Lider sindical: Borza a creat un conflict artificial cu Serbia privind sistemul hidroenergetic

In opinia lui Cristinel Popescu, incalcarea acordului de catre Serbia este o consecinta a faptului ca administratorul judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza, a decis ca, in ultimii doi ani, sa nu mai achite Serbiei contravaloarea a 138 GWh, bani care ar fi urmat sa fie folositi pentru lucrari la malul sarbesc, conform intelegerii incheiate intre cele doua state.

"Partea romana nu a platit pe doi ani de zile contravaloarea a 138 GWh anual, parte pe care trebuia sa o platim pentru lucrarile de intretinere a malurilor pe partea sarba. Este o decizie unilaterala a administratorului judiciar, din punctul meu de vedere, este un conflict artificial pe care l-a creat Remus Borza ca sa poata sa afle cat de important si folositor este el, indispensabil, sa incerce sa rezolve conflictul. Numai ca parerea mea este ca de aceasta data a dat cu nuca in perete pentru ca sarbii sunt recunoscuti ca niste oameni foarte incapatanati, care tin foarte mult la ceea ce au semnat si ce au discutat. Acesta este motivul pentru care Dunarea, daca ati observat, este foarte scazuta, nivelul lacului in amonte de Portile de Fier I este extraordinar de scazut. Nu tin minte sa il fi vazut vreodata mai scazut de atat, cu tot ceea ce implica: afectarea biosistemului, a florei, a faunei, a navigatiei pe Dunare si asta este foarte grav si din punct de vedere energetic, ceea ce ma intereseaza pe mine, scaderea randamentului Hidrocentralei Portile de Fier, scaderea productiei si costuri mai mari de productie", a declarat Cristinel Popescu, la finalul sedintei Comisiei de Dialog Social care s-a desfasurat la Prefectura Mehedinti si la care a participat.

Astfel, potrivit liderului Sindicatului Portile de Fier, Cristinel Popescu, la darea in folosinta a Sistemului Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier I si Djerdap I pe partea sarbeasca, intre cele doua parti a fost semnat un acord care prevedea ca partea romana sa plateasca partii sarbe echivalentul a 138 GWh energie electrica intrucat malul sarbesc este mai jos decat cel romanesc. Acelasi act prevedea ca suma respectiva sa fie folosita de Serbia pentru lucrari la malul Dunarii, scrie MEDIAFAX.

Dupa ce platile au fost sistate, Serbia uzineaza mai multa apa din Dunare, fara sa mai respecte graficul comun, ceea ce duce la secarea malului romanesc.

"Fiind vorba despre Hidrocentrala Portile de Fier, efectele sunt legate de producerea energiei electrice. Datorita scaderii cotei Dunarii in amonte, evident ca se micsoreaza nivelul dintre amonte si aval, deci caderea pentru Hidrocentrala Portile de Fier I si randamentul sunt scazute, cu costuri mai mari pentru producerea megawattului-ora si cu o productie diminuata", a explicat Cristinel Popescu.

Citeste si:

Ponta: Eu v-am spus: Orban = Dancila!

Consecintele celor relatate de Cristinel Popescu s-au observat pe malul romanesc al fluviului Dunarea in urma cu aproximativ o luna.

Astfel, potrivit directorului Parcului Natural Portile de Fier, Marian Jiplea, sute de kilograme de pesti din arii protejate au ramas pe uscat dupa ce apa s-a retras brusc cu aproximativ trei, patru metri.

"S-au produs efecte in special asupra speciilor din zona, speciile de pesti protejate. Concret, la ASPA (Arie de Protectie Speciala Avifaunistica - n.r.) Divis Pojejena, scaderea dramatica a nivelului a facut ca pestii, fiind in perioada de prohibitie, sa ramana pe uscat. Au fost zone cu sute de kilograme de peste ramase pe uscat si bineinteles ca au murit, s-au diminuat efectivele. S-au observat asemenea situatii si la racul de Dunare, care este o specie protejata in zona Divis Pojejena si la Balta Nera-Dunare, rezervatii din Caras-Severin", a declarat directorul Parcului Natural Portile de Fier.

Citeste si:

Anchetă după incendiul de la Hidrocentrala Porțile de Fier 1. A...

Scaderea nivelului Dunarii are efecte negative si asupra turismului din zona Clisurii Dunarii din judetul Mehedinti, potrivit administratorilor pensiunilor, o parte dintre turistii care isi rezervasera camere anulandu-si sejurul cand au aflat ca apa este scazuta.

Nicu Roman, proprietarul unei pensiuni de pe Clisura Dunarii, a declarat ca jumatate din cei care aveau rezervari facute au renuntat sa mai vina intrucat au aflat ca nu pot pescui.

"Unde suntem noi, aici, ar trebui sa fie apa cam doi metri, cu doi metri peste ce este acum. Pontonul pensiunii ar trebui sa pluteasca, dar, din pacate, pescuim in namol", a aratat proprietarul pensiunii, care a adaugat ca majoritatea turistilor merg pe Clisura Dunarii pentru pescuit.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe