Clotilde Armand ne povesteste cum a fost la prima sedinta a Consiliului Local

Candidata USB la Primaria Sectorului 1 a strans numarul necesar de voturi pentru a fi membru in Consiliul Local, iar cum vineri, 24 iunie, a avut loc prima sedinta cu noii membri, alesi in urma voturilor cetatenilor, Clotilde Armand a povestit pe pagina sa de Facebook cum a decurs primul contact al ei cu cei care conduc Sectorul 1.

"Despre prima sedinta a Consiliului Local de la Primaria Sectorului 1

Vineri, la sfarsitul sedintei de consiliu local, am simtit cat de mult este nevoie sa ne ridicam cu totii pentru a ne apara libertatea.

Sunt o persoana idealista si in afara de Dumnezeu, sunt libera de orice si oricine. Imi vine deseori sa le spun acelora carora le e frica de acest sistem corupt: "curaj, suntem impreuna, vom lupta, nu-ti fie teama"...

Iata cum a fost: in timpul pauzei, m-am dus catre publicul numeros din sala, care astepta in conditii neplacute: multi fara scaun, in caldura. Ma gandeam: ce semn bun, au venit multi cetateni, vor sa vada, sa fie implicati! Am tinut sa-i salut pe toti si mi-am dat seama ca pe unii ii cunosteam deja: directoarea de la gradinita, doamna de la bransamente de la Distrigaz, etc. Multi m-au incurajat, erau fericiti ca am venit, simteam ca si ei vor o schimbare si vedeam in ochii lor ca aveau in adancul sufletului o speranta. Totusi, era si altceva, putin tulbure, in privirea lor. Nu-mi era clar, in plus, de ce venisera acolo - sunt idealista, dar nu complet naiva!

Am priceput la sfarsitul sedintei, cand pe neasteptate si-a facut aparitia domnul Tudorache. Nu stiam ca pana la urma sfarsise prin a fi validat. A venit, si-a depus juramantul, si dintr-o data toti oamenii aceia au inceput sa-l aplaude brutal, frenetic, slugarnic, ca intr-o piesa bine orchestrata si repetata de o mie de ori. Saracii de ei! Erau prizonierii sistemului, asa cum este un intreg segment al societatii, mai mare la sate, mai mic in Bucuresti. Venisera la comanda, doar pentru farsa aplauzelor! Am intuit cum trebuie ca rasunau polifonic cele cinci mii de perechi de palme bine antrenate in Marea Adunare Nationala. Ah, la belle époque! Sau pe romaneste, labele poc!

Multi romani sunt prizonierii voluntari sau mai putin voluntari ai sistemului. Ne asteapta un santier enorm: sa ne eliberam cu totii de Partid – bine, acum sunt mai multe partide – de Sistem vreau sa spun, sau de Matrix, ar spune fiul meu.

Citeste si:

Cum poți crește coeziunea dintre angajați pe termen lung – 4...

PSD a pus in scena acesta piesa de teatru numai pentru noi, USB, si sustinatorii nostri: noi eram publicul, toti ceilalti erau actori platiti. Atentie, de data aceasta am fost un public simpatic, dar nu vom accepta un teatru sinistru care-si mentine angajatii in servitute. Pentru asta am venit.

Dorim sa facem administratie ca oameni liberi, nu ca slugile acestui sistem construit dupa chipul si asemanarea celor care au condus administratia publica spre coruptie, abuzuri in serviciu si conflicte de interese. Curaj!"

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe