Cum si-au schimbat britanicii optica fata de romani, dupa Brexit! Marturiile unui iesean

Bogdan Cront lucreaza in Londra in domeniu constructiilor si a devenit viral pe Facebook, in ultima perioada, printr-o serie de postari satirice referitoare la modul de viata al unor romani din Marea Britanie. Intr-o postare pe Facebook, Cront descrie modul in care, in opinia sa, bastinasii s-au schimbat atunci cand intra in contact cu cetatenii veniti din alte tari in Marea Britanie, scrie Adevarul.

"Am crezut ca mi se pare, dar aud, citesc si la altii aceeasi perceptie. De cand cu votul pentru Brexit, ceva s-a schimbat in aer.
Daca dau filmul inapoi cu cateva saptamani, cand ma duceam sa cumpar un scaun, spre exemplu, ultima grija a vanzatoarei era daca ma trag din Shakespeare sau Mircea the Old Man. Atata timp cat plateam pentru scaun, puteam sa vorbesc engleza cu accent de azerbaijan sau chiar cu picioarele, ca eram cei mai buni prieteni. Iar daca se intampla, de dragul conversatiei, sa ma intrebe de unde sunt si raspundeam, cu fortata mandrie, Romania!!!, doamna vanzatoare zambea larg si concluziona: Wonderful! Are you happy here?
Very happy! o asiguram, dezvelind si eu toate fasolele. "Lovely!", se bucura ea aproape sincer si mai ca-mi venea sa dau drumul la o manea pe telefon si s-o invart prin tot magazinul.
Lovely pe naiba. O durea-n fix in c*r de unde sunt eu, iar pe mine tot acolo din ce stramosi se tragea ea. Dar luam scaunul si ne desparteam in termeni absolut cordiali. "Have a lovely day!". "You too, darling!". "Byeee!". "Byeeeee!".
Asa e cu "la revedere", asta, in engleza. Tre' sa-ti scremi oleaca vocea, de parca atunci te trece si nu vezi nici o toaleta prin preajma, si sa-l lungesti cat poti. Baaaa...iiiiiiii!
Toate bune si frumoase. Decat fetzele acre cu care eram obisnuit prin Romania, unde-ti era frica sa probezi si a treia pereche de blugi, ca te trezeai ca te ia vanzatoarea de par: da' ci faci, dom'le, asta-i magazin de proba?!, prefer de o mie si trei sute sase zeci de ori falsa politete britanica.
Eh, acuma, de cand si-a varat Boris Johnson coada, aerul miroase altfel. Si intalnesc, tot mai des, doua tipuri de reactii in relatia cu stravechii locuitori ai insulei. Fac precizarea ca nu tre' sa fii antropolog ca sa-ti dai seama ca nu-s englez, asa ca se prind rapid ca au de-a face cu un imigrant.
Prima reactie si, evident, cea draga mie, e de o politete reala si o usoara jena. Doamna ma priveste in ochi, imi multumeste pentru cumparaturi si strange din buze, intr-un mesaj nonverbal care ar vrea parca sa zica: imi pare rau, stiu ca sunteti oameni ok, e o tampenie ce se intampla.
In cea de a doua reactie, doamna vanzatoare, care tocmai se hlizise copios cu clientul din fata mea, ma scaneaza pret de o secunda, realizeaza ca nu suntem apropiati ca gena, evita sa ma priveasca, impacheteaza, ia banii si imi multumeste formal.
Ma simt ca atunci cand am locuit cu ea in aceeasi casa, am muncit amandoi sa punem lucrurile in ordine, iar intr-o noapte furtunoasa de vara, Boris i-a aparut in vis si i-a zis: Johana, vezi ca fraierul doarme. N-are rost sa mai imparti nimic, ramai tu singura, sa te bucuri de tot! Trage-l de picioare si scoate-l afara. E slab si nu simte. Da-i si cateva tigai in cap, asa, de control. Sa nu se mai scoale!
Zis si facut, dar in seara urmatoare m-am intors, plouat si plin de cucuie, in patul meu. Nu-mi placea, dar nu aveam in alta parte unde sa ma duc. Amandoi stim ce s-a intamplat, dar evitam sa vorbim despre asta.
Si, totusi, e bine sa vorbim. Nici o casa, fie inauntru, fie in afara UE, nu va rezista daca ascundem problemele sub pres, prefacandu-ne ca nu s-a intamplat nimic grav. Johana are motivele ei intemeiate sa fie suparata, iar eu pe ale mele. Dar eu locuiesc in casa ei, asa ca ea serveste prima", a scris Bogdan Crontz.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe