Date fiind prevalenta acestor tulburari si implicatiile extrem de serioase pe care aceasta afectiune a ajuns sa le aiba, OMS a decis sa dedice Ziua Mondiala a Sanatatii din 2017 temei Depression: Let`s talk – Depresia: Sa vorbim.

La nivel global, in 2015, aproximativ 4% din populatie se confrunta cu depresia, iar in Europa sunt inregistarea 40,27 milioane de cazuri de tulburari depresive. Datele OMS pentru Romania mentioneaza 931.842 de cazuri de depresie (adica 1 din 20 de romani) si 688.815 de cazuri de tulburari anxioase (adica 1 din 27 de romani).

Potrivit unui comunicat remis 9am, pe langa implicatiile economice, o alta statistica ingrijoratoare este incidenta suicidului – conform ultmelor statistici, in 2012, la nivel global, acesta a ajuns sa fie a doua cauza de deces in segmentul de varsta 15-29 de ani. In Romania, se remarca o crestere a ratei de suicid, de la 10,5 la 100.000 de locuitori in 2012, la 12,2 la 100.000 de locuitori in 2013.

"Este important sa privim insa dincolo de cifre, dincolo de statisticile mai mult sau mai putin graitoare, si sa intelegem ca acest semnal de alarma este despre oameni, despre din ce in ce mai multi oameni din jurul nostru, care sunt afectati de depresie in fiecare zi", a declarat Codrut Tonoiu, Manager general si co-fondator Centrul Medical Bellanima. "In continuare exista numeroase cazuri nediagnosticate, si, ca urmare, netratate, iar pentru a putea schimba acesta situatie trebuie sa fim, in primul rand, mai bine informati, sa stim sa recunoastem simptomele depresiei la noi insine sau la cei din jur si sa intelegem ce avem de facut. O actiune in acest sens este si lansarea de catre Bellanima a ebook-ului despre recunoasterea si gestionarea depresiei la locul de munca. Din experienta noastra, o buna parte dintre cei afectati de depresie sunt persoane active – ca urmare, angajatorii vor fi nevoiti sa includa in politicile lor de resurse umane solutii de gestionare a depresiei la locul de munca", a adaugat managerul Bellanima.

Consecinte la nivel global

Consecintele economice ale incidentei crescute a depresiei si anxietatii sunt resimtite pe mai multe niveluri:

  • persoanele afectate nu pot munci deloc sau au randamente foarte slabe;

  • angajatorii au de suferit din cauza productivitatii scazute si a absentelor;

  • Guvernele primesc mai putini bani la buget si cheltuiesc mai mult pentru sanatate si asistenta sociala.

Aceste efecte pot fi combatute prin investitii in tratamentul depresiei si al anxietatii. Conform unui studiu OMS, un singur dolar investit in tratamentul depresiei si al anxietatii are un return of investment de 4 dolari (stare de sanatate imbunatatita si abilitatea de a munci).

Companiile europene pierd 82 de miliarde de euro din cauza depresiei

Un studiu realizat in 2014 de London School of Economics in parteneriat cu European Depression Association (EDA)11 a scos in evidenta faptul ca anual companiile europene pierd 82 de miliarde de euro din cauza depresiei. Acelasi studiu a mai aratat ca:

Intre 22% si 55% dintre angajatii europeni care sunt diagnosticati cu depresie isi iau concediu din aceasta cauza.

  • Persoanele cu studii superioare sunt mai putin predispuse sa isi ia concedii cand sufera un episod depresiv, iar in cazul in care o fac, sunt reticenti in a divulga motivul angajatorului.
  • Managerii din Danemarca sunt mai empatici privind angajatii care sufera de depresie si sunt mai putin inclinati sa ii discrimineze, in comparatie cu managerii din alte tari europene;
  • Managerii din Franta si Spania sunt cei mai predispusi sa recomande angajatilor sa caute ajutor specializat atunci cand acestia se confrunta cu un episod depresiv.