Social 26 Iunie 2015 16:01
Faptele de care este acuzat Liviu Dragnea in dosarul "Referendumul" sunt probate de dovezi, iar condamnarea la un an de inchisoare cu suspendare este un avertisment sever si suficient privind conduita pe care trebuie sa o aiba un lider politic intr-o campanie electorala, arata ICCJ in motivare.

Judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) l-au condamnat, in 15 mai, pe Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, la un an de inchisoare cu suspendare, in dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea presedintelui Traian Basescu, decizia nefiind definitiva.

Instanta arata, in motivarea deciziei, obtinuta de MEDIAFAX, ca aplicarea unei pedepse egale cu minimul prevazut de lege, de un an de inchisoare, este de natura sa conduca la atingerea scopului prevazut de dispozitiile articolului 52 din vechiul Cod penal, respectiv de reeducare a condamnatului si de prevenire a savarsirii de noi infractiuni.

"In ceea ce priveste modalitatea de individualizare a executarii sanctiunii, Inalta Curte apreciaza ca pronuntarea solutiei de condamnare constituie pentru inculpat un avertisment sever si suficient cu privire la conduita pe care trebuie sa o aiba orice lider politic intr-o campanie electorala si, totodata, ca scopul acesteia poate fi atins si in conditiile neexecutarii pedepsei", au scris judecatorii ICCJ in motivare.

Judecatorii care au dat sentinta in dosarul "Referendumul" au precizat ca au avut in vedere, in stabilirea pedepsei lui Liviu Dragnea, rolul pe care l-a avut in campania electorala din partea PSD, functia si pozitia detinute de acesta, prin care si-a exercitat autoritatea si influenta, faptele concrete retinute in sarcina sa si gravitatea acestora.

"In acest context al analizei, nu poate fi ignorata conduita inculpatului ulterioara transmiterii adresei prin care se solicita organizarea de tombole cu premii conditionate de participarea la referendum, respectiv imprejurarea ca a revenit asupra acesteia, dar nici modul in care legiuitorul a evaluat periculozitatea uneia dintre conduitele ilicite solicitate (incalcarea dispozitiilor art. 5 al. 1 din Legea nr. 677/ 2001 fiind sanctionata contraventional). Circumstantele personale favorabile inculpatului, respectiv lipsa antecedentelor penale si functiile detinute la nivel guvernamental, pozitia in societate nu pot avea o relevanta deosebita in raport de natura infractiunii pentru care urmeaza a fi condamnat, insa nici nu pot fi total nesocotite. De asemenea, conduita procesuala a fost una corespunzatoare, in sensul ca, desi a negat savarsirea faptei retinute in sarcina sa, a dat doua declaratii si a fost la dispozitia instantei ori de cate ori a fost necesara prezenta sa", noteaza judecatorii in motivarea deciziei din 15 mai.

Citeste si:
Liviu Dragnea a postat o nouă rețetă. Internauții, glume pe seama...
Liviu Dragnea a postat o nouă...

Instanta a precizat ca in individualizarea pedepselor aplicate inculpatilor au fost avute in vedere criteriile generale prevazute de legiuitor, respectiv limitele de pedeapsa prevazute de legea identificata ca lege penala mai favorabila, gradul de pericol social concret al faptelor comise, circumstantele producerii acestora si datele ce caracterizeaza persoana fiecaruia dintre inculpati, inclusiv antecedentele penale.

Prin decizia din 15 mai, instanta suprema a dispus achitarea a peste 20 de inculpati din dosarul "Referendumul". Contestatiile inculpatilor vor fi judecate de Completul de cinci judecatori al instantei supreme, care va da o decizie definitiva in acest dosar. In ziua in care a fost condamnat, Liviu Dragnea a demisionat din functia de ministru al Dezvoltarii Regionale si Administratiei. Tot atunci, Dragnea a renuntat si la functiile politice, el fiind atunci presedinte executiv al PSD.

Citeste si:
Israelul cere demisia secretarului general al ONU. Guterres:...
Israelul cere demisia...

Sentinta in dosarul in care Liviu Dragnea si alte peste 70 de persoane sunt acuzati pentru fraude la referendumul din 2012 a fost pronuntata dupa un an si jumatate de la inceperea judecarii cauzei. Instanta suprema a inregistrat in 7 octombrie 2013 dosarul, iar judecarea cauzei a inceput in 15 noiembrie.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis in judecata pentru infractiunea de folosire a influentei sau autoritatii de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. Anchetatorii sustin ca Dragnea a fost sustinut in fraudarea referendumului de 74 de presedinti si membri ai unor sectii de votare din localitati din judetele Teleorman, Vrancea, Gorj si Olt. Acestia au fost trimisi in judecata pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale si introducerea in urna a unui numar suplimentar de buletine de vot decat cele votate de alegatori, infractiuni comise sub forma autoratului, complicitatii sau a instigarii.

Citeste si:
Olaf Scholz: „Referendumurile nu vor schimba poziția Germaniei...
Olaf Scholz: „Referendumurile...

"Infractiunile retinute in sarcina persoanelor implicate in desfasurarea procesului de votare - presedinti si membri ai sectiilor de votare - au constat in principal in aceea ca ei si-au incalcat atributiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, inlesnind falsificarea listelor electorale (atat liste permanente cat si liste suplimentare), prin adaugarea de persoane care nu au facut cerere de vot cu urna mobila, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau in Romania la data referendumului, prin contrafacerea materiala a semnaturilor acestora si introducerea in urne a unui numar de voturi corespunzator semnaturilor falsificate. In acest fel, numarul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obtinute prin falsificarea semnaturilor", au scris procurorii in actul de sesizare a instantei.

Citeste si:
Ce despăgubiri îi cere Dana Roba lui Daniel Balaciu: „Spitalul...
Ce despăgubiri îi cere Dana...

De-a lungul procesului, au fost audiati, in calitate de martori, premierul Victor Ponta, ministrul Apararii, Mircea Dusa, fostul ministru al Energiei Constantin Nita, primarul Sectorului 3, Robert Negoita, presedintele Consiliului Judetean Vrancea, Marian Oprisan, si mai multi coordonatori judeteni ai PSD care s-au ocupat de campania pentru referendumul din 2012.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.