Directorul agentiei militare ruse de spionaj GRU, general-colonelul Igor Sergun, a "murit subit" la varsta de 58 de ani, anunta Kremlinul, relateaza postul Radio Free Europen-Radio Liberty in pagina electronica.

Kremlinul nu ofera, in comunicatul postat luni pe site, alte precizari cu privire la cauza, momentul decesului sau cu privire la alte circumstante. Potrivit agentiei de stat Tass, Sergun a murit duminica.

Presedintele rus Vladimir Putin, care este citat prezentand condoleante in acest comunicat, afirma ca seful Directiei Generale de Informatii (GRU) si-a dedicat "intreaga viata servirii partiei si fortelor armate".

Sergun a preluat postul de la generalul Aleksandr Sliahturov, care a demisionat in 2011, la varsta de 64 de ani. Succesorul lui Sergun nu a fost anuntat inca.

Decesul sau are loc in contextul in care agentiile clandestine, paramilitare si de spionaj din Rusia joaca un rol esential in punerea in aplicare a unor decizii-cheie ale politicii lui Putin, la randul sau un fost sef al agentiei interne de spionaj - Serviciul federal pentru securitate (FSB, fost KGB).
"Sergun a fost o persoana extrem de importanta in relansarea GRU, o agentie care se confrunta cu probleme grave atunci cand a preluat-o, la sfarsitul lui 2011", a scris luni pe blog Mark Galeotti, un profesor de la New York University, o adevarata autoritate in domeniul aparatului rus de securitate.

GRU - aflat anterior in subordinea Statului Major General al Fortelor armate ruse - este suspectat ca a jucat un rol central in cadrul operatiunii secrete de preluare a controlului asupra Peninsulei ucrainene Crimeea, la inceputul lui 2014, cand militari mascati, in tinute de camuflaj si inarmati au aparut brusc in intreaga peninsula de la Marea Neagra.

Unii analisti si oficiali occientali cred ca agentia a contribuit, de asemenea, la coordonarea si supervizarea insurgentei in estul Ucrainei, unde un conflict intre separatisti prorusi si forte guvernamentale s-a soldat cu peste 9.000 de morti de cand a izbucnit, in aprilie 2014.

In pofida unor probe coplesitoare, Moscova a negat in mod repetat ca este implicata in estul Ucrainei.

Un rus capturat in Ucraina anul trecut a declarat ca el si camaradul sau erau ofiteri activi din cadrul GRU atunci cand au fost prinsi, insa armata rusa a dezmintit acest lucru la vremea respectiva, scrie MEDIAFAX.

Citeste si:
Cine va fi noul șef al NATO? S-a vehiculat numele lui Iohannis
Cine va fi noul șef al NATO?...

Functia de director al GRU l-a plasat pe Sergun pe listele de sanctiuni impuse la inceputul lui 2014 atat de catre Statele Unite, cat si de Uniunea Europeana (UE), care citeaza in mod expres "activitatea unor ofiteri din cadrul GRU in estul Ucrainei".

Sanctiunile impuse lui Sergun au reprezentat "o buna recunoastere de catre Occident a rolului GRU in acest conflict" armat, apreciaza Michael Kofman, un analist specializat in Rusia de la Wilson Center's Kennan Institute, cu sediul la Washington.

Operatiunile din Crimeea si estul Ucrainei au fost caracterizate de ceea ce expertii numesc o resurgenta a razboiului "hibrid" sau "nonlinear" de tip sovietic, in care este folosit armament conventional, dar si desfasurari acoperite de trupe, campanii de dezinformare si razboiul cibernetic, cu scopul de a impiedica un adversar sa stie cum sa raspunda.

Intr-un discurs pe care l-a sustinut in aprilie la Moscova, Sergun acuza Statele Unite si pe aliatii lor de emergenta Statului Islamic (SI), o miscare islamista radicala ai carei luptatori au cucerit bucati vaste din teritoriile Irakului si Siriei si au recrutat mii de persoane din intreaga lume.

Citeste si:
Scurgeri de gaz din Nord Stream. Reacția Kremlinului: „Este stupid...
Scurgeri de gaz din Nord...

Sergun a citat decizia Washingtonului de a sustine luptatori mujahedini afgani in lupta impotriva fortelor armate sovietice, in anii '80, drept una dintre cauzele emergentei Al-Qaida si altor grupari teroriste.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.