La doi ani de mandat, Iohannis se pregateste pentru o decizie dificila: numirea unui nou premier

Klaus Iohannis a castigat alegerile prezidentiale din noiembrie 2014 sub promisiunea ca va schimba "modul de a face politica", atat in relatie cu institutiile statului, in special Parlamentul si Guvernul, cat si in relatie cu cetatenii. Printre primele sale angajamente clare au fost modificarea legislatiei electorale, al carei punct principal era introducerea votului prin corespondenta, si setarea unor obiective in domenii cheie precum Educatia si Sanatatea.

La acest capitol, inca din primul an de mandat au fost promulgate legea privind finantarea partidelor si campaniilor electorale si noua lege a partidelor politice si a fost introdus votul prin corespondenta, care va fi folosit in premiera la alegerile parlamentare din 11 decembrie.

In privinta Educatiei si Sanatatii, insa, nu au fost facuti foarte multi pasi concreti. In domeniul Educatiei, a fost lansat programul "Romania educata", pe care Klaus Iohannis l-a promovat foarte des in discursurile sale si care a avut deja o serie de dezbateri si evenimente, insa pana in acest moment nu a fost definitivat si un document clar cu privire la modificarile care vor fi aduse sistemului de invatamant.

In cursul anului 2015, Iohannis a organizat mai multe dezbateri si consultari cu partidele pe tema marilor proiecte ale Romaniei, care s-au concretizat in luna septembrie cu infiintarea unui grup de lucru pentru intocmirea unui proiect de tara. Din acest organism fac parte politicieni si membri ai societatii civile, fiind stabilit abia 2017 ca termen pentru elaborarea unui document programatic. Acesta ar urma insa sa evidentieze marile directii de dezvoltare ale Romaniei pe un termen mediu si lung si ar trebui sa fie asumat de toate fortele politice. Desi au avut loc deja mai multe intalniri ale grupului de lucru, in spatiul public au aparut foarte putine informatii despre functionarea lui si stadiul proiectului.

Astfel, primul an de mandat al presedintelui a fost marcat de lansarea unor teme in discutie, pentru ca in cursul anului 2016 multe dintre ele sa fie puse in dezbazerea unor grupuri de lucru, insa rezultate concrete sunt asteptate abia in 2017.

Citeste si:

Klaus Iohannis discuta bugetul UE cu presedintele Consiliului European

Mai multe rezultate concrete au aparut insa in ceea ce priveste politica externa a Romaniei, dar nici controversele nu au lipsit.

Crizele externe ale mandatului lui Iohannis: Migratia, Brexit si amenintarile asupra Flancului estic

Primul an de mandat a fost marcat de un adevarat turneu european al presedintelui, care a vizitat aproximativ 15 state, precum si SUA, explicand ca "stat puternic nu este unul izolat, ci unul care se bucura de respectul si increderea partenerilor, ai carui reprezentanti comunica si discuta permanent cu omologii lor pentru a construi proiecte comune". Ritmul nu a fost continuat si in 2016, Iohannis preferand sa se concentreze pe cateva tari din UE, in special cele din Flancul estic, unde Romania incearca sa isi creeze un rol de reprezentant regional, dar si state precum Germania, Luxemburg si Belgia, de a caror sustinere tara noastra are nevoie la nivelul Consiliului European.

Citeste si:

Dan Barna e dispus să participe la discuții cu Florin Cîțu, dar nu...

Prima criza majora a fost cea a migratiei si introducerea cotelor obligatorii de imigranti, unde presedintele a fost criticat pentru ca nu a avut o reactie prompta, apoi pentru ca s-a aflat intr-o "contra-pozitie" fata de Comisia Europeana. Initial, Romania a respins ideea cotelor obligatorii, alaturandu-se unui grup de state care nu a avut insa castig de cauza. Ulterior, Romania a precizat ca aceste cote pot fi atinse si acceptate, in pofida faptului ca numarul avansat de Comisia Europeana a tot crescut.

Al doilea an de mandat a marcat si momentul schimbarii de atitudine, odata cu venirea la Palatul Cotroceni si a noului consilier prezidential pe politica externa, Bogdan Aurescu, cel care l-a inlocuit pe Lazar Comanescu, devenit ministru. Noul scop declarat al Romaniei a fost ca tara noastra sa devina un pol regional, atat politic, cat si in domeniul securitatii. Unii pasi au fost facut inca din 2015, odata cu pregatirea reuniunii care a devenit cunoscuta drept Formatul de la Bucuresti, dar rezultate s-au vazut abia in 2016.

Citeste si:

Romania se pregateste sa treaca la euro

Nu au lipsit insa controversele, cum a fost in cazul propunerii Romaniei de a infiinta un grup naval NATO la Marea Neagra pentru exercitii. El trebuia parafat odata cu vizita presedintelui in Bulgaria, insa vecinii de la sud s-au retras chiar cu o zi inainte ca documentele sa fie semnate. De vina ar fi fost, spun surse oficiale, opozitia Moscovei, care a reusit sa ii faca pe oficialii bulgari sa se razgandeasca, iar subiectul a ajuns sa fie discutat inclusiv la summit-ul NATO de la Varsovia, dar fara a fi luata o decizie finala.

Mai mult succes a avut insa Brigada multinationala, care va avea sediul la Craiova, si la care si-au anuntat deja participarea mai multe state. Scopul este ca Romania sa devina principalul partener NATO si SUA in zona Flancului estic, amenintata acum de o atitudine expansionista a Rusiei. Succesul proiectului sta si in evolutiile din zona, mai multe state europene avand la putere partide si lideri care fie sustin deschis Rusia, fie au o atitudine pasiva fata de amenintarile din Est. In aceasta categorie intra acum si Republica Moldova si Bulgaria.

Citeste si:

Iohannis se întâlnește la Palatul Cotroceni pe omologul său...

In privinta Republicii Moldova, principala modificare de politica externa a fost schimbarea de atitudine, Iohannis anuntand ca Romania nu va mai sustine persoane anume din randul politicienilor moldoveni, asa cum s-a intamplat pana acum, ci va sustine institutiile statului, pentru ca ele sa devina mai puternice. La acest comportament a contribuit si instituirea unei liste de obligatii pe care autoritatile de la Chisinau trebuie sa le indeplineasca pentru a putea accesa in continuare banii veniti din partea Romaniei ca ajutor.

In ceea ce priveste Brexit, odata cu referendumul din Marea Britanie, Romania a incercat sa transmita ideea ca rezultatul nu este o "tragedie", ci este un eveniment care poate oferi tarii noastre diferite oportunitati, pentru a-si intari rolul in Uniunea Europeana. Nu a fost inca prezentat public si un plan cu pasii care vor fi facuti, insa, potrivit unor surse oficiale, ei vor deveni evidenti abia dupa ce Marea Britanie va face si oficial pasii pentru iesirea din Uniune.

Relatia cu Parlamentul: Partidele au facut progrese timide inspre curatarea listelor de "penali"

In plan intern, inca de la preluarea mandatului, Klaus Iohannis a avut un discurs anticoruptie, pledand pentru curatarea clasei politice. La inceputul mandatului, aproape toate voturile date de Parlament impotriva unor solicitari ale DNA erau comentate - pe Facebook - de presedinte, care cerea revizuirea atitudinii alesilor. Anul 2015 nu a vazut progrese semnificative, in acest domeniu, cu exceptia unor voturi date la inceputul anului, imediat dupa alegerile prezidentiale, cand partidele sustineau ca au "inteles vocea strazii". Punctul culminant a venit la inceputul verii, cand insusi premierul de atunci, Victor Ponta, a ajuns la votul colegilor si a fost salvat de la urmarirea penala intr-un dosar.

Lucrurile s-au schimbat spre finalul anului, dupa tragedia din Colectiv, moment in care presiunea venita de la Palatul Cotroceni pentru sustinerea luptei anticoruptie inclusiv la nivelul Parlamentului a crescut in intensitate, insa fara un impact major, avand in vedere ca senatorii si deputatii au continuat sa respinga unele cereri ale Justitiei. In total, in cursul celor 4 ani de mandat ai actualului Legislativ, aproape jumatate dintre cererile procurorilor DNA si DIICOT au fost respinse, proportia fiind neschimbata aproape de la an la an.

Cu toate acestea, partidele au facut pasi inspre curatarea listelor pentru alegeri, asa cum a cerut repetat Klaus Iohannis. Au existat insa si exceptii, asa cum a notat presedintele, care s-a ferit insa sa le si nominalizeze.

"Clasa politica se schimba incet, dar se schimba. Aceste schimbari sunt inevitabile, iar cei care au inteles mesajul romanilor, mesajul Romaniei, dupa Colectiv vor avea probabil o pozitie mai buna in alegeri, iar cei care nu au inteles acest mesaj incet, dar sigur, vor fi maturati de pe scena publica", spunea, luna trecuta, Klaus Iohannis.

O tema anticoruptie suplimentara a aparut in aceasta toamna, odata ce Iohannis a anuntat ca nu va nominaliza un premier cu probleme de coruptie, decizie care loveste in special in PSD si ALDE, unde erau vehiculate numele lui Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu. Afirmatia a redeschis dezbaterea cu privire la puterea constitutioanala a presedintelui si marja de discretie in numirea unui premier, cu toate ca nici PSD si nici ALDE nu au anuntat inca numele sau profilul prim-ministrului pe care il vor nominaliza.

In schimb, PNL si USR si-au anuntat deja sustinerea pentru Dacian Ciolos, varianta fata de care si Klaus Iohannis este atasat.

Presedintele Iohannis, de la "coabitarea" cu premierul Ponta, la colaborarea cu premierul Ciolos

Klaus Iohannis si-a preluat mandatul de presedinte cu Victor Ponta in functia de premier, acelasi Ponta pe care l-a invins in alegerile prezidentiale pe 16 noiembrie 2014. Primele luni ale mandatului prezidential au fost marcate de incercari de "colaborare institutionala", cei doi oficiali evitand sa se atace direct, desi Iohannis vorbea deja de la finalul anului 2014 de dorinta ca PNL sa preia guvernarea. La acea data, premierul propus al liberalilor era Catalin Predoiu, varianta pe care miza si Klaus Iohannis. Alegerile parlamentare erau insa la 2 ani distanta, iar posibilitatea unei schimbari a Guvernului parea mica.

Din primavara anului 2015, relatia dintre Iohannis si Ponta s-a inrautatit, insa, incepand atacuri directe intre cei doi. Ele s-au intensiificat in special dupa iunie 2015, cand Victor Ponta a ajuns sa fie urmarit penal. Presedintele Iohannis i-a cerut atunci direct demisia, insa acest lucru nu s-a intamplat decat in toamna acelui an, dupa tragedia din Colectiv.

Momentul "Colectiv" a dus si la schimbarea guvernarii, insa nu a fost PNL cel care a ajuns la putere, presedintele optand pentru un Cabinet format din tehnocrati, fiind numit Dacian Ciolos in functia de premier. Schimbarea in atitudine a presedintelui fata de prim-ministru a fost evidenta. Cei doi au inceput sa aiba intalniri saptamanale, anuntate public, iar probleme care datau inca de pe vremea presedintelui Basescu si care au continuat in perioada Iohannis-Ponta, precum reprezentarea Romaniei la Bruxelles, au fost rezolvate.

Iohannis a devenit insa tinta atacurilor pentru sustinerea lui Ciolos, dupa aproximativ sase luni de mandat al Guvernului tehnocrat, in preajma alegerilor locale. Atacurile PSD-ALDE au devenit din ce in ce mai dure in apropierea alegerilor parlamentare, in special dupa ce Dacian Ciolos si-a aratat disponibilitatea de a continua mandatul de sef al Executivului, insa in fruntea unui Cabinet politic.

In luna octombrie, Iohannis si-a aratat deschis sustinerea pentru continuarea Guvernului Ciolos, afirmand ca el este "o varianta buna" de premier.

"Daca un an de zile a fost bun si eu l-am desemnat, cum sa nu fie bun si in continuare? Dar, repet, aceasta desemnare va depinde de partide, daca partide isi asuma aceasta propunere. Sunt intalniri pe care presedintele le face cu partidele dupa alegeri. Daca acolo vin partidele si spun: «noi avem probabil o majoritate, noi il propunem pe Ciolos», atunci consider ca este o propunere politica si voi tine cont foarte serios de aceasta propunere", spunea presedintele.

Apropierea campaniei electorale si disponibilitatea lui Ciolos de a continua la conducerea Guvernului au coincis si cu o schimbare a atitudinii publice a lui Klaus Iohannis, iar presedintele nu a negat o legatura directa intre aceste evenimente.

Numirea unor noi sefi la SIE si SRI

In cei doi ani de mandat, Klaus Iohannis a numit sefii serviciilor secrete, unul dintre ei, Mihai Razvan Ungureanu, demisionand insa in toamna acestui an.

La putin timp de la instalarea in functie, in luna februarie, presedintele l-a numit la conducerea SRI pe Eduard Hellvig, iar in iulie 2016 i-a numit si pe cei doi adjuncti ai acestuia. In ceea ce ce priveste conducerea SIE, Mihai Razvan Ungureanu a fost numit in iunie 2015, el demisionand in 26 septembrie 2016. La acel moment au fost invocate probleme de sanatate, dar au existat si speculatii legate de relatii tensionate cu presedintele Klaus Iohannis, dar si cu sefa DNA, Laura Codruta Kovesi. Seful statului a anuntat ca va desemna dupa alegeri un nou sef la SIE.

Schimbari in comunicarea de la Palatul Cotroceni: Mesajele de pe Facebook, dublate de declaratii publice frecvente

Primul an de mandat al presedintelui Iohannis a fost caracterizat, din punct de vere al comunicarii publice de iesiri rare ale presedintelui, cu o mica incarcatura de informatii dar si cu impact redus. Intr-un interviu acordat televiziunii germane ARD, seful statului oferea o explicatie: "Tacerea mea nu a fost de fapt o tacere adevarata. Eu ma adresez rar publicului pentru obisnuintele romanesti. O data la doua-trei saptamani, ceea ce pentru uzantele europene inseamna des si felul in care ma exprim e diferit de ceea ce erau obisnuiti oamenii de la predecesorul meu (Traian Basescu - n.r.). Poate ca tocmai din comparatia aceasta au unii impresia ca vorbesc mai putin. Dar eu stiu cand trebuie sa-mi exprim ideile".

In 2015, Iohannis prefera comunicarea pe Facebook, unde posta frecvent mesaje cu diferite ocazii, exprimandu-si pozitiile in mediul virtual.

Nu doar comunicarea in medul online a atras critici, ci si lipsa de reactie a presedintelui. Unele voturi din Parlament impotriva solicitarilor procurorilor au parut a fi ignorate de seful statului, la fel ca unele scandaluri care au atins Palatul Cotroceni, cel mai important fiind cel din jurul lui Dan Mihalache, care a fost surprins dormind la o reuniune internationala. La fel, au lipsit reactii in cazuri precum moartea politistului Bogdan Gigina din toamna anului trecut, iar in alte situatii, precum demisia lui Victor Ponta sau stabilirea cotelor de imigranti pentru Romania, reactiile au venit tarziu.

Intr-un mesaj in fata Parlamentului, in 2015, Iohannis a venit cu un raspuns la aceste critici: "Stiu ca de-a lungul acestui an unii s-au intrebat de ce nu reactionez la orice subiect, de ce nu intervin in forta la adresa unor oameni politici cu functii in stat, de ce nu raspund la atacuri cu aceeasi moneda. Sper ca onorand promisiunea de a face politica altfel am dat raspuns si acestor intrebari".

Schimbarea a inceput insa odata cu plecarea lui Dan Mihalache din functia de sef al Cancelariei (post care a fost si desfiintat). Mihalache a fost numit ambasador la Londra, fiind respinse informatiile potrivit carora intre el si presedinte au aparut tensiuni. Cu toate acestea, la scurt timp dupa ce Mihalache a parasit Palatul Cotroceni, au aparut si primele schimbari in comunicarea publica a presedintelui.

Seful statului si-a numit ulterior si un purtator de cuvant, in persoana jurnalistului Madalina Dobrovolschi. Presedintele a devenit mult mai deschis si personal in comunicarea publica, vorbind cu jurnalistii la mai multe evenimente si raspunzand intrebarilor. Inclusiv declaratiile de presa sustinute la Palatul Cotroceni - rare in primul an si jumatate de mandat - au devenit prilejuri pentru Iohannis sa raspunda la intrebari si sa-si faca direct cunoscute opiniile.

Intr-un interviu acordat sectiei de limba germana a TVR in luna octombrie, Iohannis a admis ca aceasta schimbare are legatura si cu iminenta campanie electorala, relateaza News.ro.

"Este important sa comunicam si anumite lucruri. Acum se fac pregatiri pentru campania electorala la noi. Eu zic ca este important ca oamenii sa auda ce imi doresc eu pentru Romania. (...) Eu consider ca este obligatia si indatorirea mea sa comunic oamenilor aceste lucruri in pregatirea alegerilor", spunea el.

Iohannis a facut si o alta precizare: a decis sa iasa mai mult public, iar ritmul va fi continuat, dand de inteles ca nu doreste sa revina la stilul de comunicare din perioada primului an si jumatate de mandat.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe