Ionut Vulpescu, ministrul Culturii, a declarat, sambata, ca Teatrul National "I.L. Caragiale" din Bucuresti reprezinta "prelungirea unei lungi istorii", iar, prin reinaugurarea cladirii TNB, Romania primeste "unul dintre cele mai mari si mai moderne centre culturale, cu care Europa se poate mandri".

Teatrul National din Bucuresti s-a redeschis oficial sambata, cu premiera spectacolului "Insir'te margarite", o versiune scenica de Dan Puric, dupa feeria-poem dramatic a lui Victor Eftimiu, eveniment care a marcat finalizarea amplului proces de reconstructie, reabilitare si modernizare a acestei institutii. Atat oameni de cultura, cat si politicieni au participat la redeschiderea Teatrului National din Bucuresti (TNB), printre acestia numarandu-se Ionut Vulpescu, ministrul Culturii, Robert Cazanciuc, ministrul Justitiei, Gabriela Szabó, ministrul Tineretului si Sportului, Calin Popescu Tariceanu, presedintele Senatului, Neculai Ontanu, primarul Sectorului 2, Raed Arafat, secretar de stat in Ministerul Sanatatii, Mona Musca, fost ministru al Culturii, academicianul Razvan Theodorescu, Marinela Tepus, directorul Teatrului Nottara din Bucuresti, Stelian Tanase, presedintele-director general al Societatii Romane de Televiziune (SRTv), Razvan Ioan Dinca, directorul general al Operei Nationale Bucuresti (ONB), Laurentiu Damian, presedintele Uniunii Cineastilor din Romania (UCIN), Virgil Stefan Nitulescu, directorul interimar al Muzeului National al Taranului Roman din Bucuresti, Valentin Vlad, presedintele Academiei Romane, pianistul Dan Grigore, actrita Cezara Dafinescu, soprana Felicia Filip, actorul Mircea Albulescu, principele Radu si principesa Maria, precum si fostul jucator de tenis Ion Tiriac si jucatoarea de tenis Simona Halep.

Inainte de inceperea spectacolului, Ion Caramitru, directorul Teatrului National din Bucuresti, a precizat ca, prin procesul de reconstructie si modernizare a institutiei teatrale, au fost desfiintate simbolurile comuniste. "Teatrul a revenit la forma lui initiala, cu refaceri substantiale ale rezistentei la cutremur. Mai in gluma, mai in serios, va pot spune ca ne aflam intr-un adapost antiseismic garantat pana la un cutremur de 9 grade si ca reconstructia teatrului a cuprins si o intreaga munca de reconfigurare a interiorului", a declarat Ion Caramitru.

In discursul sau, Ion Caramitru a multumit tuturor celor care au sprijinit procesul de reconstructie a TNB, mentionandu-i pe colegii sai, care au avut de suferit in aceasta perioada, dar au continuat sa munceasca in cladirea aflata in renovare, pe arhitecti, dar si pe politicieni. "Trebuie sa multumesc (...) celor care au contribuit in mod esential la realizarea acestui lucru. In primul rand, Guvernului Romaniei, in diferitele lui ipostaze, pornind de la Guvernul Tariceanu si de la initiativa generoasa a ministrului de Finante de atunci, Sebastian Vladescu, care au initiat un imprumut record de un sfert de miliard de euro destinat exclusiv domeniului culturii. In Bucuresti, acesti bani au fost indreptati catre Biblioteca Nationala si Teatrul National. (...) De asemenea, trebuie sa multumesc guvernelor prinse in clestele recesiunii si crizei, care n-au cedat presiunilor de a opri aceasta finantare, lucru care ar fi intarziat nemasurat de mult realizarea teatrului si nu cred ca pot sa fac exceptii multumind tuturor celor care au pus umarul la aceasta reconstructie si, fara niciun fel de jena, prim-ministrului Victor Ponta, pentru incheierea lucrarilor si finantarii economice", a declarat Ion Caramitru.

Citeste si:
USR a depus moțiune simplă împotriva ministrului Culturii
USR a depus moțiune simplă...

Prezent la eveniment, Ionut Vulpescu, ministrul Culturii, a spus ca teatrul a jucat, de-a lungul vremii, un rol esential, iar pe scena TNB s-au intamplat "lucruri magice". "Reinauguram in aceasta seara Sala Mare a Teatrului National «Ion Luca Caragiale» din Bucuresti cu una din cele mai cunoscute piese din repertoriul dramatic din Bucuresti, «Insir'te margarite», de Victor Eftimiu. Cred ca este pentru toti cei prezenti in aceasta sala, in aceasta seara, si pentru tot publicul iubitor de teatru din tara cu adevarat un eveniment. Teatrul a jucat, de-a lungul timpului, un rol esential si aici, pe scena Teatrului National, s-au intamplat lucruri magice. In urma cu aproape doua secole, Iancu Vacarescu indemna sa pastram teatrul si, din pacate, istoria nu ne-a ajutat sa-l pastram, desi s-au facut eforturi foarte, foarte mari. Domnul director s-a referit la o serie de lucruri si este foarte bine, cred, ca dincolo de cicluri electorale, atunci cand e vorba de interesul public si de interesul pentru arte si pentru cultura, putem sa demonstram ca ne dam mana si avem o responsabilitate si o obligatie, in primul rand fata de publicul nostru. Teatrul este si o poveste de la om la om si renovarea acestui teatru este o poveste de la om la om, inceputa in anii '60. Oameni extremi de diversi, ca gandire, convingeri, profesii, responsabilitati, au facut un admirabil efort colectiv pentru a servi o idee, un proiect care trece dincolo de calcule politice de moment, servind politica interesului public, iar Guvernul pe care il reprezint aici merge mai departe cu sprijinul pe care il acorda Teatrului National, finantand recent Festivalul NETA - New European Theatre Action", a declarat ministrul Culturii.

Citeste si:
Alexandru Arșinel, primele declarații după decesul actorului Ion...
Alexandru Arșinel, primele...

De asemenea, Ionut Vulpescu a spus ca Teatrul Natonal "I. L. Caragiale" din Bucuresti reprezinta "prelungirea unei lungi istorii", iar, prin reinaugurarea cladirii, Romania primeste "unul dintre cele mai mari si mai moderne centre culturale, cu care Europa se poate mandri". "Reinaugurand astazi cladirea Teatrului National din Bucuresti, daruim Romaniei si capitalei ei unul dintre cele mai mari si mai moderne centre culturale, cu care Europa se poate mandri. Un centru deschis intregii cetati, tinerilor creatori, artelor neconventionale, experimentului, ca si reprezentarii valorilor consacrate. Un centru mult amplificat fata de ce era inainte de reconstructie, care reprezinta o resursa importanta pentru cultura romana si pentru spiritul european modern in Romania. Teatrul National «I. L. Caragiale» din Bucuresti este prelungirea unei lungi istorii, a unei mari idei, un drum de secole in cautarea publicului sau, o legatura intre oameni, un timp al intelegerii si al bucuriei", a mai spus Ionut Vulpescu.

Citeste si:
Dana Roba, adevăratul motiv pentru care amână operația de...
Dana Roba, adevăratul motiv...

De asemenea, ministrul Culturii a mentionat ca reinaugurarea cladirii TNB reprezinta "un vis care se implineste". "Stiu ca una din piesele care sunt acum in repertoriul Teatrului National este «Furtuna» (...). Imi vine in minte o replica a lui Prospero: «Suntem facuti din acelasi material din care se tes visele». In aceasta seara, e un vis care se implineste", a spus acesta.

Inaugurarea noii Sali Mari a TNB marcheaza incheierea lucrarilor de reabilitare si deschiderea in totalitate a teatrului pentru public, urmand ca, in vara, sa fie deschis si Amfiteatrul in aer liber, cel de-al saptelea spatiu de joc din cladirea reabilitata si modernizata. Arhitectul Romeo Belea, autorul proiectului, a precizat, pentru reprezentantii mass-media, ca nu s-au schimbat foarte mult ideile initiale fata de rezultatul final. "E greu de spus (daca sunt diferente intre primele schite si rezultatul final, n.r.). Ideea a fost de la inceput asta. Sigur, lucurile evolueaza, evolueaza pana si detaliile. Nu pot sa spun ca difera mult de ce-a fost din primele schite, din primele idei", a declarat Romeo Belea.

Citeste si:
Ziua Mondială a Teatrului va fi sărbătorită la TNB cu mai multe...
Ziua Mondială a Teatrului va...

Acesta a mai precizat ca a ales culoarea rosie pentru Sala Mare pentru ca este caracteristica salilor de tip italian. Iar despre statuile care "vegheaza" in foaierul teatrului arhitectul a spus ca au fost luate din depozitele institutiei, care sunt "de-o bogatie absolut incredibila". "E o scoatere afara a averii teatrului, care este colosala", a mai spus arhitectul.

Institutie cu o veche si solida traditie culturala, misiunea acestui teatru s-a dezvoltat de la o epoca la alta, in concordanta cu aspiratiile nationale, in interiorul procesului de creatie artistica si sub adapostul celor doua edificii, informeaza reprezentantii institutiei teatrale.

Prima cladire a Teatrului National din Bucuresti (TNB) - intre 1852 si 1944 - a fost cea din Calea Victoriei, pe locul unde in prezent este Hotelul Novotel. La inceputuri, a purtat denumirea de Teatrul cel Mare (1852 - 1864), iar, din 1875, cea de Teatru National. In 1852 s-a deschis Teatrul cel Mare din Bucuresti, realizat dupa planurile arhitectului vienez Heft, primul director fiind Costache Caragiale. Prima reprezentatie a avut loc pe 31 decembrie 1852, cu spectacolul "Zoe sau Un amor romanesc", un vodevil tradus din limba franceza. In 1864, Teatrul cel Mare a devenit institutie publica de cultura, cand, printr-un decret semnat de prim-ministrul de atunci, Mihail Kogalniceanu, "s-a hotarat sa se ia pe contul statului si sa devina institutie nationala".

In 1875, Alexandru Odobescu, director al teatrului, a pus pe frontispiciu numele institutiei: Teatru National. Cladirea in stil baroc a Teatrului National din Calea Victoriei, aflata in imediata vecinatate a Palatului Telefoanelor, a rezistat pana in august 1944, cand a fost partial incendiata in urma unui bombardament. Teatrul a continuat sa functioneze in salile Comedia (Majestic), Studio din Piata Amzei, iar, pentru scurta vreme, au mai fost si alte spatii de joc - salile de festivitati ale liceelor Sfantul Sava si Matei Basarab, Cercul Militar. In 1952, s-a sarbatorit centenarul Teatrului National si s-a jucat "Matei Millo", de Mircea Stefanescu. Tot atunci teatrul a primit numele lui Ion Luca Caragiale.

Teatrul National din Bucuresti, cu sediul pe care spectatorii il cunosc in prezent si cu palaria lui Caragiale asezata peste cea mai mare dintre sali, a fost proiectat si realizat, in 1973, de un colectiv de la I.P. Proiect Bucuresti, condus de arhitectii Horia Maicu, Romeo Belea (sef de proiect complex) si Nicolae Cucu, avand drept consultanti pe regizorii Sica Alexandrescu, Liviu Ciulei si Horea Popescu. Structura de rezistenta a fost conceputa de inginerul Alexandru Cismigiu. Planul initial al cladirii prevedea numai trei sali: Sala Mare, Sala Studio (Mica) si Sala Atelier - o sala experimentala de teatru.

Pe 25 decembrie 1973, a avut loc inaugurarea Teatrului National in noua cladire, la Sala Mare, cu "Apus de soare", de Barbu Stefanescu Delavrancea, in regia Mariettei Sadova, cu George Calboreanu in rolul lui Stefan cel Mare, si cu "Simfonia patetica", de Aurel Baranga, care semna si regia. Pe 30 aprilie 1974, Sala Mica (Studio) a fost inaugurata cu spectacolele "Napasta" si "Conul Leonida fata cu reactiunea", de I. L. Caragiale, spectacol-coupé in regia lui Ion Cojar, iar, pe 1 octombrie 1975, s-a deschis Sala Atelier, cu drama "Capul", de Mihnea Gheorghiu, in regia Letitiei Popa.

Dupa incendiul din noaptea de 16/ 17 august 1978, Sala Mare a fost complet distrusa. Ca urmare, ideea de a revizui intreaga constructie a castigat teren. Cladirea ceausista a eliminat "palaria lui Caragiale". Intre 1982 - 1984, proiectul de refacere, extindere si de reconfigurare a interiorului TNB i-a fost atribuit arhitectului Cezar Lazarescu. Pentru a modifica aspectul de palarie, echipa a decis si inaltarea cladirii, ceea ce a insemnat turnarea a 1.200 de tone de beton peste structura initiala. Acest proiect a adus o serie de alte modificari, intre care, capacitatea sporita a Salii Mari - de la 950 la 1.155 de locuri, slabind insa structura de rezistenta a cladirii. Tot cu aceasta ocazie s-a construit Sala Amfiteatru - pe locul garderobei si al intrarii oficiale.

