Presedintele Traian Basescu a trimis, miercuri, Curtii Constitutionale, o sesizare de neconstitutionalitate asupra Legii privind cooperarea dintre Parlament si Guvern in domeniul afacerilor europene, care se refera la reprezentarea la Consiliul European.

"Presedintele Romaniei, domnul Traian Basescu, a trimis miercuri, 9 octombrie a.c., presedintelui Curtii Constitutionale, domnul Augustin Zegrean, in conformitate cu prevederile Articolului 146 lit. a) din Constitutia Romaniei si ale Articolului 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, o sesizare de neconstitutionalitate asupra Legii privind cooperarea dintre Parlament si Guvern in domeniul afacerilor europene", se arata intr-un comunicat transmis de Administratia Prezidentiala, potrivit MEDIAFAX.

Intre motivele cererii, presedintele mentioneaza ca prevederile acestei legi, transmise spre promulgare, "sunt neconstitutionale deoarece contravin dispozitiilor Art. 1 alin. (5) si Art. 147 alin. (2) si (4) din Constitutia Romaniei, republicata, intrucat conserva solutiile legislative constatate neconstitutionale prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 784/2012, publicata in Monitorul Oficial".

De asemenea, se arata in sesizarea presedintelui, unele prevederi ale legii "sunt neconstitutionale deoarece contravin Art. 80 alin. (1), coroborat cu Art. 91 si Art. 148 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata, in ceea ce priveste dreptul Presedintelui Romaniei, in calitate de sef al statului si conducator al politicii externe a statului roman de a emite mandate de reprezentare la Consiliul European, atunci cand considera necesar, fara alte conditionari din partea puterii legislative sau executive".

"Avand in vedere ca, potrivit dispozitiilor Art. 1 alin. (5) din Constitutia Romaniei, republicata «In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie», coroborate cu prevederile Art. 147 alin. (2) si (4) din Legea fundamentala, conform carora «(2) In cazurile de neconstitutionalitate care privesc legile, inainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat sa reexamineze dispozitiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale. (4) Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor», rezulta obligatia Parlamentului de a pune de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei, iar autoritatile publice, printre care si Parlamentul, nu pot neglija sau respinge o decizie a Curtii Constitutionale. Or, in cazul de fata, Parlamentul a adoptat Legea privind cooperarea dintre Parlament si Guvern in domeniul afacerilor europene, fara a pune in acord prevederile legii cu Decizia Curtii Constitutionale nr. 784/2012, respectiv cu Decizia nr. 683/2012", se arata in cererea catre CC.

Citeste si:
Victor Ponta, reproș pentru protestatarii de mediu: „Nu s-au mai...
Victor Ponta, reproș pentru...

In forma initiala a legii supusa controlului de constitutionalitate, articolul 18 avea urmatorul cuprins: "(1) Conducatorul delegatiei Romaniei la reuniunile Consiliului European este presedintele Romaniei sau primul-ministru al Guvernului Romaniei. (2) Stabilirea conducatorului delegatiei Romaniei la reuniunile Consiliului European se face prin acord intre Guvernul Romaniei si Institutia Prezidentiala, cu cel putin 20 de zile lucratoare inainte de data reuniunii. (3) In situatia in care acordul prevazut la alin. (2) nu se realizeaza in termen, Parlamentul, in sedinta comuna a celor doua Camere, desemneaza conducatorul delegatiei Romaniei la respectiva reuniune a Consiliului European". La articolul 19 din aceeasi lege, se prevedea ca "(1) Guvernul, transmite celor doua Camere ale Parlamentului, in termen de minimum 7 zile lucratoare, inaintea reuniunii Consiliului European, propunerea de mandat pe care delegatia Romaniei intentioneaza sa o prezinte. (2) Inaintea reuniunii Consiliului European, Parlamentul adopta mandatul. (3) In cazul in care conducatorul delegatiei Romaniei la reuniunea Consiliului European sustine alta pozitie decat cea primita prin mandat, Guvernul va motiva in scris respectiva pozitie".

Citeste si:
Traian Băsescu a fost internat la Spitalul Militar din Bucureşti
Traian Băsescu a fost...

