Constantin Cismigiu, un apropiat al tortionarului Alexandru Visinescu, sustine ca detinutii politici "nu erau infometati si nici nu au fost batuti", el mentionand ca acestia primeau "ceai cu marmelada si ciorba".

Cismigiu s-a aflat, miercuri, in sala de judecata a termenului din dosarul lui Visinescu. "Pentru detinutii politici, (angajatii penitenciarelor - n.r.) erau mai stricti. Ii tineau cate unul intr-o celula mica. (...) (Detinutii - n.r.) ieseau in fiecare zi la plimbare, 20 de minute. (...) Cum sa fie infometati? Nici eu nu aveam mancare destula. Le dadeau un ceai dimineata, cu marmelada, la pranz o ciorba", a spus Constantin Cismisiu, dupa incheierea termenului de miercuri.

Apropiatul lui Visinescu a precizat ca il stie pe acesta din 1954 si ca a lucrat in cadrul Directiei Generale a Penitenciarelor, in perioada comunista. Constantin Cismigiu a mai spus ca nu a auzit despre detinuti politici care ar fi fost batuti in penitenciare. "Nu e adevarat ca aveau 40 de kilograme. Aveau 40 de kilograme de lemne (pentru incalzire - n.r.). Norma de lemne pe zi era de 40 le kilograme. Multi dintre detinutii politici erau cu scoala, cu comportare corecta, nu a avut nimeni niciodata nimic cu ei", a declarat el, potrivit MEDIAFAX.

La termenul de miercuri a fost audiata Nicoleta Eremia, sotia unui fost detinut politic de la Penitenciarul Ramnicu Sarat. Ea a povestit instantei ca sotul ei, care intre timp a murit, avea 30 de kilograme la iesirea din inchisoare, dupa trei ani de detentie. "Cand s-a intors acasa de la penitenciar, ajunsese de la 82 de kilograme la 30 de kilograme. Cand a iesit, mama lui ii facea parastas, pentru ca a iesit printre ultimii, daca nu chiar ultimul. Fusese condamnat la 25 de ani de temnita grea, pentru ca formase un grup de rezistenta impotriva regimului comunist", a spus Nicoleta Eremia.

Urmatorul termen de judecata in acest dosar a fost stabilit pentru 19 noiembrie, cand vor fi audiati mai multi martori.

Tortionarul Alexandru Visinescu a fost adus cu mandat, miercuri, la Curtea de Apel Bucuresti, unde s-a judecat dosarul in care acesta este acuzat de moartea a 12 detinuti politici in perioada in care a condus Penitenciarul Ramnicu Sarat. Instanta a dispus ca Visinescu sa fie adus cu mandat intrucat in 22 octombrie nu a fost prezent si nici nu a facut dovada faptului ca nu poate sa vina la proces.

Citeste si:
A murit tortionarul Alexandru Visinescu
A murit tortionarul Alexandru...

Tot la termenul din 22 octombrie, Curtea de Apel Bucuresti a decis ca statul roman, reprezentat de Ministerul de Finante, Ministerul Afacerilor Interne si Administratia Nationala a Penitenciarelor sa fie parti responsabile civilmente in dosarul lui Alexandru Visinescu, astfel incat daca instanta va dispune plata unor daune morale, cele trei institutii vor plati si ele, alaturi de Visinescu.

Instanta a ridicat, din oficiu, problema instituirii sechestrului asupra bunurilor lui Alexandru Visinescu, iar procurorul de sedinta a sustinut ca acest lucru este necesar. Procurorul a cerut sa fie pus sechestru pe locuinta fostului tortionar si pe actiunile pe care acesta le detine, solicitand totodata si poprirea veniturilor din pensie ale lui Visinescu.

Curtea de Apel Bucuresti a inceput in 24 septembrie judecarea dosarului lui Alexandru Visinescu. La primul termen, cand Visinescu a fost prezent, instanta a admis cererea de a fi parte civila in cauza formulata de Nicoleta Eremia, sotia fostului general Ion Eremia, care a fost incarcerat la Penitenciarul Ramnicu Sarat in perioada in care unitatea a fost condusa de Visinescu. Aceasta a dat o declaratie in fata instantei, in care a aratat de ce doreste sa fie parte civila in cauza si a precizat ca cere daune de 100.000 de euro, din care 20.000 de euro daune morale si 80.000 de euro daune materiale.

Citeste si:
Scene șocante în Buzău! Doi cai înhămaţi la căruţe sunt bătuți cu...
VIDEO Scene șocante în Buzău!...

Procurorii Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie l-au trimis in judecata pe Visinescu pentru infractiuni contra umanitatii, in dosarul avand ca obiect sesizarea formulata de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER).


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.