Uniunea Europeana (UE) si Statele Unite au ajuns marti la un "acord politic" menit sa puna capat insecuritatii juridice in care se afla de mai multe luni companii care transfera date personale din Europa catre Statele Unite, relateaza AFP in pagina electronica.

Rezultatul unor "negocieri intense", noul cadrul anuntat marti de catre Comisia Europeana (CE) vizeaza transferurile transatlantice de date personale intre companii si urmeaza sa-l inlocuiasca pe cel care a fost invalidat in octombrie de catre justitia europeana.

Salutat de mediile economice vizate, acordul a fost insa dur criticat, marti, de catre deputatii europeni, care se indoiesc de puterea sa juridica.

Intr-o hotarare rasunatoare cu privire la reteaua sociala Facebook, dar cu aplicare generala, Curtea de Justitie a UE a cerut garantii mai bune cu privire la confidentialitatea datelor europenilor pe tertoriul american.

Datele personale vizate inglobeaza toate informatiile care permit identificarea unui individ - in mod direct (nume, prenume sau fotografie) ori indirect (numar de securitate sociala sau chiar numar de client).

Nou "scut"

Regulile anterioare, cunoscute sub numele de "Safe Harbor", reglementau de aproximativ 15 ani transferurile transatlantice de date. Punerea lor in discutie a provocat un adevarat cutremur pentru mii de companii, de la giganti precum Facebook si pana la intreprinderi mici si mijlocii care proceseaza in Statele Unite datele culese in Europa.

De mai multe luni, ele asteptau un cadru juridic in vederea inlocuirii celui vechi, pe care Comisia Europeana, in loc de "Safe Harbor 2", a preferat sa-l numeasca "Scut de confidentialitate UE-USA".

El va proteja "drepturile fundamentale" ale europenilor, a dat asigurari comisarul european insarcinat cu Justitia Vera Jurova si le va oferi intreprinderilor "securitatea juridica de care au nevoie", a apasat colegul ei Andrus Ansip, insarcinat cu domeniul Digital, intr-o conferinta de presa la Strasbourg.

Citeste si:
Deputat PSD: "Prin termoscanare se accesează toate datele personale
Cătălin Rădulescu, PSD, medic...

Pentru a raspunde exigentelor justitiei europene, Bruxellesul a dat asigurari ca acest nou sistem va fi "viu", adica va fi revizuit anual, in timp ce "Safe Harbor" a facut obiectul unui acord unic, in 2000.

"Pentru prima data, Statele Unite au dat UE garantii constrangatoare ca accesul" la datele europenilor al autoritatilor americane "va face obiectul unor limite clare, garantii si mecanisme de supervizare", a dat asigurari Comisia.

Un "ombudsman" (mediator) va fi numit in cadrul Departamentului de Stat, pentru a urmari eventuale plangeri si solicitari ale cetatenilor europeni cu privire la un acces la datele lor in probleme de securitate nationala.

In cazul in care europenii vor considera ca datele lor personale au fost incalcate, ei vor putea avea acces, ca "ultim recurs", la un "mecanism de arbitraj", mai prevede acordul.

Citeste si:
Ciolacu a confirmat că a semnat acordul politic PSD-PNL-UDMR și...
Ciolacu a confirmat că a...

In lumina dezvaluirilor despre practicile serviciilor americane de informatii, justitia europeana a stabilit ca "Safe Harbor" nu proteja suficient de "ingerinte ale autoritatilor publice americane in drepturile fundamentale" ale europenilor.

Comisia isi daduse ca obiectiv sa ajunga la un acord pana la sfarsitul lui ianuarie, in vederea stabilirii unui cadru legal. Ea a preluat astfel o data-limita stabilita de cele 28 de autoritati europene insarcinate cu protectia datelor in UE.

Acestea urmeaza sa se reuneasca miercuri, la Bruxelles, pentru a trage concluzii, dupa ce au amenintat ca vor recurge la puterea pe care o au de a suspenda sau interzice transferuri de date, in absenta unui nou cadru juridic, pana la sfarsitul lui ianuarie 2016, scrie MEDIAFAX.

Fara "baza legala"

Digital Europe, o federatie care reprezinta intreprinderi digitale, cu sediul la Bruxelles, a "aplaudat munca negociatorilor europeni si americani", indemnandu-i sa-si transforme acordul intr-un document juridic "cat mai repede posibil".

Citeste si:
Cel mai ciudat transfer al anului. Florin Achim a semnat pentru FCSB
Cel mai ciudat transfer al...

Insa deputati europeni ca liberala Sophie In't Veld sau ecologistul (Verzi) Jan Philipp Albrecht au deplans o "lipsa de claritate" si estimeaza ca noile reglementari vor conduce la noi cazuri in justitie. Nu exista "imbunatatiri cu caracter constrangator juridic", si-a exprimat regretul Albrecht.

Austriacul Max Schrems, petitionarul aflat la originea hotararii Curtii de Justitie a UE, a pus sub semnul intrebarii anuntul de marti. "Scrisori din partea administratiei Obama in exercitiu nu sunt in niciun caz o baza legala care garanteaza drepturile fundamentale" ale europenilor, a denuntat el.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.