Deputatul PSD Mihai Sturzu a anuntat ca va depune, miercuri, o initiativa legislativa pentru abrogarea Legii privind timbrul literar, fiind sustinut de mai multe asociatii de editori, care vor sesiza in perioada urmatoare Avocatul Poporului in privinta neconstitutionalitatii legii.

Deputatul social-democrat a spus, marti, intr-o conferinta de presa ca a strans circa 53 de semnaturi, in majoritate din partea parlamentarilor PSD, pentru depunerea initiativei legislative pentru abrogarea Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii si de divertisment.

La conferinta au fost prezenti, pentru a sustine demersul deputatului, scriitorul Gabriel Liiceanu, director al Editurii Humanitas, compozitorul Mihai Margineanu si directorul executiv al Asociatiei Editorilor din Romania, Mihai Mitrica.

"A sprijini cultura nu inseamna sa pui o taxa in plus pe cultura, care e sustinuta de consumatori, de public. Eram ultima tara care mai avea aceasta taxa", a explicat Mihai Sturzu, potrivit MEDIAFAX.

El a adaugat ca prevederile pozitive privind sprijinirea, sub diverse forme, a artistilor se regasesc in legea dreptului de autor, astfel incat abrogarea legii timbrului literar nu va avea nicio consecinta negativa pentru acestia.

Gabriel Liiceanu a subliniat ca legea timbrului literar functioneaza pe o retorica cuceritoare, respectiv a ajutorarii artistilor, dar problema este modalitatea prin care sunt ajutati artistii, respectiv nu prin intermediul statului, ci implicand entitati private, precum editurile, si un public care nu a fost consultat in aceasta privinta.

"Statul a pasat problema ajutorarii artistilor intr-un spatiu privat, creand acest conflict. Statul a pus fata in fata doua entitati juridice private, uniunile de creatie, care percep o taxa pusa, chipurile, unui public neintrebat si care e colectata de editori si virata catre entitati de creatie", a spus Liiceanu.

El a precizat ca Editura Humanitas vireaza anual suma de 50-60.000 euro, ca valoare a timbrului literar, iar suma totala care ar trebui platita din timbrul literar de toate editurile ar reprezenta 600-700.000 de euro anual. Potrivit directorului Editurii Humanitas, Uniunea Scriitorilor din Romania foloseste banii in mod absolut misterios, pe baza unei legi pe care si-o revendica in mod neconstitutional.

Citeste si:
Propunerile PRU pentru Guvern: Ponta premier
Propunerile PRU pentru...

Gabriel Liiceanu a declarat ca mai multe edituri au strans circa 7.000-10.000 de semnaturi impotriva legii timbrului literar si vor sesiza, cel mai probabil dupa Pasti, Avocatul Poporului in privinta neconstitutionalitatii actului normativ.

Compozitorul Mihai Margineanu a spus, la randul sau, ca in privinta drepturilor de autor castigate de muzicieni nu exista o diferentiere corecta, in functie de numarul de difuzari, intre artisti. Margineanu a dat ca exemplu faptul ca el a castigat anul trecut din drepturi de autor circa 25.000 de euro, comparativ cu Smiley, care a castigat doar cu putin mai mult, respectiv 27.000 euro, in conditiile in care cel din urma este difuzat intensiv la radio si participa la numeroase show-uri de televiziune.

Sustinatorii abrogarii legii au mai spus ca serviciul colectarii celor doua procente din pretul unei carti este asigurat in mod gratuit de editori pentru uniunile de creatie, fapt care incarca de asemenea costurile pe care le au de suportat editurile.

Citeste si:
Depășirea pe linie continuă ar putea fi permisă în anumite condiții
Noi modificări în Codul...

Potrivit legii 35/ 1994, care instituie timbrul cultural, orice carte de beletristica trebuie sa aiba adaugat in pret un timbru literar in cuantum de 2%, care sa fie virat uniunilor de creatie din domeniu, principalul beneficiar fiind Uniunea Scriitorilor din Romania (USR), condusa de Nicolae Manolescu.

Un grup de parlamentari a initiat, anul trecut, o propunere legislativa care transforma timbrul intr-unul cu valoare fixa, de 1 leu. Propunerea a fost adoptata tacit in Senat in decembrie 2014 si a fost oprita de la adoptarea in Comisia pentru cultura a Camerei Deputatilor la inceputul lunii februarie 2015, la interventia editorilor, a producatorilor de fonograme si a organizatorilor de spectacole, care nu au fost consultati in niciun stadiu al elaborarii proiectului, potrivit unui comunicat transmis la momentul respectiv.

Citeste si:
Alocație pentru copii din prima zi de viață. Proiectul de lege,...
Alocație pentru copii din...

Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.