Un obicei pagan adoptat de Biserica, reinviat in lunea Pastelui

Etnologii spun ca "Statu' la vase" este un stravechi obicei, unic in tara, ce reuneste atat sarbatoarea intemeierii unei familii, cat si pe cea a Invierii Domnului.

Directorul Centrului de Cultura "Augustin Bena" din Alba, Daniela Floroian, afirma ca obiceiul este din perioada precrestina, insa a fost preluat in timp de Biserica si transformat intr-un obicei crestin.

"In toata aceasta perioada, de la aparitia lui si pana azi, un obicei la origine pagan a strabatut veacurile, a fost adoptat de Biserica si a fost transformat intr-un obicei crestin, dar semnificatia sa initiala s-a pastrat nealterata, aceasta semnificatie fiind uniunea comunitatii in jurul noului cuplu pentru a-l sprijini sa intre in viata. Un grup de specialisti de la Centrul de Cultura «Augustin Bena» din Alba l-au valorificat si l-au readus in actualitatea satului in anul 2008, cu sprijinul Bisericii Ortodoxe si al Primariei din Sugag. De atunci, obiceiul se practica din nou fara intrerupere", explica Daniela Flororian.

Unul dintre cei care au cules informatii si dovezi istorice despre acest obicei pentru a-l putea reinvia este Marius Moga, tatal compozitorului Marius Moga, care isi are originile la Sugag. Moga senior este angajat al Centrului de Cultura "Augustin Bena" si povesteste ca obiceiul a fost reinviat cu greu deoarece tinerii considerau ca "e rusinos" sa mai participe la o asemenea traditie.

"Am copilarit toate vacantele la Sugag si noi, copiii, le numeam atunci «miresele». Eram foarte fericiti sa vedem acest obicei si mai ales tinerii imbracati in costumele populare(…) Dupa Revolutie, obiceiul a fost intrerupt pentru ca tinerilor le era rusine sa mai participe la «Statu' la vase». La Sugag sunt foarte mandri oamenii si imi spuneau: «Cum sa stea ei acolo la pomana?». A fost extrem de greu sa ii fac sa inteleaga semnificatia adevarata a obiceiului", povesteste Moga.

Citeste si:

Anamaria Prodan i-a dat replica părintelui Calistrat: „Rușine...

El spune ca obiceiul se leaga de specificul comunitatii de oieri, in activitatea de oierit vasele fiind extrem de importante. In vechime, tinerii casatoriti primeau vase de lut pentru gospodarie, iar in timp obiceiul a evoluat si cadourile constau in vase de sticla, portelan sau inox.

Marius Moga povesteste ca inainte de 1989, cu doar cativa ani inainte de a fi intrerupt obiceiul, familiile care "stateau la vase" ajunsesera sa primeasca chiar si masini de spalat, foarte rare in acea perioada, fabricate la uzina din Cugir. Oamenii din Sugag se intreceau sa ofere tinerelor familii cadouri cat mai scumpe, precum masinile de spalat, care trebuiau aduse cu greu in curtea bisericii, unde avea loc obiceiul.

In prezent, Marius Moga este considerat "sufletul" obiceiului "Statu' la vase", care se desfasoara in lunea Pastelui la Sugag, iar in fiecare an el se imbraca intr-un costum vechi ciobanesc si conduce ceremonia organizata de localnici.

Citeste si:

Jador a ajuns la spital în prima zi de Paște. Cine l-a însoțit și...

"Obiceiul este acum asteptat de intreaga comunitate, dar mai ales de tinerii care s-au casatorit in ultimul an. Este momentul in care sunt din nou in centrul comunitatii, sunt felicitati si, la fel ca la nunta, parca ar fi «regele si regina» comunitatii", spune Marius Moga senior.

Gospodariile sugajenilor, pregatite pentru sarbatoarea Pastelui, conform traditiei

Obiceiul "Statu' la vase" de la Sugag se desfasoara in lunea Pastelui, insa traditia presupune o intreaga pregatire a gospodariei si a celor care participa la ceremonie in saptamana dinaintea sarbatorii. Directorul Centrului de Cultura "Augustin Bena", Daniela Floroian, spune ca in acest an vor "sta la vase" sapte familii tinere care s-au casatorit in ultimul an in Sugag, scrie MEDIAFAX.

"Traditia spune ca in a doua zi de Paste trebuie sa se adune in curtea bisericii si sa ia parte la un mare ospat inchinat vietii de familie. E un moment cu totul deosebit, celebrandu-se insasi starea de bine, de multumire, din sanul familiei. Pregatirea pentru iesirea la «Statu' la vase» in lunea Pastelui incepe odata cu intrarea in Saptamana Mare. In aceasta perioada, intreaga comunitate intra in saptamana curateniei caselor, gospodariilor, trece la purificarea vesmintelor, dar si la purificarea sufleteasca pentru a intampina cum se cuvine intalnirea cu Dumnezeu", explica Floroian.

Citeste si:

Ucraina, al doilea Paște în vreme de război. Luptele continuă în...

Astfel, in fiecare gospodarie mai intai sunt scoase din lada de zestre, curatate, calcate si pregatite pentru sarbatoare frumoasele costume sugajene cu care mirii si miresele de peste an urmeaza a se imbraca in lunea Pastelui. Ulterior, in Miercurea Mare, alaturi de alti membri din comunitate, alaiul de tineri se indreapta catre biserica, fiecare din ei ducand ca dar vase, ce urmeaza a fi donate bisericii. Batranii satului spun ca, in vechime, obiceiul presupunea ca vasele donate bisericii sa fie sfintite si apoi daruite familiilor mai sarace, in noaptea de Inviere. In Joia Mare treburile gospodaresti sunt oprite si reluate apoi in Vinerea Mare sau a Patimilor, cand, dupa venirea de la biserica, in fiecare gospodarie se trece la rositul oualor.

In zona Sugag, ouale nu se incondeiaza, ci sunt vopsite cu foi de ceapa, ultimii ani aducand ca noutate si modele realizate cu ajutorul diferitelor frunze de arbori sau buruieni din zona. De asemenea, exista o slujba speciala de sfintire a oualor rosii, care se desfasoara in Vinerea Mare, la amiaza. O caracteristica a zonei este faptul ca slujbele religioase din aceasta perioada au loc in miezul zilei, deoarece Sugagul este un sat de munte, in care gospodariile sunt rasfirate pe o mare suprafata.

Citeste si:

Învierea Domnului, sărbătorită de mii de credincioși în bisericile...

"In Sambata Mare, pana la ora pranzului, gospodinele trezite cu noaptea in cap pregatesc cele necesare mesei traditionale de Paste: oua rosii, cozonaci, paine, preparate din miel. Cuplurile de tineri casatoriti in anul pascal ce tocmai se incheie pregatesc in plus colacii pentru «Statu' la vase». Acestia sunt niste colaci ritualici, in numar de cinci - patru mai mici si unul mai mare. Se fac din acelasi aluat ca si colacii traditionali, doar ca aluatul este unul dulce, de obicei indulcit cu miere. Colacii au o impletitura speciala care permite asezarea in mijlocul lor a unui ou rosu", spune Daniela Floroian.

Slujba de Inviere se desfasoara, la Sugag, duminica dimineata, iar in timpul zilei familiile se reunesc in jurul mesei de Paste, mananca si petrec impreuna pana seara tarziu. Tinerii se aduna intr-un loc dinainte stabilit pentru diverse jocuri, in timp ce batranii stau la taifas.

Traditiile populare spun ca in ziua de Paste nu se doarme, iar membrii familiei nu trebuie sa se certe intre ei pentru a fi armonie tot anul.

"Statu' la vase", obicei de celebrare a tinerelor familii

In lunea Pastelui, obiceiul "Statului la vase" incepe cu o parada la care participa cuplurile tinere casatorite in ultimul an, acestea venind spre biserica din sat imbracate in costume populare. Pe drum, tinerii atrag privirile prin tinuta si veselia lor, fiind intampinati de ceilalti membri ai comunitatii sau de simpli trecatori prin Sugag cu urari de bine si longevitate in cuplu.

"In timp ce in biserica are loc slujba religioasa din lunea Pastelui, traditia cere ca tinerii casatoriti in anul pascal ce tocmai s-a incheiat sa se adune in curtea bisericii, unde la finalul slujbei, preotul le va da binecuvantarea pentru viata de familie in care tocmai au intrat. Pentru «Statu' la vase» fiecare tanara familie are rezervata in curtea bisericii o masa pe care o impodobeste cat mai frumos cu putinta, dar tinand cu sfintenie cont de ritualul sarbatorii. Exista in ritualul acestei sarbatori doua constante, doua cifre simbol - cifra patru si cifra doi", explica Floroian.

Astfel, in pregatirea mesei din curtea bisericii cifra patru este cifra simbol, care din spusele oamenilor ar insemna comuniunea care se creeaza intre tinerii casatoriti si nasii lor. In mediul rural, nasii joaca un rol foarte important in viata noului cuplu, ei fiind considerati parintii spirituali ai acestuia.

Masa este pregatita de tanara nevasta inainte de inceperea slujbei din biserica, tinand cont de incarcatura simbolica a cifrei patru, adica pe masa se pun patru randuri de fete de masa tesute in razboi in iarna ce tocmai s-a incheiat. Dupa ce sunt asezate cu mare grija fetele de masa, in cele patru colturi ale mesei se pun colacii ritualici de dimensiuni mai mici, iar in mijlocul mesei se pune colacul cel mare. In mijlocul lor, in locul pregatit special din impletitura aluatului, se pune cate un ou rosu.

Dupa aranjarea mesei, tinerele neveste asaza un adevarat festin culinar specific sarbatorii de Paste, dar si zonei etnografice a Marginimii Sibiului: cozonaci, oua rosii, prajituri, vin, tuica dulce. Un alt element specific este vaza cu flori, care nu lipseste de pe niciuna din mese, motivul florii in cultura populara simbolizand trecerea prin cele mai importante momente ale ciclului vietii, intins de la nastere si pana la moarte. La tinerele familii simbolistica florii este aceea de simbol al rodirii, al aducerii copiilor pe lume, al reinvierii.

La sfarsitul slujbei, intreaga comunitate merge in curtea bisericii, unde tinerii vor primi binecuvantarea preotilor. Cu acest prilej sunt sfintite mesele imbelsugate, iar slujba se incheie cu indemnul facut de preoti pentru nasi de a le fi sprijin tinerilor casatoriti, de a-i indruma si sfatui la fiecare impas din viata lor, iar tinerelor familii le sunt adresate urari de bunastare, viata lunga, fericita si prospera.

"Dupa slujba de binecuvantare, rudele si prietenii sositi in curtea bisericii pentru a participa la acest obicei trec pe rand pe la mesele tuturor familiilor noi si inchina cate un pahar in cinstea tinerelor familii. De asemenea, cei sositi fac daruri tinerilor, in special vase necesare in gospodarie sau la strunga de oi, zona fiind una pastorala, pastoritul oilor fiind aici principala ocupatie. Alaiul celor care ofera daruri incepe, dupa datina, cu nasul care daruieste tinerilor un ciubar si, la schimb, tanara familie ii ofera nasului colacul cel mare din mijlocul mesei", explica Daniela Floroian.

Ea spune ca, pe vremuri, ciubarul era confectionat de nas, dar astazi el este cumparat si trebuie sa fie nou si frumos incrustat si, de asemenea, este impodobit cu verdeata, care simbolizeaza reinvierea naturii, respectiv cruditatea tinerei familii ce-l primeste in dar. Ciubarul are functia ritualica de a-i uni pe cei doi tineri, la finalul obiceiului acesta fiind folosit pentru transportul cadourilor primite de la membrii comunitatii si este purtat de tanara familie pana acasa, pe jos.

Acest prag de trecere la adevarata viata de cuplu este sprijinit pentru ultima data de intreaga comunitate prin oferirea de cadouri, obiecte necesare in gospodarie, in mod special vase si intotdeauna cate doua obiecte de acelasi fel: doua blide, doua linguri, doua furculite, doua ulcele, doi metri de jolj, doua oale etc.

"Se observa aici ca in intregul ceremonial de pregatire si desfasurare al obiceiului «Statu' la vase» principalul element de recuzita este vasul. Poate ca importanta vaselor, in contextul obiceiului traditional din zona, vine din vremuri mai indepartate, stiut fiind din izvoarele istorice ca tracii prezenti pe aceste meleaguri, vestigiile civilizatiei lor dainuind pana in prezent la cetatea de la Calnic, aveau un cult deosebit pentru familie si pentru confectionarea vaselor, fie ele ritualice, fie necesare in gospodarie", mai spune Daniela Floroian.

Potrivit etnografilor, in vechime vasele folosite in ceremonialul acesta erau confectionate din lemn si lut. In prezent, vasele sunt cumparate de la vanzatorii ambulanti care, cu prilejul acestei sarbatori, umplu ulitele din vatra satului, mai ales cele mai apropiate de biserica.

Sugagul, comuna situata la 30 de kilometri de Sebes, este una dintre cele mai mari si mai bogate localitati de pe Valea Sebesului, localnicii fiind cunoscuti pentru turmele mari de oi. Comuna Sugag este atestata documentar inca din anul 1575 si isi trage numele de la apele tumultoase care se scurg de pe versantii muntilor, denumite in limbajul popular sugagi.

Zona Vaii Sebesului, pe care Mihail Sadoveanu o denumea Valea Frumoasei, cuprinde in arealul Sugagului rezervatia naturala de la Luncile Prigoanei si Portile Raiului.

Comuna are o suprafata de peste 250 de kilometri patrati si peste 2.700 de locuitori.

---

Despre autor: