Ciolos:Guvernul a contestat la CCR pensiile speciale pentru alesii locali

Premierul Dacian Ciolos a declarat, luni, la Radio Romania Actualitati, ca problema acestor pensii speciale este ca ele nu respecta principiul contributivitatii.

"Inseamna ca dai ca si pensie mai mult decat categoria respectiva a contribuit la bugetul de pensii, deci cineva trebuie sa suporte cheltuiala. Am decis sa trimitem din nou acest proiect de lege la CCR, chiar astazi am semnat aceasta sesizare. Ele risca sa afecteze insasi consolidarea ideea de pensii si a sistemului public", a afirmat Ciolos.

El a spus ca acest guvern nu are intentia de a propune o reforma a sistemului de pensii, precizand ca nici nu vor fi taiate pensiile.

"Aceste mesaje transmise, ca Guvernul nu mai plateste pensiile sau ca taie pensiile sunt doar petarde cu interes electoral sau pentru a destabiliza si a crea ingrijorare in randul pensionarilor. Nu ne vom atinge de sistemul de pensii, insa vrem sa luam masuri pentru ca acest sistem sa fie credibil si sa nu il aruncam in aer prin decizii care risca sa il destabilizeze", a declarat premierul Dacian Ciolos.

El a mai spus ca impactul bugetar prin aplicarea unei astfel de legii privind pensiile speciale pentru alesii locali ar fi de 400 de milioane de lei pe an.

Anterior, surse oficiale au declarat pentru News.ro ca Guvernul a contestat la Curtea Constitutionala legea privind pensiile speciale pentru alesii locali.

Ministrul Muncii, Dragos Pislaru, le-a cerut primarilor, saptamana trecuta, sa iasa public si sa spuna ca nu au nevoie de pensii speciale, precizand ca nu va putea exista un sistem de pensii ”articulat” in momentul in care apar acordari de pensii speciale pe principiul noncontributiv si fara resursa bugetara indicata.

”Atrag atentia ca ceea ce s-a intamplat recent, in ciuda discutiilor de constitutionalitate, in ciuda faptului ca nu este indicata o resursa bugetara, in ciuda faptului ca se ameninta stabilitatea bugetara, as vrea sa cred ca primarii, atat cei care au fost in functie in trecut, cat si cei abia alesi vor fi solidari cu acest concept de stabilitate si ma astept din partea lor sa iasa public si sa afirme ca nu au nevoie de un astfel de stimulent noncontributiv”, a spus Pislaru, adaugand ca acest lucru ar insemna constientizarea responsabilitatii pe care primarii ar avea-o impreuna cu Executivul si cu toti ceilalti care cred ca ”aceasta tara are nevoie sa fie responsabila pentru viitor”.

Citeste si:

Alegeri prezidenţiale 2024. Cine va candida pentru funcţia de...

Pislaru a subliniat ca pensiile speciale ”erodeaza practic sistemul public de pensii”.

”Pensiile speciale sunt facute pe un regim noncontributiv, ceea ce inseamna ca noi toti ceilalti cotizam cu bani pentru ca aceste pensii sa poata fi platite”, a aratat ministrul Muncii.

Senatul a adoptat, la inceputul saptamanii trecute, proiectul de lege prin care alesii locali care au cel putin un mandat dus la capat beneficiaza de pensii speciale, proiectul fiind adoptat de catre plen cu 101 voturi favorabile, unul "impotriva" si sase abtineri.

Proiectul de lege care reglementeaza pensiile speciale ale alesilor locali a ajuns pe ordinea de zi a plenului Senatului dupa ce a fost retrimis la comisie inainte de alegerile locale. Cu o ora inaintea sedintei de plen, Comisia de constitutionalitate a adoptat un raport suplimentar, fara nicio modificare fata de cel adoptat in luna aprilie.

Citeste si:

Măsurile fiscale propuse de Guvernul Ciolacu, analizate de CCR

Potrivit amendamentelor aduse proiectului de lege, in raportul initial, din 26 aprilie, persoanele alese dupa 1992, de catre cetateni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect si liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, presedintii si vicepresedintii de consilii judetene, care indeplinesc conditiile varstei standard de pensionare, ale varstei standard de pensionare redusa asa cum au fost prevazute in Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, sau cele prevazute de alte pensii speciale au dreptul, la incetarea mandatului, la o indemnizatie lunara pentru limita de varsta.

Cuantumul indemnizatiei pentru limita de varsta se acorda in limita a trei mandate, si se calculeaza ca produs al numarului lunilor de mandat, cu 0,55% din indemnizatia bruta lunara aflata in plata. Pe perioada exercitarii unui nou mandat, plata indemnizatiei pentru limita de varsta se suspenda, urmand a fi reluata la incetarea acestuia, in cuantumul recalculat prin valorificarea perioadei de mandat exercitate, cu respectarea limitei numarului de mandate.

Citeste si:

Importanța și etapele procesului de curățare a sistemului de...

In situatia in care mandatele pentru care se cuvine indemnizatia pentru limita de varsta sunt diferite, procentul se aplica indemnizatiei brute lunare aflata in plata corespunzatoare fiecarui tip de mandat.

Indemnizatia pentru limita de varsta se actualizeaza ori de cate ori se majoreaza sau se indexeaza indemnizatia bruta lunara a unui primar, viceprimar, presedinte si vicepresedinte de Consiliu Judetean, aflat in exercitarea mandatului, cu aceeasi data.

Indemnizatiile vor fi suportate din bugetele locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor din Capitala, ale judetelor si municipiului Bucuresti.

Un alt amendament adoptat prevede ca primarii, viceprimarii, presedintii si vicepresedintii de Consilii Judetene care au fost si parlamentari trebuie sa opteze pentru una din cele doua pensii speciale.

Citeste si:

Decizia instanței de liberare condiționată a fostului primar ieșean...

”Cererea pentru acordarea indemnizatiei pentru limita de varsta se depune la autoritatea administratiei publice locale competente, in functie de locul de provenienta a madatului/mandatelor exercitat/exercitate”, se arata in proiect.

Legea ar urma sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2017.

”In termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, se elaboreaza si se emite ordinul comun al ministrului muncii, familiei, protectiei sociale si persoanelor varstnice, ministrului finantelor publice si ministrului dezvoltarii regionale si administratiei publice”, se mai arata in proiectul de modificare a legii privind statutul alesilor locali.

Proiectul de lege a mai intrat in luna aprilie pe ordinea de zi a plenului, insa a fost retrimis la comisie, la propunerea liderului grupului PSD din Senat, Mihai Fifor.

In decembrie 2015, Parlamentul a adoptat propunerea legislativa pentru completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul alesilor locali.

Guvernul a sesizat Curtea Constitutionala in cazul acestei legi, iar in ianuarie CCR a declarat, in unanimitate, ca legea este neconstitutionala.

"Curtea constata ca legea supusa controlului de constitutionalitate incalca art.1 alin.(5) din Constitutie, intrucat normele pe care le reglementeaza nu indeplinesc conditiile de claritate, precizie si previzibilitate cu privire la natura juridica a indemnizatiei pentru limita de varsta, al sferei beneficiarilor sai si al modului de stabilire si calcul al indemnizatiei. De asemenea, legea este contrara prevederilor constitutionale cuprinse in art.16 alin.(1) si art.138 alin.(5), intrucat, pe de o parte, creeaza o inegalitate nepermisa de tratament juridic intre alesii locali, iar, pe de alta parte, stabileste cheltuieli bugetare fara stabilirea unei surse de finantare reale, contrar cerintelor de certitudine si previzibilitate bugetara inerente continutului normativ al textului constitutional", se arata in motivarea deciziei CCR.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe