Marius Csampar, criminal în...

In fnal judecatorul arata ca, "fata de durata pedepsei, 2 ani si 6 luni, perioada efectiv executata este mult prea mica, in raport de perioada considerata ca si executata, nefiind oportun, la acest moment sa se dispuna liberarea conditionata". "Nu trebuie pierdut din vedere faptul ca pedeapsa are si caracter represiv, respectiv tocmai izolarea de societate a celui condamnat pentru o perioada de timp, ce variaza in functie de criteriile de individualizare a pedepsei. Astfel, se apreciaza ca scopul pedepsei nu a fost atins, aceasta urmarind prevenirea savarsirii altor fapte de catre condamnat sau de alte persoane, prin functiile ei de intimidare si exemplaritate, atat de necesare in vederea ocrotirii valorilor sociale pe care legea penala le protejeaza", conchide instanta.

Judecatoria Gaesti a respins cererea omului de afaceri pe 31 august. Decizia instantei poate fi contestata la Tribunalul Dambovita.

Citeste si:
Oana Zăvoranu și Oana Roman s-au judecat pe bani grei. Cât trebuie...
Oana Zăvoranu și Oana Roman...

Ioan Niculae isi va executa in continuare pedeapsa in Penitenciarul Gaesti si mai poate introduce o cerere de eliberare conditionata la 60 de zile de la momentul in care comisia din penitenciar i-a examinat-o pe cea de fata. Cererea de eliberare conditionata a lui Ioan Niculae a fost analizata de comisia de specialitate din Penitenciarul Gaesti si inregistrata la Judecatoria Gaesti pe 18 august, scrie MEDIAFAX.

Avocatul omului de afaceri a declarat ca acesta merita sa fie eliberat dupa ce, in cele cinci luni de detentie, a scris cinci carti. Cartile semnate de Ioan Niculae sunt in domenii precum agricultura si chimia, in care de altfel omul de afaceri are investitii. Doua dintre volume se intituleaza "Bioetanolul, combustibilul viitorului" si "Valorificarea energetica a biomasei".

Omul de afaceri a mai cerut Judecatoriei Gaesti, pe 29 iunie, eliberare conditionata, insa, pe 6 august, instanta a respins ca prematura cererea. Ioan Niculae a atacat decizia Judecatoriei Gaesti, iar contestatia se judeca la Tribunalul Dambovita pe 8 septembrie.

Citeste si:
Motivarea angajaților. Factori care fac diferența
Motivarea angajaților....

Curtea de Apel Bucuresti l-a condamnat pe patronul grupului S.C. Interagro S.A. Ioan Niculae, pe 2 aprilie, la doi ani si sase luni de inchisoare in doarul "mita la PSD". In acelasi dosar au fost condamnati Gheorghe Bunea Stancu, la trei ani de inchisoare, Gheorghe Teodorescu si Viorel Barac, la doi ani si sase luni cu executare.

Initial, Judecatoria Sectorului 1 a decis, in 20 noiembrie 2013, achitarea omului de afaceri Ioan Niculae, aceeasi decizie fiind luata si in cazul lui Gheorghe Bunea, Viorel Barac si Gheorghe Teodorescu. Decizia Judecatoriei Sectorului 1 a fost contestata la Curtea de Apel Bucuresti de procurori.

Procurorii aratau, in rechizitoriu, ca in cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu si-a folosit influenta si autoritatea rezultate din functia de presedinte al organizatiei judetene Braila a PSD pentru a obtine, cu incalcarea dispozitiilor legale ce privesc finantarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau sa fie folositi in campania electorala prezidentiala, desfasurata la sfarsitul anului 2009, pentru sustinerea candidatului PSD, Mircea Geoana.

Potrivit intelegerii, sumele de bani trebuiau sa fie date indirect, in sensul ca Ioan Niculae urma sa achite plati catre diferiti furnizori de servicii ce aveau legatura cu campania electorala, inclusiv institutii implicate in realizarea de sondaje de opinie publica. In acest fel, au sustinut procurorii anticoruptie, se disimula destinatia reala a sumelor de bani, ocolindu-se dispozitiile legale referitoare finantarea partidelor politic.

In schimbul banilor oferiti, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, in cazul castigarii alegerilor de catre candidatul PSD, sa fie desemnate persoane care sa ii sustina interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, precum si la nivelul celor doua societati nationale ce aveau ca obiect gestionarea si distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz si SNGN Romgaz SA), aratau procurorii in rechizitoriu.

Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie ii cerceteaza, intr-un alt dosar, pe Ioan Niculae, pentru cumparare de influenta, in forma continuata, instigare la evaziune fiscala si instigare la spalare de bani, iar pe Gheorghe Bunea Stancu, fost presedinte al Consiliului Judetean Braila, pentru trafic de influenta.

Printre acuzatiile care i se aduc lui Niculae se numara si cea ca, in prima parte a anului 2009, ar fi incercat sa corupa o serie de functionari publici si inalti demnitari ai statului, cu scopul de a-i convinge sa promoveze o Hotarare de Guvern, prin care sa fie acordate facilitati fiscale, privind subventionarea achizitiei de ingrasaminte chimice, cu consecinta directa in beneficiul financiar al grupului Interagro.

"Persoanele care au acceptat influenta suspectului Ioan Niculae, au incercat prin activitati de „lobby” sa determine promulgarea unei asemenea Hotarari de Guvern, desi se cunostea opinia Comisiei Europene referitoare la acest tip de „subventionare”. Masura de sprijin avuta in vedere reprezenta un ajutor de stat care contravine legislatiei aplicabile la nivelul Uniunii Europene iar consecinta directa era ca suma necesara unei asemenea facilitati fiscale nu putea fi prevazuta in proiectul Legii bugetului de stat", mai sustin anchetatorii.

Astfel, Niculae i-ar fi promis lui Gheorghe Bunea Stancu, presedinte al Consiliului Judetean Braila, in perioada respectiva, diferite foloase, pentru ca acesta din urma sa intervina pe langa persoane cu putere de decizie din cadrul Guvernului Romaniei in vederea aprobarii hotararii de Guvern.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.