Romania și Bulgaria erau renumite in anii '80 pentru vinurile de cea mai buna calitate, insa inceputul anilor 2000 a adus un declin major, cu scaderi drastice in vanzari. Acum, vinurile romanesti incep sa castige din nou teren, scrie The Guardian.

La mijlocul anilor '90, Bulgaria vindea peste 50 de milioane de sticle de vin anual, urmata la mica distanta de Romania, care avea succes cu Pinot Noir-ul autohton. In 2013 si 2014, productia a scazut cu 20%, din cauza inundatiilor din timpul verii si a temperaturilor oscilante, dar Romania a reusit sa se mentina pe locul 13 in topul producatorilor de vin, la nivel mondial, si pe locul 6 in Europa, dupa Italia, Franta, Spania, Portugalia si Germania. Trebuie mentionat si ca dintre aceste tari, Italia, Franta si Spania controleaza aproape jumatate din productia mondiala de vin.

Viticultorii si-au dat seama ca Romania are un climat si un sol propice pentru fabricarea vinurilor de cea mai buna calitate, cu costuri semnificativ mai mici decat in orice alta parte a Europei. Ei au vazut o oportunitate si in intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, asa ca au inceput sa investeasca masiv in podgoriile cu vita-de-vie. Romania are peste 250 de crame intregistrate, insa doar jumatate dintre acestea produc si vand vin imbuteliat in mod regulat.

Vinul produs in Romania a castigat atat de mult teren si pentru ca au aparut producatori care investesc mai ales in calitate, atat in ceea ce priveste modalitatea de cultivare a strugurilor, cat si in echipamentele de procesare si de productie. De exemplu, aceste vinuri romanesti sunt apreciate pentru gustul lor care aminteste de cel fabricat pe podgoriile franceze, avand arome fine de fructe de padure, mirosuri florale sau nuante citrice inconfundabile. Astfel, este usor de ghicit de ce strainii au facut o pasiune pentru vinurile romanesti, care au ajuns sa rivalizeze cu succes cu cele ale marilor producatori mondiali.

Exista in jur de 12 zone pe teritoriul Romaniei in care climatul este ideal pentru cultivare strugurilor: dealurile Transilvaniei, ale Moldovei, dealurile Vrancei, in Muntenia si Oltenia, in Timis, Caras, pe dealurile Zarandului, in Crisana, pe terasele Dunarii si pe colinele Dobrogei. Mediul este propice atat pentru cresterea soiurilor internationale de struguri, precum Pinot Noir, Merlot, Cabernet Sauvignon, Syrah, Sauvignon Blanc, dar si a soiurilor romanesti, printre care se numara Feteasca Neagra, Negru de Dragasani, Mustoasa de Maderat, Tamaioasa Romaneasca, Busuioaca de Bohotin, Feteasca Alba sau Feteasca Regala.

Citeste si:
Ilinca Vandici, despre marea finală „Bravo, ai stil!”. Producătorii...
Ilinca Vandici, despre marea...

Pe aproximativ 85% din podgorii sunt cultivate soiuri de struguri albi. Feteasca Alba si Feteasca regala sunt principalele vinuri albe produse in Romania, urmate de Riesling, Aligote, Sauvignon sau Muscat. Dintre soiurile rosii, cele mai intalnite sunt Merlot si Cabernet Sauvignon.

Care sunt cei mai mari consumatori de vin romanesc

Vinul romanesc este exportat mai ales in Europa, unde merge peste 70% din productia de export, dar si in Canada, SUA sau China. Marea Britanie absoarbe 27% din vinul de export, urmata de China, cu 17%, Germania - 11%, Olanda - 10% si Italia - 9%. Spre deosebire de vinul marilor producatori mondiali, cel romanesc ofera atat calitate, cat si preturi accesibile, cuprinse intre 3 si 10 euro pe sticla.

Alte tari care importa vin romanesc:

  • Spania - 8%
  • SUA - 7%
  • Estonia - 5%
  • Canada -4%
  • Rusia - 2%

Este de asteptat ca productia si exportul de vin romanesc sa creasca in anii urmatori, pe masura ce tot mai multi viticultori vor incepe sa cultive soiuri variate de struguri pe suprafete tot mai mari si sa isi diversifice echipamentele de productie, pentru a face fata cererilor de pe piata autohtona si cea internationala.
Citeste si:
Rețete vechi românești. Trei mâncăruri autentice despre care ai uitat
Rețete vechi românești. Trei...

Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.