In 2005, actorul Ion Caramitru, fost ministru al Culturii, a devenit manager al Teatrului National din Bucuresti. Conform proiectului sau managerial, a fost initiata o serie de studii ale caror rezultate au impus reabilitarea cladirii Teatrului National. Proiectul a fost finantat de Guvernul Romaniei si de Banca pentru Dezvoltare a Consiliului Europei, costurile totale ale acestuia fiind in jur de 65 de milioane de euro. In martie 2011, in cel de-al doilea mandat de manager al TNB al lui Ion Caramitru, a inceput propriu-zis munca la acest proiect. Prima parte a proiectului a presupus indepartarea unei structuri de beton de aproximativ 1.500 tone, care fusese adaugata in 1983 si care incarcase cladirea, afectandu-i structura de rezistenta.

Teatrul de Opereta "Ion Dacian", Centrul National al Dansului si Muzeul National de Arta Contemporana, care au functionat pentru o buna perioada de timp in aceasta cladire, si-au gasit spatii noi de lucru. Lucrarile de consolidare si optimizare functionala a cladirii Teatrului National "I. L. Caragiale" din Bucuresti, incepute in martie 2011, s-au intins pe o perioada de peste patru ani. Autorul proiectului a fost arhitectul Romeo Belea, proiectantul general, Peccon Invest S.R.L., director general - arhitect Gabriel Ghelmegeanu, executantul - societatea Aedificia Carpati in asociere cu Romtest Electronic.

Obiectivul a fost crearea unui imobil care sa corespunda din punct de vedere tehnic, sa confere siguranta si sa asigure accesul publicului larg la actul de cultura. Vechile sali au intrat treptat in procesul de reabilitare, pe masura ce altele noi au fost date in folosinta.Pe toata perioada reconstructiei, teatrul a functionat continuu, prezentand spectacole in cel putin una dintre salile sale.

Astfel, pe 9 octombrie 2012, a fost inaugurata prima dintre salile nou construite, Sala Mica. Atunci a avut loc premiera spectacolului "Doua loturi", de I. L. Caragiale, in regia lui Alexandru Dabija. Pe 16 decembrie 2012, a fost inaugurata Sala Media, cu premiera "Napasta", de I. L. Caragiale, in regia lui Radu Afrim, care a marcat si incheierea anului Caragiale la TNB, program de referinta dedicat centenarului mortii marelui dramaturg. Apoi, pe 4 octombrie 2013, a fost inaugurata Sala Pictura, cea de-a treia sala noua, amplasata pe locul fostului Atelier de pictura. Atunci a avut loc premiera spectacolului "Micul infern", de Mircea Stefanescu, in regia lui Mircea Cornisteanu. In continuare, pe 11 octombrie 2013, s-a redeschis Sala Studio, cu premiera spectacolului "Revizorul", de N. V. Gogol, in regia lui Felix Alexa, marcand revenirea acestei sali cu dotari sceno-tehnice speciale in circuitul teatral (timp de 27 de ani a fost in folosinta Operetei).

Pe 3 noiembrie 2013, Sala Atelier, refacuta si imbogatita cu un balcon, a reintrat si ea in circuitul de spectacole, odata cu premiera "Nebun din dragoste", de Sam Shepard, in regia lui Claudiu Goga. In cele din urma, sambata seara, a avut loc premiera spectacolului "Insir'te margarite", dupa Victor Eftimiu, in regia lui Dan Puric, eveniment care a marcat inaugurarea noii Sali Mari, integral refacuta si redimensionata. Astfel, TNB devine un complex cultural modern, comparabil cu marile centre culturale europene si mondiale, se arata intr-un comunicat remis MEDIAFAX de reprezentantii institutiei.

In urma reconstructiei, Teatrul National isi asuma, sub sloganul "Un teatru nou pentru un public nou", nu doar o vocatie culturala, dar si responsabilitatea de complex cultural national si poate chiar international, in care pot fi gasite cele mai moderne sali de teatru, precum si spatii dedicate proiectiilor media, expozitiilor, unei palete largi de evenimente culturale importante, ce se desfasoara constant, alaturi de spectacolele de teatru, in cadrul unui program numit "Parateatral".


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.