Cel putin aceasta este imaginea dezolanta a mediului rural din fosta Basarabie, in care statul sau autoritatile locale nu au facut investitii in ultimul sfert de secol. Daca in capitala Chisinau si orasele mai mari se mai vad urmele Occidentului prin investitiile facute in magazine sau vilele de la periferie, in satele republicii timpul parca a stat in loc.Scolile, caminele culturale sau magazinele sunt, cel putin la exterior, cu acelasi var dat de sovietici, iar drumurile nu au mai vazut o lopata de asfalt de zeci de ani. Tabloul sumbru este completat de localnicii ramasi acasa, nevoiti sa traiasca din pensii de 25 de euro sau salarii de 50 de euro pe luna.

Pensia batranilor de la tara, echivalentul a 100 de paini pe luna

Viata cea mai grea in Republica Moldova este pentru pensionarii din mediul rural. Daca cei cu putere de munca au parasit tara si au plecat la lucru in Rusia sau Uniunea Europeana, un batran din fosta Basarabie trebuie sa se descurce cu cei 500 de lei moldovenesti, pensie pe care o primeste de la stat, echivalentul a 100 de paini pe luna. Nici salariatii nu o duc mai bine, in conditiile in care, de exemplu, un director de camin cultural castiga 1.000 de lei moldovenesti pe luna, iar un vanzator la magazinul cooperativei are o leafa de 1.500 de lei, ceea ce inseamna 70 de euro pe luna. Toate acestea in conditiile in care preturile nu sunt mai mici ca in Romania. De exemplu, o paine costa 5 lei moldovenesti, adica un leu in banii romanilor, iar pretul unui kilogram de parizer este de 75 de lei moldovenesti.

”Am 525 de lei pensie, adica exact atat cat sa nu mor de foame. O ducem rau de tot. Cei in putere mai cultiva pamantul si se duc cu productia la piata, unde mai castiga un ban. Dar eu, care sunt bolnav cu inima, ce fac?”, se intreaba Vasile Pislari, un pensionar din satul Gura Bicului.

Vanzatoarea de la magazinul cooperativei, unitate ce apartine statului, spune ca lumea cumpara doar strictul necesar, cum ar fi paine, zahar sau ulei. Din pacate pentru localnici, in satele din Republica Moldova nu prea functioneaza metoda de plata pe caiet, asa cum se intampla in magazinele satesti din Romania.

Primar de origine rusa, care face administratie cu DEX-ul pe birou

In pofida vietii grele pe care o duc, moldovenii care au ramas in satele lor spera, de fiecare data atunci cand sunt alegeri locale, sa-si gaseasca un primar care sa-i scoata din saracie. Asa s-a intamplat si in satul Gura Bicului, situat pe malul Nistrului, in care romanismul este la el acasa. La conducerea primariei a venit, insa, o comunista, de origine rusa, care s-a mutat din Transnistria, in 1992, in localitatea pe care o conduce. In toti acesti ani, Lilia Brehova a depus eforturi sa invete limba romana, insa nici acum nu o stapaneste prea bine. Drept dovada este Dictionarul explicativ al limbii romane pe care il are pe birou si pe care, asa dupa cum a afirmat, il foloseste atunci cand are nevoie.

”Lucrez de multi ani aici, in satul Gura Bicului. Am cultivat caise, pe care le-am vandut in Rusia, Belarus si Romania. Acum, am ajuns la primarie si vreau sa ajut comunitatea, sa o scoatem din saracie. Mi-as dori sa fac o zona turistica aici. Avem Odaia Draglina, cu conacul boieresc, o adevarata legenda a Moldovei. Apoi, fostul rege al Suediei, Carol al XII-a, este ingropat la Varnita, in apropiere de satul nostru. Nu in ultimul rand, avem Nistrul, un lac de 367 de hectare si o padure frumoasa, toate putand fi puncte de atractie turistica”, crede primarul Lilia Brehova.

Desi saracia se vede la tot pasul, edilul din Gura Bicului afirma ca, spre deosebire de alte zone din Republica Moldova, comunitatea rurala pe care o conduce este inca una norocoasa. ”Viata este grea in toata tara, insa la noi este mai bine pentru ca putem sa ne irigam pamantul din Nistru. Avem inca un sat dezvoltat, unde se plateste si 150 de lei moldovenesti pentru o zi de munca la camp. Oamenii cultiva foarte multe legume si apoi le vand la piata in Chisinau”, sustine Lilia Brehova.

Pentru a nu-si mai vinde productia la preturi derizorii la piata, primarita din Gura Bicului vrea sa le faca localnicilor o fabrica de prelucrare a legumelor si fructelor.

Muzeu facut cu bombe si oase de mamuti aduse de oameni de acasa

Comunitatea din Gura Bicului, care are 3.500 de locuitori, a reusit sa-si faca propriul muzeu satesc, cu obiecte provenite doar de la localnici, intr-un timp record. In mai putin de sapte ani, autoritatile au adunat in mai multe camere ale Caminului Cultural peste 2.600 de exponate, unele cu o vechime foarte mare. Pe langa oase de animale preistorice si ceramica din perioada dacica, oamenii au dus la muzeu bombe si mitraliere din perioada razboaielor.

Citeste si:

”Pe la toate adunarile, inclusiv la nunti si botezuri, oamenii sunt rugati sa aduca la muzeu acele obiecte care-i incurca prin casa. Si localnicii o fac, pentru ca au inteles ca batranii se duc, iar copiii trebuie sa aiba istorie. De altfel, noi aducem aici elevii si le aratam toate aceste obiecte, in cadrul unor ore de istorie”, a marturisit Veronica Osipor.

Cele mai pretioase obiecte, cum ar fi arme, carti sau telegrame din razboiul ruso-turc, le-au fost luate de catre Muzeul National de Istorie Chisinau.

Granita cu Transnistria, pazita in Republica Moldova cu soldati rusi si TAB-uri cu turela

Martori la razboiul din Transnistria, localnicii din Gura Bicului simt si acum fiorul conflictului armat din urma cu un sfert de secol. Amintirile le sunt mereu rascolite de prezenta soldatilor rusi si a masinilor de razboi prezente si acum chiar pe teritoriul satului lor. La iesirea din Republica Moldova, TAB-urile si militarii lui Putin strajuiesc la granita cu Transnistria, permitand trecerea in republica separatista de pe malul stang al Nistrului doar in conditii speciale.

”Doar pe jos poti sa treci podul de aici, de la noi. Care-i mai cunoscut, este lasat de soldatii rusi sa treaca dincolo. Daca pari suspect, iti cer pasaportul. Pe romani, nu au ochi sa-i vada”, a spus Vasile Pislari.

Traversarea podului rutier de la Gura Bicului, situat la cativa kilometri de sat, se poate face doar pe baza de card de migratie, emis de catre autoritatile din Transnistria. In plus, cei care vor sa intre in republica separatista trebuie sa dea o declaratie in care sa-si justifice prezenta pe teritoriul tarii vecine.

Proiectele transfrontaliere, singura speranta pentru autoritatile locale din Republica Moldova de a iesi din saracie

La modul actual de finantare facut de catre stat pentru investitii in infrastructura locala, autoritatile din Republica Moldova isi pun sperante in obtinerea de fonduri europene, prin proiecte transfrontaliere. In acest sens, primarii din stanga Prutului cauta sa se infrateasca cu comune din Romania, in special din judetele Moldovei. De exemplu, Gura Bicului a semnat un acord de cooperare cu comuna vasluiana Dragomiresti, chiar daca cele doua comunitati se afla la o distanta de peste 250 de kilometri.

”Am dorit sa facem aceasta infratire cu comuna din Romania si sunt foarte bucuroasa ca mi s-a implinit visul. Acum vom putea realiza unele lucrari de interes public si activitati cultuale comune. Insa, cel mai important, sper sa colaboram in accesarea de fonduri europene si in cooperarea dintre micii intreprinzatori din cele doua comunitati”, se arata optimista primarita din Gura Bicului, Lilia Brehova.