Potrivit unui răspuns oficial al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), transmis la solicitarea MEDIAFAX, dosarul se află în atenţia procurorilor, ei continuând cercetările care au debutat în 2012. Alte informaţii, arată sursa menţionată, nu pot fi furnizate la acest moment, "întrucât publicitatea acestora ar putea periclita bunul mers al anchetei". "Menţionăm că alte dosare cu un obiect similar nu se află înregistrate la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", se arată în răspunsul oficial al Parchetului de pe lângă instanţa supremă.
În 29 mai 2012, avocatul lui Abd al-Rahim Hussayn Muhammad al-Nashiri a înaintat în numele acestuia o plângere penală procurorului general al României, în care reclama detenţia secretă, rele tratamente aplicate clientului său, precum şi procedura de extrădare. În 20 iulie 2012, procurorul general informa că plângerea a fost înregistrată, precum şi faptul că cercetările sunt într-un stadiu preliminar. Al-Nashiri a reclamat, prin avocaţii săi, încălcarea articolelor 3, 5 şi 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, de către România, care a ratificat documentul în 2004, fiind obligat să respecte prevederile sale.
Alocație pentru copii din prima zi de viață. Proiectul de lege,...
În 20 aprilie 2011, Departamentul de Apărare al SUA a anunţat că Abd al-Rahim al-Nashiri a fost acuzat, în temeiul Legii comisiilor militare (Military Commissions Act) din 2009, printre altele pentru "omucidere cu încălcarea dreptului războiului" şi de "terorism" pe baza faptului că ar fi fost unul dintre lideri în atacul împotriva navei USS Cole din Yemen din 12 octombrie 2000, atac în urma căruia au murit 17 marinari americani şi alţi 40 au fost răniţi, şi în atacul împotriva petrolierului francez MV Limburg din Golful Aden din 6 octombrie 2002, în urma căruia a murit un membru al echipajului.
Al-Nashiri a fost considerat unul dintre liderii grupării Al-Qaeda.
Procurorul general al Ucrainei: Soldații ruși folosesc tot mai...
Cum să alegi un avocat specializat în drepturile omului și litigii...
În 2011, Abd al-Rahim Hussayn Muhammad al-Nashiri - deţinut din 2002 în Guantanamo (Cuba) - a reclamat şi Polonia la CEDO pentru rele tratamente aplicate în timpul deţinerii sale în închisori secrete ale CIA. El susţine că în perioada în care s-a aflat în custodia CIA a fost reţinut "incommunicado", în izolare, în locuri care nu au fost făcute publice, şi că a fost torturat, inclusiv prin metoda simulării înecului.
Al-Nashiri a fost capturat la sfârşitul lunii octombrie 2002, în Dubai, în Emiratele Arabe Unite. Până în noiembrie 2002, el a fost transferat în custodia CIA. Acest fapt este menţionat la punctul 7 din 2004 al Raportului CIA: "Agenţia i-a avut în custodie pe Abu Zubaydah (considerat adjunctul lui ben Laden-n.r.) şi un alt deţinut de mare valoare, Abd Al-Rahim Al Nashiri, precum şi Oficiul de Servicii Medicale (ASM), pentru îngrijiri medicale acodate deţinuţilor".
Documente secrete de la Pentagon: armata Ucrainei, fără muniție...
Potrivit plângerii de la CEDO, care este identică cu cea depusă împotriva Poloniei, agenţi americani l-au dus într-o închisoare secretă a CIA în Afganistan, numită "Salt Pit". În timpul detenţiei sale, anchetatorii l-au supus la poziţii prelungite de stres în picioare, timp în care încheieturile sale au fost încătuşate la o bară sau de un cârlig în tavanul de deasupra capului timp de cel puţin două zile. După o scurtă şedere la "Salt Pit", agenţi americani l-au dus la o altă închisoare secretă a CIA în Bangkok, Thailanda, unde a rămas până în 4 decembrie 2002. Pe parcursul a două sesiuni de interogare separate, l-au supus pe saudit la aşa-numita "simulare a înecului".
Transferul în România şi deţinerea a fost în "black site-ul" din Bucureşti
Al-Nashiri ar fi intrat în programul HVD în 5 decembrie 2002. După transferul lui din Polonia, al-Nashiri a fost deţinut în Rabat, Maroc, până la 22 septembrie 2003, când a fost transportat cu avionul la Baza Navală a SUA la Guantanamo Bay. În 27 martie 2004, CIA l-a adus pe deţinut calea aerului din Guantanamo Bay înapoi la Rabat. Ulterior, în opinia reclamantului, el a fost mutat la centrul de detenţie CIA secret din Bucureşti, România, şi a rămas acolo până când a fost în cele din urmă transferat la Guantanamo. Transferul în România şi deţinerea a fost în "black site-ul" din Bucureşti. Al-Nashiri spune că locul unde a fost deţinut la Bucureşti era subsolul unei clădiri guvernamentale, lucru pe care l-a aflat în 8 decembrie 2011.
De trei ori în 2004 şi de două ori în 2005, un avion a aterizat şi s-a întâlnit cu un autobuz, moment în care au fost schimbate pachete misterioase de mari dimensiuni, potrivit oficialului român, care pretindea că a fost martor la această scenă. Oficialul, familiar cu operaţiunile de la bază, a declarat că avioanele au plecat apoi către Africa de Nord, împreună cu încărcătura şi doi agenţi CIA.
Fostul consilier prezidenţial pentru securitate Ioan Talpeş declara, în februarie 2008, pentru MEDIAFAX, referindu-se la dezvăluirile privind schimbul de "pachete" suspecte de la baza Mihail Kogălniceanu, că nu are cunoştinţă despre nimic legat de aşa ceva. Ion Iliescu, Traian Băsescu, Ioan Talpeş, Ioan Mircea Paşcu şi Sergiu Tudor Medar erau citaţi în raportul "Marty" drept persoanele care au avut cunoştinţă, au autorizat sau au răspuns pentru rolul jucat de România în operaţiunile CIA legate de centrele secrete de detenţie în perioada 2003 - 2005.
Senatul României a votat, în 22 aprilie 2008, raportul Comisiei de anchetă, în care era negată existenţa unor centre de detenţie CIA. Senatorii PSD, PNL, PDL, PC şi UDMR au votat raportul Comisiei de anchetă pentru investigarea afirmaţiilor cu privire la existenţa unor centre de detenţie ale CIA sau a unor zboruri închiriate de CIA pe teritoriul României, în timp ce membrii grupului PRM s-au abţinut de la vot. Raportul comisiei arăta că parlamentarii au audiat peste 200 de persoane, au avut mai mult de 60 de întâlniri cu membri ai Comisiei Consiliului Europei, cu şefi ai instituţiilor şi structurilor speciale din România şi au studiat peste 4.200 de pagini. "La întrebarea dacă au existat baze secrete americane în România, comisia răspunde negativ", consemnează raportul. Acelaşi răspuns este dat şi la întrebarea referitoare la existenţa unor facilităţi secrete pentru deţinerea unor prizonieri. De asemenea, comisia arăta că nu ar fi putut exista "fisuri" în sistemul de control al traficului, prin care să fi trecut neobservate anumite zboruri.
Fostul şef al Administraţiei prezidenţiale Ioan Talpeş a confirmat, pentru Der Spiegel, afirmaţiile lui Ion Iliescu despre locaţia destinată CIA, explicând că a fost oferit un sediu în Bucureşti, utilizat între 2003 şi 2006, şi că autorităţile române nu au ştiut ce activităţi desfăşurau americanii. Referitor la acest subiect, Ioan Talpeş, care în 2003 era şef al Administraţiei prezidenţiale şi şef al Departamentului prezidenţial pentru Securitatea Naţională, a confirmat, miercuri, că preşedintele de la acea vreme, Ion Iliescu, i-a dat "mână liberă" să se ocupe de problema oferirii unui sediu destinat CIA.
Despre autor:
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Se vor scumpi produsele Sabon din cauza războiului din Fâșia Gaza? Răspunsul...
Sursa: retail.ro
-
Construind poduri, nu ziduri: Ghid pentru a dezvolta relații sănătoase
Sursa: garbo.ro
-
#GreenEnergy4Everyone – Claudiu Butacu: informarea, soluția pentru prosumatori
Sursa: green.start-up.ro
-
Digital Banking Scorecard: Digitalizarea versus nevoile clienților
Sursa: futurebanking.ro
-
Atplay, locul care arată că poți să educi copiii prin tehnologie și jocuri
Sursa: start-up.ro
-
Horoscopul Dragostei Aprilie 2024: Explorăm toate cotloanele sufletului și ne...
Sursa: kudika.ro
-
Sursa: wall-street.ro