Nascut Henri Marie Jean André de Laborde de Monpezat, Henrik a murit la ora 23:18 avandu-i alaturi pe sotia sa si pe cei doi fii, a anuntat miercuri palatul regal.

Henrik a fost readus in tara la sfarsitul lui ianuarie in timp ce se afla in vacanta in Egipt si spitalizat la Rigshospitalet pentru o infectie pulmonara, iar apoi a fost transferat la castelul Fredensborg pentru "a-si trai ultimele sale momente", potrivit unui comunicat dat publicitatii marti.

La 9 februarie, fiul sau cel mare Frederick, printul mostenitor, si-a intrerupt calatoria in Coreea de Sud efectuata cu prilejul Jocurilor Olimpice (JO) de iarna pentru a se afla la capataiul tatalui sau a carui stare de sanatate se agravase.

Printul Henrik suferea de dementa

In septembrie, Casa Regala a anuntat ca Henrik sufera de "dementa", care se manifesta frecvent sub forma Alzheimer. Diagnosticul exact nu a fost dezvaluit.

De la 1 ianuarie 2016 Henrik s-a retras din viata publica, fiind eliberat de obligatiile oficiale pe care le onora in functie de starea sa de spirit: uneori parea sa se plictiseasca "regeste", dar se bosumfla ca un copil daca nu era invitat la un anumit eveniment.

"Povestea sa in Danemarca si relatia sa cu populatia daneza au fost marcate de controverse", potrivit biografei sale Stephanie Surrugue.

In aprilie 2015, s-a dat bolnav pentru a aniversarea de 75 de ani a reginei, dar a fost vazut la Venetia cateva zile mai tarziu, atragandu-si criticile presei de mare tiraj.

Vara trecuta, el a facut public faptul ca refuza sa fie inmormantat impreuna cu sotia sa in necropola regala a catedralei din Roskilde, cum se intampla in mod traditional cu cuplurile regale.

Printul consort care isi dorea sa fie rege

In conditiile in care nu a obtinut titlul si functia pe care le dorea, el a argumentat ca nu a fost egalul reginei in viata si nu dorea sa devina egalul ei dupa moarte. Casa regala nu a anuntat unde va fi inmormantat printul consort, scrie Agerpres.

Nascut la 11 iunie 1934 la Talence, in apropiere de Bordeaux (sud-vestul Frantei), tanarul si elegantul conte s-a casatorit in iunie 1967 cu Margrethe, incoronata in ianuarie 1972.

Henri de Laborde de Monpezat si-a petrecut primii sai ani din viata in Indochina, unde tatal sau administra plantatiile familiile. Inceperea razboiului l-a alungat definitiv din Vietnam, chiar daca va reveni aici pentru a-si da examenul de Bacalaureat la Hanoi.

Dupa studii de stiinte politice, vietnameza si chineza, el a urmat o cariera diplomatica. In timp ce se afla in post, la Londra, a intalnit-o pe Margrethe, pe atunci mostenitoarea coroanei daneze.

"Accept sa joc acest joc"

Dupa ce s-a casatorit cu ea, el si-a schimbat prenumele, a renuntat la cetatenia franceza pentru a deveni danez si a abjurat credinta sa catolica pentru a deveni protestant. In plus, el s-a resemnat, de bine de rau, sa accepte rolul de prim-plan al lui Margrethe, pe care supusii ei o adorau.

"Accept sa joc acest joc. Dar este foarte dificil pentru un barbat sa nu fie considerat pe acelasi plan cu sotia sa",
recunoaste el in memoriile sale, "Destin fortat", pe care le-a publicat in 1997.

Cu atat mai dificil cu cat "Francezul" amator de rime, de vinuri scumpe si de mancaruri alese, o intruchipare a arogantei meridionale pe pamant luteran, are nevoie de timp pentru a fi acceptat.

"Tot ce faceam era criticat. Daneza mea era precara. Preferam vinul berii, sosetele de matase celor tricotate, Citroen-ul Volvo-ului, tenisul fotbalului. Eram diferit", a scris el.

Abia in 1984, la 12 ani dupa accederea la tron a sotiei sale el a obtinut propriile prerogative, desprinse din cele ale reginei.

Circa 13 ani mai tarziu, el a inlocuit-o pentru prima data pe suverana, bolnava, cu prilejul unei vizite in Groenlanda.

"Eram in prima linie! Nu mai eram umbra, al doilea, efigia de carton, clovnul, catelul", si-a exprimat el amuzamentul.

In 2002, are loc o noua drama din punctul sau de vedere. Regina Margrethe, care suferea de gripa, i-a cerut printului mostenitor Frederick sa fie gaza petrecerii din ziua de Anul Nou. Suparat, printul consort a parasit Copenhaga si s-a refugiat pe domeniul sau viticol de la Chateau de Caix din Cahors (sudul Frantei), de unde a refuzat sa revina timp de trei saptamani.

Henrik, care a fost si sculptor, a publicat mai multe volume de poezie, dintre care unele au fost ilustrate de Margrethe, pictorita si plasticiana respectata.