Presedintele UDMR, Kelemen Hunor, a sustinut, intr-un interviu acordat News.ro, ca multe lucruri din Constitutie trebuie schimbate, el precizand ca UDMR sustine elaborarea unei noi legi fundamentale ”cap coada”, pentru ca in 27 de ani s-au vazut toate hibele, toate problemele, conflictele generate din cauza constructiei constitutionale. Kelemen aminteste ca, in anul 2013, USL era pe val, avea 70%. ”Puteau sa faca orice in aceasta tara daca stiau ce voiau. Nici macar sa amendeze Constitutia n-au fost in stare”, a comentat liderul UDMR.

Kelemen Hunor spune insa ca in privinta familiei nu trebuie schimbat nimic.

”Cine sunt eu sa decid cum ar trebui sa arate o relatie interpersonala? Eu am ales familia. Am ales-o pe nevasta mea si eu cred ca aceasta alegere demonstreaza ce cred eu despre familie. Si cine sunt eu sa decid ce optiuni aveti dumneavoastra in viata personala?”, afirma presedintele UDMR in interviu.

Liderul Uniunii sustine si necesitatea incheierii unui pact national pentru infrastructura, care ar putea fi initiat de catre presedintele Klaus Iohannis.

”Suntem aproape de centenar si, daca continuam asa cum am facut in ultimii 27 de ani, ca sa nu zic ultimul secol, atunci nici in 2018 nu vom lega vreo regiune istorica cu o autostrada. E de Cartea Recordurilor. Cu tot respectul - stiu ca multi se vor supara ca am spus eu, de ce spune un maghiar, dar asta e realitatea - in 100 de ani nu am fost in stare sa legam Transilvania cu Muntenia sau cu Moldova cu cate o autostrada”, a spus Kelemen.

In interviul acordat News.ro, presedintele UDMR a vorbit si despre descentralizarea fiscala si ajutorul din bugetul de stat pentru fermieri, dar si despre relatia cu Dacian Ciolos, despre Liviu Dragnea si posibile aliante postelectorale, despre cresterea salariilor din Sanatate si Invatamant, dar si despre scandalul legat de liceul teologic romano-catolic din Targu Mures.

Reporter: Incepe campania electorala in cateva zile. Cam jumatate din lista candidatilor UDMR e noua, la fel ca la PSD sau PNL.

Kelemen Hunor: Cam 55% din grupurile parlamentare reinnoite, asa ca si membri. In cazul nostru, noi cam stim care sunt locurile eligibile si se poate calcula destul de precis cine intra si cine nu. E poate cea mai mare schimbare dupa 90 in grupurile noastre parlamentare. Venim cu un program nou, cum e si normal, ca pentru un nou mandat sa vii cu un program nou. Noi dam raspunsuri corecte si credibile pentru toate problemele societatii din Romania, eventualele probleme sociale si economice si avem o propunere si pentru comunitatea maghiara in ceea ce priveste drepturile si problemele specifice ale comunitatii maghiare. Pe autostrada nu circula doar maghiarii, adica nu ar circula, dar nu avem autostrazi, asa ca nu circula nici romanii, nici maghiarii. Celelalte probleme sunt comune.

Citeste si:
Liviu Dragnea a postat o nouă rețetă. Internauții, glume pe seama...
Liviu Dragnea a postat o nouă...

Rep.: Ne puteti da niste exemple concrete de proiecte pe care le propuneti atat pentru comunitatea maghiara, cat si pentru cea romana?

K.H.: O sa va dau mai multe exemple si o sa incep cu economia. Noi propunem o alta abordare in ceea ce priveste fiscalitatea. Propunem o descentralizare fiscala, propunem sa fie lasati mai multi bani din taxele, din impozitele pe plata pentru toate comunitatile ca sa aiba posibilitatea de a decide singuri ce trebuie dezvoltat in comunitatea respectiva. Asta e valabil si pentru romani si pentru maghiari. In Cluj, in Oradea, in Mures, in toate zonele astea traiesc impreuna, deci sa nu vina cu mila la doamna sau la domnul si in functie de cum a dormit, ce a visat aproba sau nu construirea unui pod peste Olt sau peste Somes sau sa asfaltezi nu stiu ce drum sau sa zugravesti nu stiu ce scoala. Am vazut ca lumea s-a enervat ca noi vorbim de descentralizare fiscala. Au spus si altii probabil, dar nu au fost auziti in 2012 unii de la Cluj, daca nu ma insel fostul deputat Daniel Buda. Atunci lumea nu s-a suparat, nu s-a enervat. Acum s-au enervat ca am spus noi. Noi nu negam necesitatea distribuirilor in functie de necesitatile comunitatilor care nu au posiblitatea de a produce acei bani de care au nevoie. Noi vorbim de procente. Cat ramane pe plan local si cat dai la bugetul de stat, o mai mare responsabilitate si responsabilizarea autoritatilor locale.

Citeste si:
Firea nu se retrage din politică: „Ar fi prematur. Nu sunt acuzată...
Firea nu se retrage din...

Rep.: Vreti sa faceti acest lucru printr-un proiect de lege?

K.H.: Se poate face prin mai multe forme. In fiecare an cand se discuta legea bugetului si se stabilesc sumele defalcate si procentele, noi tot timpul am propus. Au fost ani cand cu un procent, un procent si jumatate a ramas mai mult la dispozitia autoritatilor locale, in alti ani s-a schimbat. Din acest punct de vedere se poate aplica acest principiu anual in bugetul de stat in functie de evolutia economica si poate ar fi un prim pas sa merg in bugetul de stat, pentru ca in acest fel anual ai posibilitatea de a echilibra, de a vedea daca lucrurile au mers bine. Sau se poate face printr-o lege care in fiecare an se aplica cand discuti legea bugetului prin Codul Fiscal, prin legea privind administratia publica locala, prin finantele publice locale. Sunt mai multe modalitati. Eu la inceput as opta pentru legea bugetului, sa incercam sa introducem in legea bugetului un alt principiu de descentralizare fiscala. O a doua chestiune, la fel de importanta, e un pact national pe infrastructura.

Citeste si:
Olaf Scholz: „Referendumurile nu vor schimba poziția Germaniei...
Olaf Scholz: „Referendumurile...

Rep.: Un pact national semnat inclusiv de presedintele Iohannis?

K. H.: Nu stiu daca presedintele trebuie sa semneze. Presedintele poate sa fie initiatorul unei astfel de pact, cum a fost si Basescu, a fost si Iohannis pentru bugetul Apararii. Suntem aproape de centenar si, daca continuam asa cum am facut in ultimii 27 de ani, ca sa nu zic ultimul secol, atunci nici in 2018 nu vom lega vreo regiune istorica cu o autostrada. E de Cartea Recordurilor. Cu tot respectul - stiu ca multi se vor supara ca am spus eu, de ce spune un maghiar, dar asta e realitatea - in 100 de ani nu am fost in stare sa legam Transilvania cu Muntenia sau cu Moldova cu cate o autostrada. Daca nu avem un pact, atunci iar se schimba masterplanul, iar se creioneaza altceva. In 27 de ani noi am reusit in Transilvania 50 de kilometri de autostrada. Nu e mult. Am impresia ca au putut altii din tari mai putin dezvoltate sa faca mai mult. Aici noi credem ca ar trebui sa acceptam care sunt interesele tuturor regiunilor si sa nu mai schimbam pana nu finalizam constructia infrastructurii rutiere si feroviare pentru ca, daca incercati sa veniti de la Cluj la Bucuresti in 2016, faceti aproape de doua ori mai mult decat ati fi facut acum 20 de ani. Am incercat si mai incerc. Incet, incet, renunt la tren.

Citeste si:
Cum să îl pregătești pe cel mic pentru prima zi de școală
Cum să îl pregătești pe cel...

Rep.: Aveti de gand acum, in campanie, sa puneti toate partidele la masa si sa semneze acest pact? Sau propuneti pentru anul viitor?

K. H.: Nu suntem populisti, nu suntem naivi. In campania electorala poti aduce in atentia opiniei publice, poti sa dezbati. In campania electorala sa semnezi un pact – e competitie politica – nu se poate. Nu sunt naiv, nu sunt picat din cer. In acest moment vrem sa aducem in discutie cateva aspecte importante, cum fac si alte partide.

Rep.: Dupa alegerile parlamentare, dupa formarea noului guvern?

K. H.: Dupa 12 decembrie discutam de guvern sau nu discutam. E o discutie prematura pentru ceea ce se intampla dupa alegerile parlamentare. Pentru agricultura, noi credem ca poate sa fie una din motoarele economiei si, daca investesti putin, dai bani pentru start up-uri la mici fermieri in zona noastra – eu vorbesc de zona noastra pentru ca stiu ca in sud si in Banat trebuie sa ai o alta abordare, acolo e vorba de sisteme de irigatii – in Transilvania daca reusesti sa ajuti afacerile prin care productia agricola e si procesata si nu vinzi productia propriu-zisa si mai adaugi plusvaloare, eu cred ca economia va creste. Noi am propus 50.000 de euro pentru fermierii care incep o afacere, o propunere concreta.

Rep.: De unde acesti bani?

K. H.: De la bugetul stat. Sunt mai multe modele. De foarte multe ori statul intra cu 50.000 de euro, vine si omul cu o suma de bani si dupa cinci ani, dupa ce afacerea functioneaza, atunci returnezi creditul si statul iese din afacere. Dai inapoi banii, dar fara dobanda.

Rep.: Deci e un imprumut de la stat pentru start-up-uri...

K. H.: Da. Statul investeste in dobanda. Statul iti da bani pentru patru ani, pentru cinci ani, aici se poate discuta, dar nu dai dobanda. Dobanda e ajutorul pe care il primesti de la stat pe termen lung. Noi am propus asta in agricultura, dar se poate merge si in alte domenii, precum IT, alte segmente economice.

Rep.: Si proiecte pentru comunitatea maghiara din Romania?

K. H.: Proiectul pentru comunitatea maghiara e unul simplu: sa ramana o comunitate puternica, sa nu fie supusa pericolului asimilarii si propunem respectarea promisiunulor facute acum 100 de ani catre toate minoritatile. Daca in 1918, in Adunarea Nationala de la Alba Iulia, declaratia de acolo a insemnat baza morala a statului modern roman, atunci si rezolutia catre minoritati poate fi o lege. Si acest lucru spunem noi, ce s-a promis acolo: cultura, invatamant, justitie in limba materna de catre oameni care au fost alesi de comunitate. Cateva elemente sunt respectate, cateva elemente au fost deja cuprinse in legi, problema e ca legea nu se aplica, dar eu cred ca in 2018, cand este aniversarea centenarului, se poate face acest pas.

Rep.: Adica sa se ia toata rezolutia si sa se transpuna in lege?

K. H.: La nivelul secolului XXI, cum se face, nu la nivelul secolului XII. Ideea ramane, principiile raman. Noi am reusit si vom reusi sa ramanem o comunitate etnica. Eu cred ca e si in beneficiul societatii din Romania. Ceea ce propunem noi e ceva de bun simt si nu mai mult. Trebuie tradus intr-un limbaj legislativ al anului 2016-2017-2018.

Rep.: Ati inceput precampania cu niste afise controversate care, pana la urma, au fost date jos in Cluj. Care e povestea acestor mesaje?

K. H.: Povestea acestor afise este simpla si au devenit controversate pentru ca asa au vrut unii. Acolo noi am spus descentralizare fiscala. Nu spuneam altceva. Cei care au interpretat ca vrem sa rupem Ardealul... Nu e asa. Nu vrem sa rupem Ardealul nici in trei, nici in patru. Noi vrem o tara puternica unde si aceste regiuni istorice sa aiba identitati regionale puternice. La Cluj au fost date jos doar afisele noastre. Cei de la primarie au explicat ca firma care a pus afisele nu avea autorizatie pentru stalpi, dar aceeasi firma, pentru afisele PSD si PNL, avea autorizatie. Deci dubla masura pe noi ne deranjeaza, ne enerveaza. Daca suntem considerati prosti de administratie sau de altcineva nu e bine. Ok, ati dat jos afisele, dar de ce aplicati dubla masura? Eu nu aveam de unde sa stiu ca firma are sau nu autorizatie cand am facut contract cu firma. Alte afise au ramas. Nicusor Dan straluceste pe stalpii firmei respective, la fel si Ciolos, la fel si PSD si am vazut ca acolo nu erau probleme de autorizatie. Cei care cauta tot timpul pretext sa ne acuze ca vrem raul Romaniei gasesc motive, nu trebuie sa dam noi motive. Daca nu puneam aceste afise gaseau altceva. In aceasta campanie, ceea ce am facut noi e exact despre ceea ce discutasem.

Rep
.: Sunt sanse ca UDMR sa intre la guvernare?

K. H.: Nu stiu daca sunt sanse.

Rep.: Aveti de gand ca aceste proiecte despre care ati vorbit, dupa alegerile parlamentare, sa le duceti in Guvern si sa le puneti in aplicare alaturi de o majoritate parlamentara?

K. H.: In politica, orice partid doreste sa ajunga la guvernare si sa puna in aplicare programul politic. Daca gasiti un partid politic care sa spuna: votati-ma pe mine ca nu vreau sa intru in Executiv ci vreau sa zic doar nu, nu, nu, va rog sa va ganditi de doua ori daca puneti stampila pe acel partid sau nu. Nici noi nu suntem diferiti. Daca se poate, vrem sa ne punem in aplicare proiectele.

Rep.: Istoria recenta ne arata ca UDMR a intrat la guvernare imediat dupa alegeri tocmai pentru ca avea 5-7%, cat sa se formeze majoritatea parlamentara. Ati discutat pana acum cu PSD, cu PNL in vederea formarii unei majoritati dupa alegerile parlamentare?

K. H.: Nu am avut in perioada preelectorala si precampanie electorala. Nu e o perioada in care se discuta chestiuni postelectorale. Nu avem aliante. Nu vom face pana la alegeri, nu discutam nici cu PNL, nici cu PSD. Este subiectul despre care putem discuta din 12 decembrie.

Rep.: Pana atunci, presedintele PSD, Liviu Dragnea, a spus ca social-democratii nu fac alianta cu UDMR dupa alegerile parlamentare, ci doar cu ALDE. Cum vedeti aceasta afirmatie a liderului PSD?

K. H
.: I-am stricat feng shui-ul. Sa fie sanatos domnul Dragnea si mai vedem dupa 12 decembrie cine face guvernarea. Nu vreau sa comentez. Dorintele nu se comenteaza. Nici ale mele, nici dorintele lui Dragnea. Am auzit ca i-am stricat un pic feng shui-ul. O sa mai zic lucruri prin care stric feng shui-ul inca o data, dar asta e viata. Nu am ce sa fac. E un om sensibil domnul Dragnea daca eu, printr-un discurs politic, pot sa ii stric feng shui-ul. Nu vreau sa comentez, mai ales daca el a spus ca niciodata, sanse zero. Ce sa mai discut? Sa ma rog: ia-ma si pe mine?

Rep.: Dar daca va cheama la discutii?

K. H.: Pai a spus ca nu.

Rep.: Ipotetic vorbind, s-ar putea sa aiba nevoie de UDMR pentru formarea majoritatii. Sunteti dispus sa mergeti la discutii cu PSD dupa 12 decembrie?

K. H.: Sunati-ma dupa 12 decembrie si ma intrebati daca m-a sunat Dragnea, daca m-a sunat altcineva. Pana atunci, la aceasta intrebare nu am ce sa va raspund.

Rep.: PNL intra in campanie cu propunerea de premier Dacian Ciolos. Cum vedeti aceasta miscare? UDMR are vreo preferinta pentru un viitor premier? Pana acum doar PNL si URS si-au asumat ca il sustin pe Dacian Ciolos.

K. H.: In Romania alegerile parlamentare nu se fac pentru a stabili cine e premier. Se fac pentru a vedea cine ce sustinere are. Apoi in functie de rezultat se va stabili cine are prima sansa pentru a propune premier.

Rep.: Dar l-ati sustine pe Dacian Ciolos premier?

K. H.: Din acest punct de vedere, este un joc de campanie electorala, un joc inteligent, dar lumea nu-l va vota pe Ciolos sa fie premier. Va vota sau nu va vota PNL sa fie cu un anumit procentaj in Parlament sau pe PSD, USR, ALDE, UDMR. Asta nu inseamna ca nu poate fi asumat politic, daca are posibilitatea, daca are rezultatul votului, al scrutinului din 11 decembrie. Lasa aceasta usa deschisa PNL sa si-l asume pe Ciolos.

Rep.: UDMR si l-ar putea asuma pe Dacian Ciolos premier dupa 12 decembrie?

K. H.: Daca castigam noi alegerile, sigur, putem discuta. Daca nu castigam alegerile, nu ne putem asuma. Eu am spus ca trebuie sa tii cont de rezultatul alegerilor. Nu poti sa nu tii cont. Daca cineva obtine peste 50%, presedintele nu are de ales. Daca nu are 50%, presedintele poate decide pe cine lasa, cui da prima sansa sa faca un guvern si o majoritate si iar e o chestiune despre care putem discuta dupa ce va exista o nominalizare. Asa, in principiu, am o parere buna despre Dacian Ciolos. Am spus. Nu ascund aceasta parere. Principiile enuntate de el sunt Ok, mai sunt cateva lucururi care trebuie completate din punctul meu de vedere. Aceste principii, aceste valori sunt asumate de 26 de ani.

Rep.: PNL si USR au discutat cu Dacian Ciolos, sustin platforma Romania 100 lansata de Dacian Ciolos. UDMR are in vedere in perioada urmatoare sa se intalneasca cu premierul, sa sustina platforma, indiferent daca vine cu alte proiecte in plus?

K. H.: Avem programul politic, noi sustinem acel program si nu altceva sau pe altcineva. Discutii am in permanenta cu premierul. Nu acum, nu ieri, nu maine. De un an de zile noi, cand avem de spus ceva, ne intalnim si spunem. De obicei, nu anuntam presa pentru ca nu o facem pentru presa. Ma consider un om serios, il consider pe domnul Ciolos un om serios.

Rep.: Cand ati discutat ultima data cu Dacian Ciolos?

K. H.: Nu foarte departe de discutia noastra de azi. Nu foarte departe. Saptamana aceasta am discutat si probabil vom discuta si saptamana viitoare. El e premier, guverneaza Romania, noi cand avem ceva de spus, spunem.

Rep.: Ne puteti spune daca l-ati contactat dvs. pe premier sau dansul pe dvs.?

K. H.: Au fost cazuri si cazuri. Ca sa stabilim, nu am discutat despre platforma.

Rep.: A fost cumva o discutie referitoare la OUG 20?

K. H.: Noi am discutat despre o institutie care trebuie infiintata la Oradea, acel institut de pregatire profesionala a cadrelor didactice care a fost pornit inca de Ponta. A plecat Ponta, a fost reluata procedura. A plecat ministrul Curaj, a fost reluata procedura de avizare si acum e pe ultima suta de metri, daca am inteles bine. Nu am discutat despre chestiuni electorale sau postelectorale sau platforma. Au fost situatii cand l-am sunat eu sau cand m-a sunat el. Mi se pare absolut normal. Asa cum vorbeste premierul cu Alina Gorghiu, cu Liviu Dragnea. Cu o singura deosebire, Dragnea anunta presa ca a vorbit cu Ciolos si ca i-a dat sarcini. Eu nu anunt presa pentru ca nu asta era ideea. Dacian Ciolos vorbeste frecvent cu toti liderii partidelor parlamentare, nu sunt eu o exceptie. Nu am discutat chestiuni legate de alegeri si de persective postelectorale.

Rep.: Referitor la OUG 20 care prevede niste majorari salariale in sanatate si invatamant, v-a contactat cineva din Guvern?

K. H.: Nu.

Rep.: O parte din deputatii UDMR au fost cand s-a votat Legea de adoptare a OUG si au votat ”pentru”. Nu a fost cvorum. Dacian Ciolos a anuntat ca va contesta la CCR legea. Cum vedeti aceasta miscare? Credeti ca a fost doar o chestiune de imagine a PSD in prag de campanie?

K. H.: Nu stiu. Nu am fost prezent ieri (luni - n.r.) in Parlament. Eram la lansarea candidatilor de la Targu Mures. Zece deputati au fost prezenti. Ei au spus ca sunt cateva aspecte care sunt discutabile, dar au votat pentru. Nu stiu daca a fost cvorum. Nu am fost prezent, nu pot sa imi dau cu parerea. Daca nu a fost cvorum, este foarte rau ca s-a anuntat vot valabil. Nu se poate. Daca a fost cvorum, e altceva. Eu am fost tot timpul pentru cresterea salariilor. In 2010 cand am redus salariile, eram constransi de problemele economice, de criza financiara. Noi am spus ca acele constrangeri sunt doar temporare, nu sunt pe vecie. Eu cred ca in momentul in care cresterea economica permite, o crestere salariala trebuie facuta, dar nu trebuie facuta populist si cu multa demagogie. Ieri am spus ca aceasta discutie despre marirea salariilor sa fie facuta dupa alegerile parlamentare, nu inainte.

Rep.: De ce deputatii UDMR au votat totusi pentru aceaste majorari? La fel cum au votat in comisii...

K. H.: Argumentele erau in sensul in care bugetul ne permite aceasta crestere.

Rep.: Atat de mult? De 4,6 miliarde in plus fata de cele 2,6 miliarde de lei care erau prevazute deja in Ordonanta?

K. H.: Da. Deci astea erau argumentele. Se poate discuta daca erau argumente bine intemeiate pe o baza bugetara si pe o crestere economica. Problema nu e daca dai mai multi bani la oameni. Problema e daca in interiorul bugetului echilibrul se pastreaza. Daca reusesti sa faci in asa fel constructia bugetara incat sa nu depasesti sau sa nu depasesti cu mult tinta de deficit, sa nu ai o datorie publica mare. Romania, din acest punct de vedere, este una din tarile cele mai consolidate. Nu este o chestiune de mare bucurie ca nu ai datorie publica mare, dar totusi e important. Daca mai ai un spatiu financiar unde poti sa te misti in stanga si in dreapta si sa nu tai de la investitii, sa folosesti banii pentru investitii acolo unde trebuie, sa folosesti banii europeni pentru investitii la investitii, atunci ai avea bani in interioriul bugetului si pentru medici si pentru profesori. Noi am propus in felul urmator: de la 1.250 de lei sa se creasca salariul minim la 2.000 de lei in patru ani, nu intr-un singur an. Intr-un singur an nu se poate. Ar fi populist sa spui ca se poate face o astfel de crestere. In patru ani de zile se poate si trebuie. Daca mergem pe o crestere economica de 3-4%, asa cum Romania a mers in ultimii ani, nu poti sa spui oamenilor ca avem crestere economica si tot vrem sa marim salariile si tot trebuie sa muncesti pentru 300, 400 de euro si sa faci performanta si sa ramai si acasa.

Rep.: Cum vi se pare actiunea Guvernului de a ataca la CCR aceasta lege?

K. H.: Guvernul are o alta analiza. Nu-mi dau seama. Nu am discutat cu nimeni de la Guvern pe acest subiect. Daca ataca, sigur ca vor aduce si argumente. Eu nu am o problema sa fie atacata legea la CCR. Eu as fi preferat o discutie despre acest subiect dupa alegerile parlamentare. CCR, asa cum s-a obisnuit aceasta tara - este a treia camera legislativa - sa decida daca se poate sau nu se poate.

Rep.: Vi se pare totusi sanatos sa fie atacate de Guvern legile la CCR? Avem exemplul legii plagiatelor care a fost declarata neconsitutionala in integralitate...

K. H.: Daca avem Curtea Constitutionala si are aceasta posibilitate, are acest mijloc, sigur. Poate folosi de cate ori doreste, asa cum foloseste ordonanta de urgenta de cate ori doreste. Eu respect toate deciziile Curtii Constitutionale, pentru ca asa trebuie sa se intample.

Rep.: Un alt subiect dezbatut acum in precampanie este cel referitor la organizarea unui referendum pentru modificarea Constitutiei, adica in Constitutie sa scrie ca familie e formata dintr-un barbat si o femeie. Care e pozitia UDMR?

K. H.: Referendum impreuna cu alegeri nu, in niciun caz. Noi am fost impotriva amestecarii lucrurilor si in 2009 cand Basescu a vrut referendum pentru Parlamentul unicameral, pentru ca noi am spus ca alegerile sunt alegeri si referendumul e referendum. Nu trebuie suprapuse, nu trebuie sa se bruieze, sa incerci sa schimbi directia alegerilor printr-un referendum. Eu cred ca in legislatia noastra lucrurile sunt extrem de clare si nu am nimic de adaugat in ceea ce priveste componenta familiei. Cred ca e o chestiune de constitutionalitate. In Constitutie multe lucruri trebuie schimbate. Se poate discuta si acest lucru, dar legislatia romana este extrem de clara. Eu cred ca trebuie o noua Consituttie, nu amendarea Constitutiei actuale.

Rep.: Adica UDMR ar sustine refacerea Constitutiei?

K. H.
: O noua Constitutie cap coada. Asta am sustinut din 2014 si cred in continuare si va spun care e argumentul principal. Nu spun ca nu se poate trai cu aceasta Constitutie, dar in 27 de ani am vazut toate hibele, toate problemele, conflictele generate din cauza constructiei constitutionale. Deci anul 2013, un an foarte important, USL era pe val, 70%. Puteau sa faca orice in aceasta tara daca stiau ce voiau. Nici macar sa amendeze Constitutia n-au fost in stare si totusi a fost o incercare de amendare a Constitutiei si am introdus in proiectul de amendare multe lucruri importante si pentru maghiarii din Romania. CCR a spus ca amendarea Constitutiei nu e constitutionala. Mergand pe aceasta logica si cea mai mica amendare a Constitutiei e neconstitutionala pentru ca actuala Constitutie se modifica, se schimba, se adauga, se taie, deci nu e aceeasi Constitutie, deci e neconstitutionala. Atunci ce ramane? Sa faci o noua Constitutie.

Rep.: Referitor la familia traditionala?

K. H.: Eu nu cred ca trebuie schimbat nimic din acest punct de vedere. Cine sunt eu sa decid cum ar trebui sa arate o relatie interpersonala? Eu am ales familia. Am ales-o pe nevasta mea si eu cred ca aceasta alegere demonstreaza ce cred eu despre familie. Si cine sunt eu sa decid ce optiuni aveti dumneavoastra in viata personala?

Rep.: Referitor la liceul din Targu Mures unde este si o lupta politica si o lupta in justitie. Cum vedeti aceasta batalie? Ajuta UDMR din punct de vedere electoral?

K. H.:Noi nu am vrut un astfel de subiect. Nu noi l-am adus in actualitate. Noi ne-am trezit cu pachetul pe masa. Noi nu am facut nimic ca sa fie adus acest subiect in discutie si imi pare rau ce s-a facut in aceste zile in legatura cu aceasta institutie.

Rep.: Un coleg de-al dumneavoastra de partid spunea ca vor iesi oameni in strada...

K. H.: Oamenii vor iesi in strada daca se continua asa cum s-a pornit si cu noi si fara noi. Sa fiti convinsi. Mergeti la Mures si vedeti care e atmosfera. Deci nu se duc oamenii daca vrem noi si se duc daca vrem noi. Oamenii vor iesi fiindca se simt umiliti, se simt lezati. Ei ce au vrut si ce au obtinut? Cu greu, prin decizii politice, prin legi. Ceea ce s-a furat de catre comunisti sa fie retrocedat fostilor proprietari. Cladirile, acum vorbim de Biserica Romano-Catolica, dar vorbim de toate bisericile, de toti fostii proprietari pana la urma... Ce au mai dorit? Asa cum scoala a fost inchisa de comunisti, a fost furata de comunisti in 1949, sa fie redeschisa scoala. S-au redeschis multe scoli in Romania pentru ca asa scrie in Constitutie si in Legea educatiei. Poti sa inveti in limba materna si pot exista si scoli confesionale infiintate de catre cultele religioase. Nu au facut altceva decat au redeschis o scoala furata, o scoala inchisa de comunisti. Nu putem spune ca ceea ce au facut comunistii a fost legal. Exact invers am spus. Asta a fost decizia politica. Astea au fost legile, Constitutia. Ei au redeschis aceasta scoala si s-au trezit ca inspectorul, cel care a fost de acord cu legea, cu redeschiderea scolii, si directorul sunt pusi sub control judiciar si arest la domiciliu. De la inspectorat toti cei care au votat avizul conform - fiindca asa scrie in lege, ca trebuie un aviz conform pentru a incepe functionarea unei noi scoli - sunt acuzati pentru abuz in serviciu si maine-poimaine cei 400 de copii cu familii, cu tot, sunt pe strada. Anul scolar e pus in pericol.

K. H.: Asa am citit din comunicatul DNA si asa spun oamenii. In acest moment este o nesiguranta totala acolo. Nu poti sa te joci cu viata oamenilor si noi, prin decizie politica, am dat aceasta directiei Romaniei, ca toate bisericile au posibilitatea sa isi infiinteze scoli si ca ce s-a furat de comunisti trebuie dat inapoi. Acum, sigur, se poate spune ca vine un procuror si spune ca nu e de acord cu acest lucru.

Rep.: Era nevoie de interventia DNA in aceasta disputa?

K. H.: Acum nu se discuta cladirea, desi si pentru cladire exista plangere. Cladirea a fost retrocedata in 2004. Vorbim de scoala. Daca a fost o greseala administrativa undeva, trebuie discutata si trebuie gasita solutia: amenda, pedeapsa, sanctiune administrativa. Dar copiii, profesorii, inspectorul sef, directorul, parintii ce au furat si de la cine? Care e coruptia acolo? Ca au primit inapoi ce au furat comunistii? Ca au redeschis o scoala inchisa de comunisti? Asta e coruptie? Ce au luat si de la cine? Unde e prejudiciul? De la bugetul de stat, de la bugetul local au furat banii? Si unde i-au dus? Cine s-a imbogatit din asta? 400 de copii vor sa invete in limba maghiara si parintii lor au luat decizia sa ii trimita intr-o scoala confesionala. Asa cum sunt altii 400 care au trimis la o alta scoala de stat, la Bolyai (n.r. - Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” din Targu-Mures), sau la alta scoala confesionala. Problema cam aici se poate regasi si oamenii, daca sunt revoltati, nu sunt revoltati pentru ca asa spune UDMR. UDMR simte ca exista aceasta revolta, ca se simt umiliti dupa 27 de ani. Despre acest lucru discutam si nu despre lupta impotriva coruptiei. Eu nu stiu daca s-a facut vreo greseala administrativa, dar ca nu s-a furat si ca nu a fost nimeni cumparat si nimeni nu a dat mita este clar. Acolo s-a reinfiintat ceea ce comunistii au furat cu o singura semnatura. Acolo procedura este simpla. Eu credeam ca trebuie cercetat daca nationalizarea a fost legala sau nu.

Rep.: Credeti ca aceasta problema din Targu-Mures ar trebui adusa in atentia administratiei centrale? In atentia ministrului Educatiei? Ati incercat sa discutati cu ei?

K. H.: Sunt convins ca toata administratia din Bucuresti stie mult mai bine decat stiu eu sau dumneavoastra. De aceea exista servicii, ca sa fie informati cei care iau decizii. Sunt convins ca presedintele, premierul si ministrul stiu mult mai multe decat stim noi si stiu mult mai bine pentru ca au mai multe informatii. Nu trebuie sa merg eu sa informez. O sa spun si eu cand o sa am ocazia tuturor celor care sunt acum in institutii si iau decizii ca aici e o chestiune mult mai sensibila decat faptul ca cineva a furat contractul de la Bechtel si nu se gaseste originalul nici dupa 12 ani de zile. Deci si masurile sunt disproportionate. Cel care a infiintat o scoala este pus sub control judiciar, celalalt in arest la domiciliu si cei care au furat sute de milioane sunt la fel sau nici macar.

Rep.: In final, as vrea sa-mi spuneti trei proiecte pe care parlamentarii UDMR le-au propus si au fost adoptate in aceasta legislatura.

K. H.: Sunt multe. Trei sunt mult prea putine. Pentru comunitatea maghiara anul trecut s-a adoptat legea prin care se aniverseaza Ziua Limbii Maghiare care va fi pe 15 noiembrie, daca nu ma insel. Este pentru prima data cand sarbatorim oficial. Eu ma bucur ca Parlamentul in aceasta legislatura a aprobat-o. Sunt multe legi. Prin ceea ce am propus in Codul Fiscal... Am reusit sa reducem TVA la o parte din utilitati la 9%. Apa care intra la dumneavoastra in locuinta. Vrem sa scadem si la apele reziduale, pentru ca la dumneavoastra intra cu 9% TVA si iese cu 20% TVA. Se mai adauga cate ceva in casa. Noi am propus, nu am reusit. Sunt multe proiecte care au fost adoptate si multe care nu au fost adoptate. Dar din 2012 noi ne-am facut treaba.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.