"Prin Decizia nr. 784/2012, Curtea Constitutionala a constatat ca prevederile Art. 18 mai sus-mentionat aduc atingere dispozitiilor Art. 80 alin. (1), coroborat cu Art. 91 si Art. 148 alin. (4) din Constitutie si a reluat, in esenta, argumentele principale pe care si-a intemeiat Decizia nr. 683 din 27 iunie 2012 asupra conflictului juridic de natura constitutionala dintre Guvern, reprezentat de prim-ministru, pe de o parte, si Presedintele Romaniei, pe de alta parte, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 479/2012. Astfel, Curtea a statuat, cu valoare de principiu, ca: «In exercitarea atributiilor constitutionale, Presedintele Romaniei participa la reuniunile Consiliului European in calitate de sef al statului. Aceasta atributie poate fi delegata de catre Presedintele Romaniei, in mod expres, primului-ministru.». Totodata, Curtea a retinut ca: «Potrivit Art. 80 alin. (1) din Constitutie, Presedintele Romaniei reprezinta statul roman, ceea ce inseamna ca in planul politicii externe conduce si angajeaza statul. Acest text constitutional ii permite sa traseze liniile viitoare pe care statul le va urma in politica sa externa, practic sa ii determine orientarea in planul relatiilor externe, tinand cont, desigur, de interesul national. O atare conceptie este legitimata de caracterul reprezentativ al functiei, Presedintele Romaniei fiind ales de cetateni prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.». In plus, in aceeasi decizie se stipuleaza ca «rolul Guvernului in politica externa este unul mai degraba tehnic, el trebuind sa urmeze si sa indeplineasca obligatiile la care Romania s-a angajat la nivel de stat» si ca «acest rol este unul de executie, asadar, unul derivat, si nu originar, cum este cel al Presedintelui Romaniei»", aminteste presedintele.

Citeste si:
Parlamentul a aprobat bugetul de stat pentru anul 2024
Parlamentul a aprobat bugetul...

De asemenea, in cerere se arata ca, in ceea ce priveste articolul 19, in forma initiala a legii, supusa controlului de constitutionalitate, Curtea a constatat ca dispozitiile articolul 19 sunt neconstitutionale, "contravenind atat Art. 1 alin. (5), cat si Art. 80 alin. (1) coroborat cu Art. 91 si Art. 148 alin. (4) din Constitutie, deoarece nu statueaza cu privire la atributiile Presedintelui ce trebuie exercitate in procesul de elaborare si adoptare a mandatului". "O atare omisiune legislativa aparuta ca urmare a pronuntarii de catre Curtea Constitutionala a Deciziei nr. 683 din 27 iunie 2012 are relevanta constitutionala, Curtea fiind, in acest caz, competenta sa o analizeze, asa cum a statuat in jurisprudenta sa, de exemplu, prin Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 353 din 28 mai 2010.", adauga sursa citata.

Citeste si:
Elena Udrea a cerut rejudecarea întregului caz în dosarul „Gala Bute”
Elena Udrea a cerut...

In cererea presedintelui se arata totodata ca, dupa reluarea procedurii legislative, desi Parlamentul a operat unele modificari in vederea punerii in acord a legii cu decizia CC, la Art. 18 din Legea privind cooperarea dintre Parlament si Guvern in domeniul afacerilor europene, retransmisa Presedintelui Romaniei spre promulgare, "sunt cuprinse dispozitii cu privire la procesul de elaborare si adoptare a mandatelor, insa rolul Presedintelui Romaniei este deformat in substanta sa". "Astfel, la Art. 18 din legea transmisa spre promulgare, se prevad urmatoarele: «(1) Guvernul transmite celor doua Camere ale Parlamentului, cu minimum 10 zile calendaristice inaintea reuniunii Consiliului European, propunerea de mandat pe care delegatia Romaniei intentioneaza sa o prezinte. (2) Inaintea reuniunii Consiliului European, Parlamentul poate adopta propuneri privind mandatul. (3) Propunerile adoptate in conformitate cu alin. (2) se includ in proiectul de mandat formulat de Guvern. (4) Presedintele Romaniei se poate adresa Parlamentului pentru a-si prezenta mandatul.»", se mai arata in sesizare.
"Din analiza acestui text, remarcam ca Presedintele Romaniei isi pierde atributia de a emite mandatul de reprezentare la reuniunile Consiliului European, desi acest drept ii este conferit de Constitutie, in virtutea prevederilor Art. 80 alin. (1), coroborat cu Art. 91 si Art. 148 alin. (4). Prin Art. 18 din legea retrimisa spre promulgare, in procedura de emitere a mandatului se interfereaza Parlamentul Romaniei, aspect care vine in contradictie cu textele constitutionale mentionate. Astfel, din jurisprudenta Curtii Constitutionale a Romaniei, cat si din Constitutia Romaniei, Presedintele Romaniei, in calitate de sef al statului si conducator al politicii externe a statului roman, are dreptul de a emite mandate, atunci cand considera necesar, fara alte conditionari din partea puterii legislative sau executive", mentioneaza presedintele.
"Chiar in ipoteza in care viciul de neconstitutionalitate sesizat ar fi interpretat in sensul unei omisiuni legislative, intrucat in legea ce face obiectul sesizarii de neconstitutionalitate nu se stipuleaza cu privire la rolul Presedintelui Romaniei in procedura de elaborare si adoptare a mandatului la Consiliul European, cat timp genereaza incalcarea dispozitiilor Art. 80 alin. (1), coroborat cu Art. 91 si Art. 148 alin. (4) din Constitutie, consideram ca nu poate fi ignorat. Curtea Constitutionala, potrivit Art. 142 din Legea fundamentala, este garantul suprematiei Constitutiei, ceea ce presupune, printre altele, conformitatea intregului drept cu Constitutia, precum si controlul constitutionalitatii legilor. Or, potrivit Art. 147 alin. (2) din Constitutie, era de competenta exclusiva a Parlamentului reexaminarea dispozitiilor constatate ca fiind neconstitutionale si punerea lor in acord cu textele constitutionale incalcate, cu respectarea considerentelor care au stat la baza Deciziilor Curtii Constitutionale nr. 784/2012 respectiv nr. 683/2012", se mai arata in sesizare.

Presedintele mentioneaza de asemenea ca, potrivit articolului 80 alineat (1) din Constitutie, "Presedintele Romaniei reprezinta statul roman […]", iar, potrivit articolului 10 alineat (2), a doua teza, al Tratatului privind Uniunea Europeana, "statele membre sunt reprezentate in Consiliul European de sefii lor de stat sau de guvern si in Consiliu de guvernele lor".

"Din coroborarea celor doua texte juridice, rezulta ca atributia de participare la Consiliul European, avand in vedere ca actorii reprezentati sunt statele, revine Presedintelui Romaniei. In ceea ce priveste Consiliul European, textul Tratatului ofera dreptul de reprezentare sefilor de stat «sau» de guvern. Aceste doua variante de reprezentare s-au impus in textul Tratatului din ratiuni ce tin de structura constitutionala interna specifica fiecarui stat membru (monarhie constitutionala, republica parlamentara, republica semiprezidentiala, etc.). Prin raportare la specificul constitutional al Romaniei, asa cum este consacrat la nivel constitutional, seful statului este Presedintele Romaniei, care are atributia constitutionala a reprezentarii Romaniei. Avand in vedere ca acesta este un drept al sau, originar, Presedintele Romaniei poate delega, printr-un act de vointa expres, atributia de a participa la reuniunile Consiliului European, atunci cand considera necesar, elaborand si aproband mandatul. De aceea, apreciem ca mandatul propus de Guvern si amendat de Parlament este neconstitutional avand in vedere Legea fundamentala, precum si regulile impuse de jurisprudenta Curtii Constitutionale", mai spune presedintele.

Pe de alta parte, potrivit noilor prevederi, articolul 18 alineat (4) din legea privind cooperarea dintre Parlament si Guvern in domeniul afacerilor europene "poate fi interpretat in sensul existentei a doua mandate necorelate intre ele, unul al Guvernului, ce poate fi cenzurat de catre Parlament si altul al Presedintelui Romaniei, incredintat Guvernului, ceea ce este de natura sa creeze confuzie si sa conduca la un alt blocaj de natura constitutionala", mai sustine seful statului.

"Mai mult, asemenea atributii ale Presedintelui Romaniei pe planul politicii externe nu le regasim nici in alte articole ale legii, ele fiind ignorate de catre legiuitor, desi reprezentantul statului in plan extern este Presedintele Romaniei", adauga el.

In ceea ce priveste elaborarea "mandatului" la Consiliu astfel cum este definit la articolul 2 lit. e) din legea retransmisa presedintelui spre promulgare, potrivit caruia "mandatul" reprezinta "pozitia de negociere a Romaniei, pentru temele aflate pe agenda Consiliului, inclusiv pentru proiectele de acte legislative de la nivelul Uniunii Europene", precum si la Art. 2 lit. f) din aceeasi lege, prin care "mandatul general" reprezinta "pozitia de negociere a Romaniei, elaborata de catre Guvern, pentru temele aflate pe agenda Consiliului, inclusiv pentru proiectele de acte legislative de la nivelul Uniunii Europene, in cazul in care implicatiile economice, sociale sau de mediu ale proiectelor de acte legislative de la nivelul Uniunii Europene au importanta majora sau privesc mai multe domenii sectoriale", presedintele considera ca acesta trebuie corelat cu sustinerile sefului delegatiei la Consiliul European. "Avand in vedere ca intre Consiliul European si Consiliu este o stransa legatura, Consiliul European fiind institutia ce traseaza liniile politice de dezvoltare a Uniunii Europene, potrivit Art. 15 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeana, iar Consiliul este institutia ce elaboreaza ulterior actele de transcriere a acestor orientari in politici publice, nu se poate realiza o separare a mandatului la Consiliu, elaborat de Guvern fata de pozitia sustinuta de seful delegatiei in cadrul Consiliului European. Pentru ca Romania sa aiba, pe plan extern, o pozitie comuna in cadrul celor doua institutii este necesara o unitate de abordare a activitatii Uniunii Europene in Consiliu si in Consiliul European, ceea ce se poate realiza doar prin corelarea mandatului la Consiliu cu sustinerile sefului delegatiei in cadrul Consiliului European", adauga el.

Omisiunea textului legislativ cu privire la atributiile presedintelui in ceea ce priveste pregatirea participarii Romaniei la procesele decizionale ale Uniunii Europene se manifesta in cuprinsul articolul 2 si articolului 3 din legea retransmisa la promulgare, se mai arata in sesizare.
"Dorim sa retinem atentia Curtii asupra faptului ca participarea puterii executive a statului roman la activitatile decizionale ale Uniunii Europene, asa cum sunt stabilite de tratatele constitutive ale Uniunii, respectiv la Consiliul Uniunii Europene si la Consiliul European, nu poate fi separata in functie de participare, intre Consiliu si Consiliul European, astfel incat nu poate fi considerata decat artificiala separarea mandatelor de reprezentare a Romaniei in mandate pentru Consiliu si mandate pentru Consiliul European. Operarea unei separari procedurale, in functie de autoritatea nationala care aproba mandatul, intre mandatul de participare la Consiliul Uniunii Europene si mandatul de participare la Consiliul European este neconforma cu litera si spiritul tratatelor constitutive ale Uniunii Europene. Potrivit Art. 15 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeana, «Consiliul European ofera Uniunii impulsurile necesare dezvoltarii acesteia si ii defineste orientarile si prioritatile politice generale», ceea ce, in practica, se traduce prin stabilirea unei secventialitati in elaborarea politicilor Uniunii Europene in sensul determinarii de catre Consiliul European a liniilor politice de dezvoltare a Uniunii si al elaborarii ulterioare de catre Consiliu a actelor de transcriere a acestor orientari in politici publice. Totodata, tinem sa reamintim Curtii ca, potrivit Art. 10 alin. (2), a doua teza, din Tratatul privind Uniunea Europeana, «statele membre sunt reprezentate in Consiliul European de sefii lor de stat sau de guvern si in Consiliu de guvernele lor», ceea ce transcrie principiul ca Uniunea Europeana este o uniune de state si popoare, de interes pentru argumentul de fata fiind faptul ca la activitatea Uniunii Europene participa statele membre", se mai arata in cererea transmisa CC.
Avand in vedere ca la activitatea Uniunii Europene, inclusiv cea decizionala, participa statele, presedintele constata ca acest enunt este adevarat indiferent de institutia decizionala la care se face referire, Consiliul Uniunii Europene sau Consiliul European. "Astfel, rezulta ca activitatea Guvernului in cadrul Consiliului Uniunii Europene este una de executie, derivata, si nu originara, cum este cea a Presedintelui Romaniei in cadrul Consiliului European", mai spune seful statului.

"In acest sens, consideram ca atributiile Presedintelui in ceea ce priveste elaborarea si aprobarea mandatelor trebuie sa se exercite si in legatura cu participarea puterii executive la activitatea Consiliului Uniunii Europene. In acest fel, este asigurata respectarea ordinii constitutionale, respectiv Art. 80 alin. (1) coroborat cu Art. 91 si Art. 148 alin. (4), pe de o parte, si unitatea de abordare a activitatii Uniunii Europene in Consiliul Uniunii Europene si Consiliul European, pe de alta parte. Fata de aceste aspecte, consideram ca definitiile stabilite la Art. 2 lit. (e) si lit. (f) incalca art. 80 alin. (1) coroborat cu Art. 91 si Art. 148 alin. (4), prin omiterea atributiilor Presedintelui in materia elaborarii si aprobarii mandatelor, pe de o parte, si prin promovarea unei separari arbitrare intre Consiliul Uniunii Europene si Consiliul European sub aspectul mandatului, afectand, astfel, exercitarea atributiilor precizate anterior. Teza elaborarii de catre Guvern a mandatelor, introduse prin definitia de la Art. 2 lit. (f), este reflectata si in Art. 3 alin. (2) - prin termenul „definitivare” – si in Art. 3 alin. (4) - prin termenul „intocmire”. Consideram ca cele doua alineate sunt neconstitutionale intrucat se incalca prevederile Art. 80 alin. (1), coroborat cu Art. 91 si Art. 148 alin. (4), care stabilesc autoritatea Presedintelui de a finaliza procesul de elaborare a mandatelor de participare la activitatea Uniunii Europene", se mai arata in document.

Presedintele mai aminteste ca, in jurisprudenta sa, cu privire la efectele deciziilor sale, Curtea Constitutionala a statuat, prin Decizia 1018/2010, ca "Adoptarea de catre legiuitor a unor norme contrare celor hotarate printr-o decizie a Curtii Constitutionale, prin care se tinde la pastrarea solutiilor legislative afectate de vicii de neconstitutionalitate, incalca Legea fundamentala. Or, intr-un stat de drept, astfel cum este proclamata Romania in Art. 1 alin. (3) din Constitutie, autoritatile publice nu se bucura de nicio autonomie in raport cu dreptul, Constitutia stabilind, in Art. 16 alin. (2), ca nimeni nu este mai presus de lege, iar, in Art. 1 alin. (5), ca respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie".

Totodata, Curtea Constitutionala a statuat, prin Decizia 738/2012, ca "forta obligatorie a actelor jurisdictionale, deci si a deciziilor Curtii Constitutionale, se ataseaza nu numai dispozitivului, ci si considerentelor pe care se sprijina acesta. Asadar, atat considerentele, cat si dispozitivul deciziilor Curtii Constitutionale sunt general obligatorii, potrivit dispozitiilor Art. 147 alin. (4) din Constitutie, si se impun cu aceeasi forta tuturor subiectelor de drept", adauga el.

Presedintele Basescu solicita membrilor CC, in considerarea argumentelor expuse, sa admita sesizarea de neconstitutionalitate si sa constate ca "dispozitiile Legii privind cooperarea dintre Parlament si Guvern in domeniul afacerilor europene au fost adoptate cu nerespectarea prevederilor Art. 1 alin. (5), Art. 147 alin. (2) si (4), precum si ale Art. 80 alin. (1), coroborat cu Art. 91 si Art. 148 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata".

Presedintele mentioneaza ca, in forma legii adoptata initial de Senat, in calitate de camera decizionala, in data de 21 iunie 2012, la sesizarea inaintata de un grup de senatori, Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin Decizia 784 din 26 septembrie 2012 asupra sesizarii de neconstitutionalitate a dispozitiilor Art. 2 lit. e), Art. 3, Art. 18 si Art. 19 din Legea privind cooperarea intre Parlament si Guvern in domeniul afacerilor europene si a constatat ca sunt neconstitutionale prevederile Art. 3, Art. 18 si Art. 19. Dupa reluarea procedurii legislative s-au operat unele modificari in vederea punerii in acord a legii cu Decizia Curtii Constitutionale 784/2012, iar, la data de 15 aprilie 2013, Senatul, in calitate de camera decizionala, a adoptat Legea privind cooperarea dintre Parlament si Guvern in domeniul afacerilor europene. Ulterior, aceasta lege a format obiectul cererii de reexaminare inaintate de presedintele Romaniei. Astfel, la data de 26 aprilie 2013, presedintele a solicitat Parlamentului reexaminarea acestei legi, in vederea punerii in acord a dispozitiilor legii aflate la promulgare cu Decizia Curtii Constitutionale 784/2012. In urma reexaminarii legii, in 23 septembrie, Senatul, in calitate de camera decizionala, a adoptat actul normativ, pe care, in data de 30 septembrie, Parlamentul a retransmis-o Presedintelui Romaniei in vederea promulgarii.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.