Presedintele Klaus Iohannis a trimis, joi, presedintelui CC o cerere de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre Ministerul Public si Parlament, aratand ca atitudinea Parlamentului in cazuri precum cel al senatorului Dan Sova a condus la un blocaj institutional.

Potrivit unui comunicat al Administratiei Prezidentiale, seful statului solicita Curtii Constitutionale sa constate existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, si Parlamentul Romaniei, respectiv Camera Deputatilor si Senatul, pe de alta parte, "ca urmare a omisiunii Parlamentului de a pune in acord dispozitiile legale cu Constitutia in ceea ce priveste majoritatea necesara adoptarii hotararilor de incuviintare a cererilor de retinere/arestare a unui deputat/senator, cu consecinta blocarii activitatii puterii judecatoresti", scrie MEDIAFAX.

In scrisoarea presedintelui Klaus Iohannis se arata ca "atitudinea Parlamentului in cazuri precum cel al senatorului Dan-Coman Sova a condus la un blocaj institutional prin imposibilitatea desfasurarii procedurilor judiciare si a infaptuirii actului de justitie", mentioneaza sursa citata.

In documentul adresat presedintelui CC, Augustin Zegrean, presedintele Iohannis mentioneaza ca, in conformitate cu prevederile art. 72 alin. (2) din Constitutie, cele doua Camere ale Parlamentului au fost sesizate de ministrul Justitiei, potrivit legii, cu cereri de incuviintare a retinerii si/sau arestarii preventive a unor deputati si senatori in dosare ale Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie.

"La data de 25 martie a.c., pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor a fost inscrisa cererea de incuviintare a retinerii si arestarii preventive a deputatului Theodor-Catalin Nicolescu aprobata cu 174 de voturi pentru si 99 de voturi impotriva, hotararea fiind adoptata in conformitate cu prevederile Art. 76 alin. (2) din Constitutie. La aceeasi data, pe ordinea de zi a Senatului au fost inscrise doua cereri de incuviintare a retinerii si arestarii preventive pentru doi senatori, respectiv pentru Darius Bogdan Valcov si Dan-Coman Sova. Supusa la vot, cererea referitoare la domnul Darius Bogdan Valcov a intrunit 97 de voturi pentru si 48 de voturi impotriva, 5 fiind anulate, iar hotararea a fost adoptata in conformitate cu prevederile Art. 76 alin. (1) din Constitutie; supusa la vot, cererea referitoare la domnul senator Dan-Coman Sova a primit 79 de voturi pentru, 67 de voturi contra si 5 anulate si, motivat de faptul ca nu a intrunit voturile senatorilor, aceasta cerere a fost respinsa. Aplicarea diferita a normelor legale si regulamentare referitoare la majoritatea necesara incuviintarii acestor cereri a creat un statut juridic diferentiat intre deputati si senatori, fapt ce contravine prevederilor Art. 69-72 coroborate cu cele ale Art. 65 alin. (2) lit. j) si ale Art. 73 alin. (3) lit. c) din Constitutie, republicata, ce consacra un statut nediferentiat deputatilor fata de senatori. In mod concret, in timp ce la Camera Deputatilor, asupra cererilor de incuviintare a retinerii si/sau arestarii preventive a unor deputati s-a hotarat, potrivit Art. 195 alin. (8) din Regulament, cu votul majoritatii deputatilor prezenti, la Senat, asupra cererilor de incuviintare a retinerii si/sau arestarii preventive a unor senatori s-a hotarat, potrivit Art. 173 din Regulamentul Senatului, cu votul majoritatii senatorilor. In acest mod, una dintre cererile mentionate a fost respinsa de Senat, pe motiv ca acestea nu au intrunit numarul de voturi necesare adoptarii", se precizeaza in document.

Citeste si:
Parlamentul a aprobat bugetul de stat pentru anul 2024
Parlamentul a aprobat bugetul...

Presedintele solicita Curtii Constitutionale sa se pronunte asupra existentei unui conflict juridic de natura constitutionala ivit intre autoritatea judecatoreasca, reprezentata in cauza de catre Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Consiliul Superior al Magistraturii, pe de-o parte, si Parlamentul Romaniei, respectiv Camera Deputatilor si Senatul, pe de alta parte, "generat de omisiunea celor doua Camere ale Parlamentului de a pune de acord dispozitiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputatilor si al senatorilor, republicata, si ale Art. 173 din Regulamentul Senatului cu prevederile Art. 76 alin.(2) din Constitutie, republicata".
"Potrivit jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale, notiunea de conflict juridic de natura constitutionala consta in «acte sau actiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe isi aroga puteri, atributii sau competente, care, potrivit Constitutiei, apartin altor autoritati publice, ori omisiunea unor autoritati publice, constand in declinarea competentei sau in refuzul de a indeplini anumite acte care intra in obligatiile lor» (Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005). Astfel, pentru a interveni Curtea Constitutionala in vederea solutionarii unui conflict apreciem ca sunt indeplinite cumulativ cele trei conditii, respectiv: a) conflictul sa fie intre autoritati publice; b) conflictul sa fie juridic; c) conflictul sa fie de natura constitutionala", se mai arata in cererea aresata CC.

Citeste si:
Elena Udrea a cerut rejudecarea întregului caz în dosarul „Gala Bute”
Elena Udrea a cerut...

In document se mentioneaza de asemenea ca autoritatile enuntate, respectiv Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Parlamentul, respectiv Camera Deputatilor si Senatul, sunt autoritati publice, fiind reglementate in Titlul III "Autoritatile publice" din Constitutie.

"Conflictul este unul de natura juridica, avand in vedere ca izvorul acestuia il reprezinta inactiunea Parlamentului prin care nu a fost pusa in acord legea organica cu dispozitiile Legii fundamentale", continua sursa citata.

In document se precizeaza si faptul ca, in ceea ce priveste cererile de retinere, arestare sau perchezitie a senatorilor referitor la majoritatea necesara aprobarii prin hotarare a acestora, sunt aplicabile urmatoarele prevederi: art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputatilor si al senatorilor, potrivit carora Camera hotaraste asupra cererii cu votul secret al majoritatii membrilor sai; art. 173 din Regulamentul Senatului, potrivit carora Senatul hotaraste asupra cererii cu votul majoritatii membrilor sai; art. 195 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputatilor, potrivit carora Camera hotaraste asupra cererii cu votul secret al majoritatii membrilor prezenti.

Citeste si:
Handbal: CSM Slatina a bifat a doua victorie la Cupa Slatina
Handbal: CSM Slatina a bifat...

"Prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 392/2007 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Art. 11 alin. (3) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr 325 din 15 mai 2007), Curtea Constitutionala a statuat ca, de regula, hotararile Parlamentului se adopta cu majoritate simpla de voturi, daca Legea fundamentala nu prevede altfel. In acelasi sens, mentionam si Decizia Curtii Constitutionale nr. 990/2008 privind constitutionalitatea dispozitiilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr 716 din 25 martie 2008) - referitor la majoritatea necesara adoptarii hotararilor Senatului privind cererile de urmarire penala in cazul senatorilor care sunt sau au fost membri ai Guvernului; prin aceasta decizie, Curtea Constitutionala a constatat neconstitutionalitatea prevederilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului, statuand ca cererile anterior mentionate se aproba printr-o hotarare a Senatului, cu votul majoritatii senatorilor prezenti, intrucat Constitutia nu prevede in aceasta situatie o alta majoritate necesara adoptarii acestui tip de hotarari", se mai arata in solicitare.

Citeste si:
Tipuri de parchet din lemn: Ghidul tău absolut
Tipuri de parchet din lemn:...

Seful statului mai spune in scrisoarea adresata presedintelui CC ca "obligativitatea deciziilor Curtii Constitutionale (exprimate, in cazul de fata, si printr-o jurisprudenta constanta a acesteia) genereaza, in conformitate cu dispozitiile Art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, obligatia de respectare a acestora de catre toate autoritatile publice, pe cale de consecinta, Parlamentul avea obligatia de a modifica Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006, iar Senatul avea obligatia de a modifica si Art. 173 din regulamentul propriu de organizare si functionare".

"In consecinta, conflictul ivit este unul de natura constitutionala, purtand asupra competentelor Parlamentului care, in conformitate cu prevederile Art. 61 alin. (1) si ale Art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, in calitate de unica autoritate legiuitoare a tarii, avea obligatia constitutionala de a modifica dispozitiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputatilor si al senatorilor, republicata, in sensul respectarii caracterului obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale. Aceasta omisiune a generat un regim juridic diferit in solutionarea cererilor de incuviintare a retinerilor si arestarii preventive a unui deputat fata de un senator si a condus la un blocaj institutional prin imposibilitatea desfasurarii procedurilor judiciare si a infaptuirii actului de justitie. Astfel, prin raportare la o majoritate - in esenta neconstitutionala - Parlamentul a blocat posibilitatea instantelor de judecata/procurorului de a se pronunta asupra temeiurilor cererii de arestare preventiva/retinerii in conditiile prevazute de lege, prin prisma imperativului asigurarii intereselor urmaririi penale sau a judecatii, si a fost incalcat principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat, precum si cel al obligativitatii unui comportament loial al autoritatilor publice fata de Constitutie", se arata in document.

Presedintele solicita sa se constate existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte si Parlamentul Romaniei, respectiv Camera Deputatilor si Senatul, pe de alta parte, "conflict ivit ca urmare a omisiunii Parlamentului de a pune in acord dispozitiile legale cu Constitutia in ceea ce priveste majoritatea necesara adoptarii hotararilor de incuviintare a cererilor de retinere/arestare a unui deputat/senator, cu consecinta blocarii activitatii puterii judecatoresti".


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.