Scriitorul Mircea Cartarescu a declarat sambata, la "Serile FILIT", un eveniment organizat la Festivalul International de Literatura si Traducere Iasi, ca, in ceea ce-l priveste, "a scrie inseamna a trai" si asta ii ajunge, iar literatura face parte din el si o vede "ca pe un organ" al corpului sau.

Mircea Cartarescu a participat, sambata seara, la o intalnire cu publicul iesean, la "Serile FILIT", eveniment care a avut loc la Sala Mare a Teatrului National "Vasile Alecsandri" Iasi. Moderatorul evenimentului a fost scriitorul Cezar-Paul Badescu.

Timp de aproape doua ore, Mircea Cartarescu a vorbit, printre altele, despre rolul literaturii in viata sa, despre romanul la care lucreaza, dar si despre motivul pentru care s-a retras din viata publica si nu mai scrie materiale jurnalistice, scrie MEDIAFAX.

Despre literatura, scriitorul a spus ca o vede ca pe "un organ al corpului" sau si aceasta a fost "totul" pentru el.

"Eu cred ca literatura este si a fost totul pentru mine, fara ca eu sa pot spune ca sunt numai literatura. Literatura a fost lucrul fara de care nu-mi pot imagina propria mea viata", a declarat Mircea Cartarescu. "Literatura pentru mine este ca un fel de secretie a unei cruste, a unei carapace, a unei teste si pe ea o vad ca pe un organ al corpului meu asa cum craniul meu este un organ al corpului meu pe care nu stiu cand l-am secretat, dar pe care, totusi, eu mi l-am construit ca sa adapostesc partea cea mai buna din mine - creierul meu, mintea mea, adica partea care este cea mai adevarata din mine. Eu cred ca asta este pentru mine literatura, este un organ al corpului meu mai curand decat un proces de psihanaliza, de suprimare. Eu am simtit intotdeauna ca literatura face parte din mine", a completat scritorul.

Mircea Cartarescu a vorbit, la "Serile FILIT", si despre trilogia "Orbitor", despre procesul de a scrie o carte si ce se intampla cu aceasta, odata ce este terminata si ajunge in mainile cititorilor.

"Multa lume ma intreaba daca exista viata dupa «Orbitor» si mai ales la sfarsit, dupa ce am terminat trilogia, am fost intrebat foarte des lucrul acesta. Cu cartile pe care le termin e foarte simplu, le dau la spate, nu ma mai gandesc la ele, nu le mai citesc, sunt lucruri care nu ma mai preocupa. Deci, eu nu ma intreb acum cum am scris «Orbitor». Nu ma mai gandesc la asta. Este ca o femeie care este insarcinata, copilul se formeaza in trupul femeii fara ca ea sa stie cum s-a format si de ce, ea a suferit in timpul acesta, a suferit foarte mult in timpul nasterii, dar, dupa aceea, nu mai sufera, dimpotriva, se bucura. Asa este si cu cartile, asa cred ca sunt practic toti autorii. O carte pe care ai scris-o nu-ti mai apartine, n-o mai socotesti printre bunurile tale. Ea isi ia zborul, se taie cordonul ombilical si ea devine un bun al lumii. Orice autor (...) considera ca singura carte de pe lume e cea la care scrie el, la care scrie in clipa de fata, in momentul acesta. Celelalte nu exista, nu conteaza. Cartile altora sunt minunate pentru lectura ca sa le citesti, iar cartile tale au disparut. Ele nu mai sunt cartile tale, ele sunt cartile tuturor", a declarat Mircea Cartarescu.

Citeste si:
Bojdeuca lui Ion Creangă, închisă pentru un an și jumătate. Va fi...
Bojdeuca lui Ion Creangă,...

De asemenea, acesta a marturisit si cat de important este scrisul pentru el. "Pentru mine, a scrie inseamna a trai. Asta imi ajunge. Nu stiu daca ma protejeaza ceea ce scriu, daca scriu dintr-un sentiment de vulnerabilitate personala. E posibil, dar nu ma preocupa lucrul acesta. Ceea ce ma preocupa pe mine este sa las acea putere, care ma acapareaza in momentul in care scriu, sa o las libera, sa o las sa actioneze, sa functioneze", a precizat scriitorul.

Intrebat daca il afecteaza in vreun fel parerile criticilor literari despre operele sale, Mircea Cartarescu a spus ca nu-l deranjeaza. "Nu ma deranjeaza, nu am niciun fel de problema din acest punct de vedere. De multa vreme nu mai am astfel de probleme. Sper ca m-am vindecat pentru totdeauna de ele. Sigur ca, pe vremuri, cand eram mai tanar, sufeream pentru fiecare zgandaritura din aceasta. Eu sper ca am iesit din zona asta de turbulente", a declarat scriitorul, la "Serile FILIT". "In definitiv, nu poti place tuturor. Eu ma consider un autor de nisa. Ma consider un autor care place unor oameni a caror formula interioara - din intamplare - seamana intr-un fel cu a mea sau carora cartile mele le spun ceva, dar accept si sunt foarte bucuros ca exista multe alte puncte de vedere", a mai spus acesta.

Citeste si:
Mircea Cartarescu: PSD trebuie distrus ca sistem, nu invins ca partid
Mircea Cartarescu: PSD...

Un alt subiect dezbatut de Mircea Cartarescu a fost si cel legat de scrierile de tip jurnal. La editura Humanitas, a aparut, in 2001, sub semnatura lui Mircea Cartarescu, "Jurnal I", iar, in 2005, a fost publicat "Jurnal II".

"Pentru mine, jurnalul este cel mai important lucru pe care-l scriu. De fapt, cred ca, intr-un fel, n-am scris niciodata decat jurnal. Toate scrierile mele, toate asa-zisele romane - si eu detest acest cuvant, cred ca n-am scris niciun roman niciodata -, toate poemele mele, toate eseurile sunt, de fapt, atat de personale, incat, pana la urma, nu sunt decat fragemente dintr-un jurnal pe care eu il scriu, incepand din 15 septembrie 1973, cand am avut prima intrare in jurnal, si pana-n ziua de astazi, pana chiar acum cateva ore. Jurnalul este pentru mine un fel de a doua natura, un al doilea eu, si as spune eu ca este ca un fel de tulpina a unui arbore, ale carui ramuri sunt celelalte scrieri ale mele. Ele toate isi trag seva din acest jurnal. (...) Jurnalul este cel mai apropiat obiect de propria mea fiinta. Nu gasesc atat de des pe cineva pe umarul caruia sa plang. Jurnalul este facut si pentru asta. Trebuie sa-ti arati acolo negativitatea. De fapt, jurnalul este un fel de amprenta negativa in ghips a mainii tale, a fetei tale, a corpului tau. In clipele fericite, in zilele fericite, cand simti ca respiri sub un cer albastru, sub un soare stalucitor, cum sa te duci sa scrii in jurnal? Te duci sa scrii in jurnal cand esti nefericit, cand esti la pamant, cand stai ghemuit si plangi pe covor. In momentele astea scrii in jurnal, este absolut firesc. Jurnalul este negativul vietii tale, este ceea ce iti absoarbe otrava din trup, intr-un fel. Este absolut normal ca jurnalele sa prezinte aceasta imagine in negativ", a spus Mircea Cartarescu.

Citeste si:
Bolnavii de Parkinson fac terapie prin tango. Proiectul este unic...
Bolnavii de Parkinson fac...

Fericirea, o alta tema abordata la discutia de sambata seara, este o "chestiune intima", a afirmat Mircea Cartarescu. "Este o chestiune intima, zic eu. Prietenii, de obicei, nu te intreaba daca esti fericit. Nici nu are sens sa te intrebe lucrul acesta. Cand esti fericit, intr-un fel nici nu ai atat de multa nevoie de prieteni, ci doar de amici, sa spunem asa. (...) Ai nevoie acuta de prieteni, dimpotriva, cand esti la pamant, cand ochii tai plang, cand nu mai stii ce sa faci si unde sa te ascunzi - atunci ai nevoie de prieteni. Intrebarea pe care o astepti de la oameni este: «Esti nefericit? Pot sa fac ceva? Pot sa te ajut cu ceva?»", a spus Mircea Cartarescu, precizand ca este foarte fericit ca se afla la Festivalul International de Literatura si Traducere Iasi, dar se simte "stanjenit" si ar fi preferat sa se afle el in sala si sa asculte pe altcineva.

Citeste si:
Sfânta Parascheva 2022. Când se va începe pelerinajul de la Iași
Sfânta Parascheva 2022. Când...

Totodata, Mircea Cartarescu a amintit si ca, de doi ani, nu a mai realizat materiale jurnalistice si s-a retras din viata publica pentru a scrie o noua carte.
"Este lucrul cel mai important pe care-l fac acum (sa scrie o carte, n.r.). Pe mine nu ma mai intereseaza nimic altceva, este singura carte din lume. Sunt atat de ingropat in ea, atat de varat in ceea ce vreau sa fac, ma chinuieste atat de tare, incat nu ma mai intereseaza. Eu nu ma mai uit la televizor deloc. Televizorul este inchis. Ma mai uit la «Dr.House», eroul meu. Nu ma mai intereseaza ce se intampla, tot zgomotul si furia asta a lumii, pentru ca eu m-am inchis in casa, intre peretii camerei mele, ca sa scriu aceasta carte. Prima mea carte serioasa dupa «Orbitor»", a afirmat Mircea Cartarescu, relatand ca ii este frica de momentul cand termina o carte, pentru ca are atacuri de panica cand nu scrie nimic. "Mie mi-e frica de momentul in care termin o carte. Mi-e frica de lunile care urmeaza, mi-e frica de anii care urmeaza. Anii aceia goi, insuportabili", a mai spus scriitorul.

Despre aceasta carte, care, deocamdata, are un titul provizoriu - "Anomaliile mele" sau "Viata mea nocturna" -, Mircea Cartarescu a spus ca ar fi trebuit sa fie o carte de tranzitie, "un fel de autobiografie fictionala, imaginara", dar "s-a transformat singura" intr-o carte fundamentala pentru el.

"O carte in care inima mea s-a dezgolit. (...) Este o carte in care mi-am primit viata nocturna, viata onirica, viata psihica, interioara, viata inconstienta cu o luciditate care pe mine insumi m-a inspaimantat si ma inspaimanta in continuare, pentru ca aceasta carte nu este terminata. Ea s-a dezvoltat incluzand nuclee de care eu nu fusesem preocupat niciodata. (...) Aceasta carte nu mai vrea sa se termine. Am trecut deja de 600 de pagini si eu scontez ca mai am inca 150 de pagini de scris. Eu as vrut sa scriu o carte de maximum 200 de pagini despre structura mea interioara pe care inca nu o reflectasem in celelalte carti. (...) Pana la urma, spre disperarea mea, iese altceva", a declarat Mircea Cartarescu.

Mircea Cartarescu a marturisit ca, de doua saptamani, are cont pe reteaua de socializare Facebook, afirmand ca a vrut sa vada ce este acolo "in afara de poze cu pisici".

Apoi, autorul a povestit ca in perioada in care era un "pusti", era "un ins teribil de timid si teribil de complexat". "Daca se uita o fata in ochii mei, lasam ochii-n jos, nu puteam sa suport privirile unei fete", a completat scriitorul, vorbind astfel despre viata sa din prezent si cum se simte in momentul de fata.
"Niciodata nu m-am simtit mai bine in trupul si mintea mea ca acum, cand am 58 de ani. Practic, niciodata n-am fost mai in forma. Cand eram pusti, eram un ins teribil de timid si teribil de complexat. Daca se uita o fata in ochii mei, lasam ochii-n jos, nu puteam sa suport privirile unei fete. Aveam sentimentul asta romantic ca sunt intr-un fel damnat, ca voi trai in recluziune toata viata, fara familie, fara niciun insert social. Ei, nu, lucurile s-au schimbat mult de tot. Au urmat cateva decenii foarte dificile din viata mea si lucurile au mers din ce in ce mai bine sau cel putin m-am iluzionat ca merg asa, pana cand, in momentul acesta, am ajuns foarte impacat cu mine insumi. Am ajuns sa nu mai am resentimentele de care vorbeai, sa nu-i mai urasc pe critici sau pe confratii mei literari, sa nu mai am nicio treaba cu nimeni, sa incerc sa fiu mai bun decat am fost, sa incerc sa fiu mai uman, mai pozitiv", a declarat Mircea Cartarescu, spunand ca a ajuns la aceasta liniste sufleteasca cu ajutorul familiei sale.

Pe parcursul intalnirii, Micea Cartarescu a citit fragmente din doua carti de-ale sale: "Mendebilul" si "Levantul".

Festivalul International de Literatura si Traducere Iasi, care se desfasoara de miercuri pana duminica, este un eveniment finantat de Consiliul Judetean Iasi, prin Muzeul Literaturii Romane Iasi. In total, editia din 2014 a FILIT reuneste peste 300 de invitati de seama ai literaturii mondiale si romane, precum si traducatori, manageri culturali, editori, librari, difuzori de carte, critici si jurnalisti culturali.

Mai multe informatii despre FILIT se gasesc pe site-ul festivalului, www.filit-iasi.ro.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.