CC: Legea votului prin corespondenta asigura alegeri corecte

"Curtea constata ca legiuitorul, prin reglementarea votului prin corespondenta, a pastrat un just echilibru intre exigenta asigurarii universalitatii votului, pe de o parte, si a caracterului liber si corect al alegerilor, precum si a caracterului direct, secret si liber exprimat al votului, pe de alta parte", se arata in motivarea deciziei de miercuri a Curtii Constitutionale prin care judecatorii au respins obiectiile de neconstitutionalitate inaintate de parlamentarii UDMR si ALDE.

Una dintre prevederile contestate se referea la faptul ca legea nu garanteaza corectitudinea votului prin corespondenta, intrucat toti alegatorii din diaspora sunt trecuti pe o lista nepermanenta ce are, practic, un caracter provizoriu, intrucat numarul alegatorilor fluctueaza de la scrutin la scrutin in functie de un factor subiectiv: dorinta persoanei de a vota prin corespondenta, iar numarul birourilor electorale pentru votul prin corespondenta nu este fix spre deosebire de sectiile de votare din tara. Judecatorii Curtii Constitutionale au considerat ca aceste critici sunt neintemeiate intrucat legea prevede obligatia cetateanului cu domiciliul sau resedinta in strainatate de a se inscrie in Registrul electoral cu optiunea pentru votul prin corespondenta printr-o cerere depusa in acest sens incepand cu data de 1 aprilie a anului in care au loc alegerile parlamentare si pana la data expirarii a 48 de ore de la data inceperii perioadei electorale.

De asemenea, misiunile diplomatice si oficiile consulare verifica cererea depusa si inscriu aceasta optiune in Registrul electoral in termenul prevazut de art.5 alin.(1) din lege. Dupa expirarea acestui termen, cetateanul poate verifica on-line inscrierea sa in Registrul electoral cu optiunea pentru votul prin corespondenta. Astfel, judecatorii CC precizeaza ca procedura de inscriere in Registrul electoral cu optiunea pentru votul prin corespondenta este una transparenta, cetateanul avand dreptul atat de a solicita inscrierea, cat si de a verifica daca aceasta operatiune a fost realizata.

Autoritatea care inscrie datele cetateanului in Registrul electoral va confrunta datele furnizate de acesta cu datele deja existente in registru. Astfel, inscrierea se realizeaza de catre si sub controlul statului — misiunea diplomatica/oficiul consular corespunzator, dublat de dreptul alegatorului de a verifica, in mod direct, corectitudinea datelor inscrise.

O alta obiectie de neconstitutionalitate ridicata de autorii sesizarii se referea la votarea propriu-zisa si transmiterea buletinului de vot prin corespondenta. Legea impune anumite cerinte in sarcina alegatorului cu privire la modul concret de votare, avand in vedere specificul votului prin corespondenta, si, de asemenea, impune obligatia ca alegatorul sa se asigure ca livrarea plicului exterior se va face pana cu 3 zile inaintea datei votarii, inclusiv, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondenta – cu alte cuvinte pana in ziua de joi ora 24,00 din saptamana in care au
loc alegerile.

Citeste si:

Femeile însărcinate și părinții cu copii sub 5 ani vor avea...

In aceste conditii, judectarii CC apreciaza ca livrarea plicului exterior intr-un termen de trei zile inclusiv inainte de data alegerilor este o garantie a desfasurarii corecte a alegerilor, evitandu-se exprimarea votului de catre alegator de doua ori.

Referitor la obiectiile privind faptul ca cetatenii romani cu domiciliul sau resedinta din strainatate care doresc sa voteze prin corespondenta au alte drepturi decat cetatenii romani cu domiciliul sau resedinta in tara, intrucat primii isi pot trimite plicurile cuprinzand voturile lor indiferent de locul in care se afla in momentul alegerilor, spre deosebire de romanii din tara, Curtea retine ca tratamentul juridic diferentiat de care se bucura cele doua categorii de cetateni nu incalca Legea fundamentala si se datoreaza unor situatii obiective.

"Criteriul domiciliului in tara/strainatate este unul obiectiv si rezonabil pentru aplicarea unui asemenea tratament juridic. Astfel, se retine ca in strainatate fiind organizate mai putine sectii de votare pot exista dificultati insurmontabile pentru alegatori atat sub aspectul numarului acestora raportat la numarul sectiilor de votare, cat si sub aspectul distantelor si al dispersiei teritoriale a alegatorilor/sectiilor de votare. In schimb, in tara, pentru a surmonta unele dificultati specifice in exercitarea dreptului de vot, legiuitorul a pus la dispozitia alegatorilor o alta modalitate specifica de vot care nu presupune prezenta fizica a acestora la sectia de votare; aceasta modalitate de votare vizeaza cetatenii cu drept de vot care nu se pot deplasa la sediul sectiei de votare din cauza de boala sau invaliditate in privinta carora se poate utiliza o urna speciala pentru exercitarea dreptului de vot", se arata in motivarea CC.

Citeste si:

Elena Udrea a cerut rejudecarea întregului caz în dosarul „Gala Bute”

Judecatorii Curtii mai precizeaza ca legea faciliteaza dreptul de vot al cetatenilor romani cu domiciliul/resedinta in strainatate si respecta si termenul pentru modificarea legislatiei electorale. "(...) aceasta a fost adoptata la 28 octombrie 2015, respectandu-se, astfel, exigenta constitutionala de a nu se aduce modificari cadrului electoral cu mai putin de un an inainte de data alegerilor. Intr-adevar, legea analizata aduce o modificare de substanta in ceea ce priveste exercitarea dreptului de vot, respectiv introduce sistemul votului prin corespondenta, sistem care nu a mai fost aplicat in cadrul sistemului constitutional stabilit in anul 1991. De aceea, ea a trebuit adoptata cu cel putin 1 an inainte de data alegerilor. Motivatiile care au stat la baza adoptarii acestei legi nu se constituie in impedimente de natura sa duca la neaplicarea votului prin corespondenta la alegerile parlamentare la termen din anul 2016", se mai mentioneaza in motivare.

Citeste si:

Soția lui Mihai Petre, secretul unui trup de invidiat la 41 de ani....

Curtea Constitutionala mai arata ca o astfel de lege era necesara. "Este indubitabil ca, dupa aderarea la Uniunea Europeana, in privinta libertatii de miscare s-au produs mutatii fundamentale, astfel incat o mare parte a electoratului isi are domiciliul/resedinta in strainatate, ceea ce, in planul respectarii exigentelor constitutionale referitoare la alegerea Camerei Deputatilor si Senatului, impune legiuitorului obligatia de a reglementa modalitati de vot care sa se adapteze situatiei prezente. A refuza legiuitorului o atare competenta ar echivala cu negarea evolutiilor anterior mentionate si cu limitarea modalitatilor de vot, acestea din urma ramanand tributare unor realitati apuse/depasite", sustin magistratii CC.

Legea votului prin corespondenta, adoptata de Camera Deputatilor, for decizional, la data de 28 octombrie, prevede introducerea acestui tip de vot pentru alegerea deputatilor si senatorilor, scrie MEDIAFAX.

Citeste si:

Radu Mihail vrea explicaţii în legătură cu voturile românilor din...

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe