In prezent, Legea 90/ 2001 pentru organizarea şi funcţionarea Guvernului si a ministerelor stabileste ca ”pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in tara, se bucura de exercitiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnari penale si nu se gasesc in unul dintre cazurile de incompatibilitate (...)”.

Dupa alegerile parlamentare, Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a sesizat Legea la Curtea Constitutionala, care, desi a respins ca inadmisibila sesizarea prin majoritatea membrilor sai, a aratat ca persoanele condamnate penal pot deveni membri ai Guvernului daca le-a expirat condamnarea, au fost reabilitate sau amnistiate. Curtea a stabilt ca sintagma «nu au suferit condamnări penale» încetează să mai constituie o interdicţie la dobândirea calităţii de membru al Guvernului în ceea ce priveşte persoanele care cad sub incidenţa sau sunt beneficiare ale unei legi de dezincriminare sau de amnistie sau care au fost reabilitate printr-o hotărâre judecătoreasă definitivă.

Judecatoarea Livia Stanciu a fost de acord cu respingerea ca inadmisibila a sesizarii formulate de Avocatul Poporului, dar a respins argumentele colegilor sai, argumentand ca o persoana condamnata penal nu ar trebui sa mai poata ocupa niciodata o functie de demnitate publica, deoarece reabilitarea nu sterge condamnarea. ”Instituția reabilitării, observăm că a fost creată pentru a încuraja comportamentul licit pentru viitor, pentru ștergerea unui trecut nedemn și pentru obținerea unui statut de încredere și demnitate în relațiile cu ceilalți membri ai societății. Reabilitarea, atât cea de drept, cât și cea judecătorească, nu șterge condamnarea. Aceasta rămâne o realitate judiciară ce nu poate fi desființată decât în cazul admiterii unei căi de atac extraordinare prin care s-ar recunoaște nevinovăția celui condamnat”, a scris Livia Stanciu.

Conform proiectului de lege pregatit acum de Guvernul Tudose si analizat de Profit.ro, pot fi membri ai Guvernului ”persoanele care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții: a) au cetăţenia română şi domiciliul în ţară; b) se bucură de exerciţiul drepturilor electorale; c) nu au suferit condamnări penale, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea”.

Conform Codului Penal, exista doua tipuri de reabilitare: reabilitarea de drept si reabilitarea judecatoreasca.

Citeste si:

Reabilitarea de drept are loc automat in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii care nu depaseste 2 ani sau la pedeapsa inchisorii a carei executare a fost suspendata sub supraveghere, daca in decurs de 3 ani de la executarea pedepsei condamnatul nu a savarsit o alta infractiune. Reabilitarea judecatoreasca se acorda pentru pedepse mai mari de 2 ani, dupa o perioada curpinsa intre 4-10 ani de la executarea pedepsei principale, si nu poate fi stabilita decat prin decizie a instantei.

Problema neconstitutionalitatii Legii 90/ 2001 a fost ridicata dupa ce PSD a castigat alegerile legislative, la finele anului trecut, liderul acestui partid, Liviu Dragnea, fiind in imposibilitatea de a ocupa fotoliul de prim-ministru ca urmare a condamnarii sale definitive, in aprilie 2016, la 2 ani de inchisoare cu suspendare, in dosarul referendumului de suspendare a presedintelui Basescu, fiind gasit vinovat de folosirea influentei sau a autoritatii in scopul obtinerii pentru sine sau altul de foloase necuvenite. Avand in vedere ca, dupa cei doi ani de condamnare cu suspendare, Liviu Dragnea are si o perioada de proba de 3 ani in care nu poate suferi vreo alta condamnare, reabilitarea liderului actual al PSD poate surveni abia in 2021 in cazul in care intre timp nu intervine o amnistie.

Proiectul de lege elaborat de Guvernul Tudose va fi insa trimis spre aprobare Parlamentului, care poate modifica prevederea respectiva si introduce alte conditii.