"Buna ziua!

Am terminat intalnirea si din cadrul Consiliului European, si astazi, in cadru informal. As incepe cu discutiile care au fost astazi, fiindca despre ce a fost ieri s-a mai scris, s-a mai comentat.

A fost o discutie informala despre Declaratia care se va face la Roma, la Roma, unde serbam 60 de ani de la semnarea Tratatelor. Declaratia a fost pregatita intr-o prima forma si cu totii, cu totii 27, ne-am referit la acest text propus.

Contrar asteptarilor multor analisti, nu s-a discutat viitorul Uniunii Europene, ci s-a discutat textul care va fi, cu siguranta, semnat la Roma, un text care subliniaza realizarile Uniunii de pana acum, care arata nivelul de ambitie pentru viitor. In ansamblu, ne dorim un text pozitiv, care ne da curaj sa continuam in Uniunea Europeana.

Sigur, nu s-a putut discuta despre ambitiile de viitor fara a avea, ici-colo, si mentiuni legate de felul cum vedem noi, cu totii, viitorul Uniunii Europene, iar in acest context, de exemplu, am explicat colegelor si colegilor de ce o Europa cu mai multe viteze nu este o solutie buna. Dimpotriva, este o solutie care, in extremis, ar putea chiar sa duca la scindarea Uniunii Europene.

Dar asta, repet, nu a fost tema principala si, in continuare, ne vom concentra pe textul care va fi semnat la Roma, dupa care, sigur, o sa ne apucam sa discutam Cartea Alba prezentata de domnul Juncker si vom incerca intr-un an, maxim doi ani, sa conturam felul in care vedem cu totii impreuna viitorul Uniunii Europene.

Referitor la sedinta formala a Consiliului, care a avut loc ieri, cred ca toata lumea a aflat intre timp ca a fost reales, cu doar un vot impotriva, domnul Tusk in calitatea sa de Presedinte al Consiliului European. Au fost discutii si la acea alegere, insa, in final, cred ca lucrurile au intrat pe un fagas normal si foarte bun, si faptul ca a fost doar un vot impotriva arata ca lumea a fost si este multumita de prestatia domnului Presedinte Tusk.

Tot ieri s-a discutat, seara, destul de tarziu, o tema care pentru noi este foarte importanta, si anume Balcanii de Vest. Balcanii de Vest sunt vitali pentru noi in Europa, fiindca tin de Europa. Faptul ca acolo au reaparut foarte multe probleme ne ingrijoreaza si cu totii am discutat felul in care putem sa ne implicam pentru a contribui la rezolvarea problemelor din zona, si sunt destul de multe probleme. Calea diplomatica este, evident, cea mai la indemana, dar si calea ajutoarelor de dezvoltare trebuie mai bine explorata.

Au fost si alte teme pe care le-am abordat ieri, dar nu au fost discutii ample, fiindca toata lumea a fost de acord cu concluziile care au fost prezentate de initiator. S-a discutat despre crestere, ocupare si competitivitate, tema extrem de importanta. S-au discutat cateva aspecte legate de piata interna.

Mai degraba, au fost prezentate reusitele din ultima vreme si, evident, s-a discutat un pic si despre migratie, unde putem sa constatam ca avem niveluri care nici nu se mai compara cu ce am avut in 2015, insa fenomenul exista, trebuie mult mai bine controlat si toti cei prezenti au fost de acord ca un lucru esential este sprijinul si ajutorul care trebuie dat tarilor de origine, tarilor de provenienta.

Un accent foarte puternic a cazut aseara pe Africa, Africa care, incet, dar sigur, devine o sursa destul de importanta de migratie si este interesul nostru, al tuturor, sa intervenim acolo, la sursa, si sa ajutam tarile de acolo.

Citeste si:

Cam acestea au fost temele cele mai importante pe care am vrut sa vi le si prezint acum. Va multumesc! Trei intrebari."

Intrebari din partea reprezentantilor mass-media:

Jurnalist: Va exista o cooperare intre Uniunea Europeana si NATO in ce priveste Balcanii de Vest? Pentru ca, de exemplu, Secretarul General al NATO a actionat destul de dur la anuntul domnului Hashim Thaci, ca ar dori sa inarmeze fortele locale de ordine din Kosovo si dansul a spus atunci ca, daca asta se intampla, va fi o regandire a prezentei KFOR acolo, ce poate face Uniunea Europeana?

Klaus Iohannis: Acum am constatat cu totii ca, intre timp, in Kosovo, au dat inapoi si tema este ca si disparuta. Dar, nu numai in aceasta chestiune, in toate chestiunile NATO si Uniunea Europeana se coreleaza si se completeaza. Ar fi inutil si contraproductiv sa ne concuram, nu isi doreste nimeni asa ceva. In toate problemele care ne privesc pe toti, pozitiile sunt armonizate, si interventiile sau abordarile sunt corelate.

Jurnalist: Ce s-a discutat in legatura cu Gazprom si cu Nordstream 2 si ce pozitie are Romania in legatura cu un potential settlement intre Comisia Europeana si Gazprom?

Klaus Iohannis: Foarte putin s-a discutat. Gazprom nu a fost deloc mentionat in nicio discutie. S-a discutat foarte putin despre Nordstream 2, in speta, Danemarca a cerut sa primeasca clarificari de la Comisie si altii au sprijinit aceasta solicitare. Nu s-a intrat pe fondul subiectului.

Jurnalist: Ati putea sa ne explicati de ce ar fi o solutie proasta aceasta Europa a mai multor viteze, avand in vedere faptul ca deja exista Zona Euro, Schengen, deci este o realitate pana la urma?

Klaus Iohannis: Asta este foarte clar ca este o realitate, insa asta nu inseamna ca trebuie sa ne facem un obiectiv din asta. Faptul ca acum ne miscam cu viteze diferite nu inseamna ca ne dorim ad infinitum sa ne miscam tot cu viteze diferite.

In afara de asta, apar anumite temeri in natiunile industrializate, tarile care au un nivel de trai mai ridicat. Evident, apare temerea ca vor disparea locuri de munca, fiindca salariile sunt mai mici in Europa de Est, apar oarece temeri ca vor pierde din industria serviciilor exact din aceste cauze, si multe altele, iar in Est apare temerea profunda ca oamenii vor fi lasati in urma.

Si atunci, si una, si alta, sunt mai degraba de natura sa amplifice o disensiune intre statele membre, in loc sa duca la o colaborare aprofundata. Nu trebuie sa ne temem de proiecte unde se lucreaza cu viteze diferite, cum este, de exemplu, Procurorul European. 17 state membre au semnat ca sunt de acord, printre care si Romania, altii nu au semnat inca. Este un tip de proiect unde nu toata lumea achieseaza de la inceput, unii vor veni mai tarziu, altii poate nu vor veni deloc, dar asta nu inseamna ca nu se merge inainte.

Insa asta nu inseamna Europa mai multor viteze. Asta inseamna un proiect unde unii vor sa intre mai repede si altii vor sa intre mai tarziu. Asa ceva este acceptabil, dar sa statuam ca in Europa sunt tari care merg inainte si altele care raman in urma, asta nu putem sa acceptam.", se arata in comunicatul Administratiei Prezidentiale remis 9AM.ro.